afișări

Resursa neștiută a Patriei a lovit Sistemul. Cam târziu…

Moise Guran

Până la urmă, bâlba cu plecarea-neplecare a câtorva miniștri tehnocrați în alegeri a fost o prostie pozitivă. A fost prostie pentru că și USR avea nevoie de mai multă coerență și PNL avea nevoie de mai multă credibilitate (strigătele cu voce înăsprită ale doamnei Gorghiu pe la mitingurile electorale nu ajută foarte mult), dar a fost pozitivă pentru că, pe ultima sută de metri, tehnocrații ne arată ceea ce eu unul aștept de un an să văd. Din păcate, actele lor de guvernare nu prea trec bariera mediatică.

sala sedinte guvern

Ați auzit pe cineva în ultimele zile cum că iarna ne-a luat iar pe nepregătite? Nu? Și totuși e iarnă în mai toată țara, episoade de viscol au măturat șoselele din Maramureș și până în Prahova, iar toate astea s-au întâmplat la final de noiembrie, nu prin februarie, când “ne surprinde” de obicei “Generalul Iarnă” (ah! cât urăsc stereotipiile jurnalistice). Când iarna nu ne surprinde nici nu mai vorbim de ea, de parcă degajarea traficului, deszăpezirea rapidă, menținerea deschisă a autostrăzilor, ar fi chestii firești într-o țară ca a noastră. Suntem civilizați nene, care-i problema?

Dar ați auzit pe cineva să comenteze ceva despre intervenția ISU la carambolul de pe A2 de acum nici o lună? A fost Cod Roșu de intervenție, ceață totală și o coordonare exemplară, cu polițiști pe motociclete care au scos mașinile blocate acolo în ceață, zeci de ambulanțe transportând răniți și așa mai departe. N-a zis nimeni o vorbuliță despre asta, măcar să fi remarcat că la un an de la Colectiv, un cod roșu de urgență arată un pic altfel în România. Dar ghiciți ce? La cinci zile după aceea, tot pe A2, autoritățile au fost nevoite să facă față altor accidente multiple cauzate de polei, apoi au fost cele două accidente urâte de pe DN2, unul dintre ele cu trei morți și încă unul cu trei morți pe DN6, între Filiași și Strehaia. În afara unor spectacole de audiență, cu morți mulți, ați auzit pe cineva să vorbească despre modul în care s-a intervenit? Nu? Bine, hai să vă spun eu lucruri pe care le-ați auzit mai rar la știri…

Imediat după carambolul de pe Autostrada A2, au fost introduse radare în mers în mașini neinscripționate. Iar permisele au început să zboare. Pe DN2 au fost scoase toate radarele din cele șase județe prin care trece acest drum al morții, iar la fiecare filtru, polițiștii au avut ordin să folosească și etilotestul. Numeroși șoferi de microbuze ce transportau persoane au rămas din cauza asta fără permis. Între cei prinși cu alcool în bot la volan, un șofer pe un microbuz școlar! Tot pe modul silențios, de vacanța asta, toate radarele din țară au fost pe șosele, 250 de vitezomani și-au pierdut permisul în primele două zile, dar s-au dat 3500 de amenzi. Și, a vorbit cineva despre asta? Nu. Dar se întâmplă mai puține tragedii, iar lipsa lor nu face spectacol de audiență la tv. Este azi România mai sigură, mai bine organizată decât era acum o lună? Oh, n-aveți nevoie de o analiză pentru asta! Judecați și singuri! Artizanul din umbră (alături de Arafat și ISU, evident) e un băiat cu care am băut eu o bere astă vară, la o terasă din București. Fusese numit ministru de interne dar încă mai mergea în pantaloni scurți. Nu-l cunoștea nimeni și nici acum nu-l știu prea mulți – Dragoș Tudorache, vasluianul eurocrat, despre care v-am spus că în decembrie se întoarce la jobul său de la Bruxelles, unde are și familia. Tot el a reușit între timp, la fel de discret, să tudorache micintroducă filmarea numărării votului la aceste alegeri, ca să nu ți-l mai fure, asta pentru cazul că îți faci timp să te duci să votezi. Numai că Tudorache a fost numit târziu la MI, în restul timpului Sistemul s-a bătut să-și păstreze oamenii pe funcții, într-o țară care mergea oricum, și așa.

