Știri verificate
Marea Britanie. Economia înregistrează cea mai lungă perioadă din istoria măsurătorilor în care nivelul de trai al populației scade. Situația, pe fondul numărului mare de oameni care nu au un loc de muncă și al cheltuielilor mai mici.
Comisia Europeană estimează că economia României a crescut cu +1,8% în 2023, un avans mai mic decât a anunțat ieri statistica oficială. A revizuit în scădere prognoza de creștere economică din acest an, la +2,9%.
-
FMI recomandă oficial guvernului României să majoreze impozitul pe proprietăți și chiar să introducă taxe de poluare pentru transporturi și construcții. Arată că statul nu va reuși să coboare deficitul bugetar sub 6% din PIB “în următorii câțiva ani”, în principal din cauza reformei pensiilor.
Der Spiegel: Guvernul german recurge la “artificii contabile” pentru a respecta ținta de cheltuieli de 2% din PIB în Apărare, stabilită de NATO. A inclus în suma alocată pentru Apărare, printre altele, cheltuielile mai multor ministere și ambelor camere ale parlamentului.
Eurostat. Puterea de cumpărare a românilor a urcat la 88% din media UE, peste Bulgaria, Ungaria sau Slovacia. Cel mai mare procent se înregistrează, în continuare, în Luxemburg (138%).
SUA. Economia a încetinit semnificativ în primul trimestru al anului. A crescut sub așteptări, cu +1,1%, față de aceeași perioadă din 2022, în contextul majorării dobânzilor și al inflației care se menține ridicată.
-
Analiză FT. Experții estimează că economia Zonei Euro se va contracta anul viitor, din cauza inflației ridicate și a dificultăților de aprovizionare cu gaze naturale, care vor duce la o scădere a cererii.
China. Economia a crescut cu 3,9% în trimestrul trei al anului, peste așteptările economiștilor, pe fondul intervențiilor guvernului de la Beijing. Incertitudini pentru finalul anului, din cauza politicilor extreme anti-Covid.
Ucraina. Ministerul Economiei estimează că PIB-ul țării s-a contractat cu 30% în primele nouă luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2021.
Italia. Trezoreria estimează că economia țării s-a contractat în al treilea trimestrul din acest an și se așteaptă la recesiune și în următoarele două trimestre.
Comisia Europeană a revizuit în scădere estimarea privind evoluția economiei României în acest an, la +2,6%, de la +4,2% cât prognoza în februarie, pe fondul creșterii inflației și a consecințelor economice ale războiului din Ucraina.
SUA. Prețurile de consum au avut un avans anual de 6,8% în luna noiembrie. Este cea mai mare creștere din ultimele patru decenii, pe măsură ce inflația afectează din ce în ce mai mult redresarea economică.
Economia Japoniei a scăzut cu 3,6% în trimestrul al treilea, comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe fondul scăderii consumului intern și al penuriei de cipuri.
China. Numeroase fabrici, printre care furnizori ai Apple și Tesla, au fost nevoite să-și oprească producția din cauza deficitului tot mai mare de energie. Magazinele din nord-estul țării se închid mai devreme pentru a reduce consumul de curent.
Eurostat: Dintre țările UE, doar Grecia și Estonia au depășit efectiv pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli cu armata. România și Franța la 1,7%, peste media UE de 1,2% din PIB.
Comisia Europeană a revizuit în creștere estimările privind avansul economiei României, la 7,4% în 2021. Este cea mai mare creștere economică estimată pentru o țară membră UE, urmată de cea a Irlandei (+7,2%) și a Ungariei (+6,3%).
Germania. Economia a scăzut cu 1,8% în primul trimestru, față de finalul lui 2020. Declinul este mai mare decât anticipau analiștii. Un studiu arată că impactul direct al pandemiei, în special din cauza carantinelor, este de 300 de miliarde de euro, până în prezent.
Germania. Institutele economice au revizuit în scădere previziunile privind creșterea PIB-ului în acest an, de la 4,7% la 3,7%, pe fondul prelungirii carantinei.
Eurostat: PIB-ul regional pe cap de locuitor a variat în 2019 de la 32% (Bulgaria) la 260% (Luxemburg) din media UE. În România, cele mai mari valori s-au înregistrat în București și Transilvania.
Comisia Europeană va permite țărilor membre să se abată de la ținta de deficit bugetar maxim admis de 3% și în anul 2022: “Măsurile bugetare ar trebui să se orienteze către o redresare rezilientă și sustenabilă”.