Altul, Mircea Dumitru, de la Educație. Numit în vară. A apucat să facă un concurs de directori în școli. A fost bine pregătit acel concurs? Discutabil! Sistemul s-a adaptat, planurile de management au circulat între actualii directori, copiate stupid, în multe cazuri, ba chiar, incertitudinea politică a fost cea care i-a oprit pe cei mai mulți dascăli să intre în concurs. Apoi a dat un ordin privind limitarea cantității de teme pentru acasă. Părinții au aprobat, profesorii s-au îmbufnat, dar nici unii nici alții nu s-au prins cât de mult poate schimba Sistemul doar această măsură, luând în considerare redesenarea programei și a programului școlar, doar în jurul ei.

Același Sistem care l-a strecurat și pe Curaj în primul guvern Cioloș, un Sistem de care, mă tem, nici președintele Iohannis nu s-a desprins complet.

La ministerul Sănătății, Vlad Voiculescu a intrat în colcăiala de interese precum cârtița Varvara în solul mișcător de la stația Eroilor. S-a prăbușit cu totul în capul ministrului! Lasă dezvăluirile de la centrele de transplant, unde pare că niște somități se joacă de-a dumnezeii, hotărând cine moare și cine trăiește peste rând, dar uitați-vă la povestea cu chestionarul-sms prin care pacienții sunt întrebați cum au fost tratați în spital și dacă le-a cerut cineva șpagă… Teoretic și acum te poți plânge de asta. Practic, n-ai unde, iar acest Sistem va schimba categoric atmosfera (ca să nu zic vlad voiculescualtceva) din spitalele românești. Sistemul a reacționat, la fel, hârâind zburlit pe niște televiziuni de-ale lui, că cică se vor simți medicii ofensați. Pe bune? Apoi a promovat o ordonanță ce schimbă condițiile restrictive prin care un manager de spital poate fi doar unul de-al lor. Rectorii Universităților de medicină au reacționat de asemenea, dar apoi s-au liniștit… în două săptămâni vin iar ai lor și schimbarea se schimbă. Vlad Voiculescu este ministru din primăvară.

Și, tot din primăvară, la ministerul Muncii a venit Dragoș Pîslaru, singurul oficial din România care a avut vreodată curajul să vorbească deschis despre faptul că asistaților nu bani de pomană le trebuie, că pomana nu-i îmbogățește ci îi menține în starea de dependență în care nici nu trăiesc, dar nici n-au puterea de a vota altceva decât baronul ce le aruncă de pomană. pislaru micDe luni intră în vigoare ampla reforma de mobilizare a forței de muncă (am criticat-o aici pentru că este incompletă), dar apoi Pîslaru însuși a revenit asupra ei, explicând de ce mecanismul de funcționare poate fi îmbunătățit. Dar despre necesitatea dezbaterii unei astfel de reforme extinse voi scrie un material separat, mai pe larg.

Acești oameni nu candidează, altfel n-aș mai fi vorbit despre ei acum. Iar dacă despre Voiculescu și Pîslaru s-a spus la un moment dat că ar fi existat un plan să plece în alegeri, dar nu i-a lăsat Cioloș, acum înțeleg de ce nu i-a lăsat. Păcat însă că n-au avut mai mult timp. Dacă ar fi să reproșez ceva guvernului tehnocrat, este că a pierdut șase luni înainte să ia Sistemul în piept. Vlad Voiculescu era consilierul ministrului de Finanțe. Pîslaru și Tudorache au fost consilierii lui Cioloș, au lucrat de la Cancelaria Prim-ministrului în acele prime șase luni, până când probabil și Cioloș și-a da seama că un Dîncu, un Curaj, o Costea sau un Cadariu-Achimaș, fac parte din Sistem și vor bloca absolut tot ce se face în guvernul restrâns de la Cancelarie. Acestea sunt resursele umane îngropate ale României. Au scos capul pentru câteva luni. Dar noi nu le vedem, fie pentru că suntem orbi, fie pentru că nu pot trece de barajul mediatic făcut de televiziunile care fac ele însele parte din Sistem.  

previously-3