Dilema bunicului și prostiile marxiste care ne otrăvesc azi tineretul

de Moise Guran

Deşi nu sunt genul de om care să reacţioneze violent, recunosc faptul că mă apucă toți dracii ori de câte ori mă mai întreabă câte unul pe facebook sau pe blog cine mă plăteşte ca să am opiniile pe care le am. Înainte de a face o paralelă între Grecia şi România vreau să vă spun o chestie extrem de personală (și eu chiar nu intru niciodată în chestii personale). Bunicul meu dinspre tată a murit (acum câţiva ani) cu o mare dilemă. E o dilemă pe care fiecare om, indiferent de educaţie, ar trebui să o aibă, căci e o dilemă de bun simţ. Înainte să vă spun care era acea dilemă o să fac un lung excurs într-o istorie a familiei mele, ca să înţelegeţi cât mai bine contextul, personajele şi originea opiniilor pe care le am azi. Să înțelegeți de ce mă revolt în fața unor naivi care își spun marxiști, sau nu își spun, dar care fac apologia unei minciuni catastrofale.

Străbunicul meu a fost arendaş.

Nu prea avea pământ, dar lua în parte de pe la cine găsea şi lucra anual 30-40 de hectare. Asta era în perioada interbelică şi imediat după război. Fiul său cel mare, deci bunicul meu (pe care îl vedeți în această poză de pe la vârsta de 50 de ani) a avut o evoluţie aparent tinarciudată… Deşi a moştenit puterea de muncă a tatălui său (era de fapt mai mult vorba de o educaţie a muncii decât de o moştenire genetică) a fost printre primii care s-au înscris în CAP-ul din satul nostru, la colectivizare. Nu-i vorba, a muncit mult şi la CAP, dar noi, nepoţii, n-am înţeles decât foarte târziu acea grabă a lui de a se înscrie în CAP. Nu era genul de colectivist-marxist, din contră, fiind fiul unui arendaş, a fost o surpriză pentru toată lumea… Au rămas, el și bunica cu fix nimic! Și-au făcut un bordei la marginea satului (tata încă mai povestește iarna lui ’54 când au venit lupii până la ușa bordeiului) dar s-au așezat pe muncă, și-au făcut apoi o casă, o familie și un mod de a supraviețui ce spune multe despre egalitatea de șanse.

Peste ani, pe vremea când eu eram un puşti îndoctrinat, cu cravată roşie la gât, cu o origine socială sănătoasă şi premiant la Cântarea României, eram de asemenea şi mândru de faptul că la Sfatul Popular nu începea nicio şedinţă (de partid, de Colectiv sau de ce mai făceau ei acolo) până nu-l aduceau şi pe bunicu-miu de pe câmp. Trimitea secretarul şareta după el, dar era un fel de respect pe care nu-l înţelegeam. Şi asta pentru că bunicul meu era analfabet, nu avea nicio funcţie, dar avea episodul ăsta, de neînţeles pentru noi, al înscrierii printre primii la Colectivă. N-a avut, să ştiţi, niciun avantaj de pe urma acestei chestii. Nu era genul care să profite și nu, nu toți țăranii au furat de la CAP. A rămas acelaşi om muncitor şi în comunism, aşa cum îl învățase tatăl său în capitalism. Doar că nu mai făcea profit, făcea norme la Global. Pentru că bunica a cooperatoricontractat o boală gravă de plămâni şi nu a mai putut munci în agricultură, bunicul făcea în mod constant o normă şi jumătate, una întreagă pentru el şi jumătatea pentru ea. Asta în timp ce tot el mai avea o slujbă permanentă la stat – era îngrijitor la şcoală. Adică făcea curat, făcea focurile, tăia lemne… cam totul. De şcoală se ocupa însă mai mult ea, bunică-mea, cu excepţia treburilor ce presupuneau efort fizic, aşa cum era tăiatul lemnelor. Vara bunicul îşi mai lua şi o slujbă de paznic de noapte, fie la vii (la IAS), fie la porci (alt IAS), fie chiar la Sfatul Popular unde trebuia să păzească un telefon. Ştiu asta pentru că în vacanţe îi mai ţineam locul la paza telefonului respectiv, seara, câteva ore, în care bunicul dădea la vite. Telefonul n-a sunat niciodată (iar eu am citit multe cărți așteptând să sune) dar ştiam… dacă sună, spun că sunt omul de serviciu, scot singurul caiet din singurul sertar al singurului birou (în afară de birou şi telefon, în cameră mai erau un pat şi un safe) şi notez orice eventuală dispoziţie pentru autoritățile comunale. Dintre toate slujbele, cea de om de serviciu la şcoală era cea mai bănoasă – 750 de lei pe lună. La CAP se plătea prost iar alelalte erau slujbe sezoniere.

Cam asta era viaţa la ţară în comunism.

Dar mai era ceva… Mai era via noastră. Doar a noastră. Via e o chestie grea, e de muncă, trebuie prăşită de vreo patru ori pe an… O fi distracţie cu vinul, dar dacă nu eşti pasionat de vie, bei vin de la alţii. Bunicul păstrase câţiva ari din via părinţilor lui, pe care nu acceptase să îi bage în CAP. Lotul personal era însă o chestie destul de greu tolerabilă în cazul unui țăran cooperator, mai ales pentru unul respectat, după care trimitea secretarul șareta pe câmp ca să-l aducă la ședințe. Iar secretarul mereu îi spunea… Hai mă, nea Gheorghe, renunță la lotul personal, că nu dă bine. Dar bunicul a rezistat. Mult. Decenii. În final însă a cedat.

Îmi amintesc primăvara în care bunicul a scos via.

N-am fost acolo, dar mi-a povestit bunica. A mers la vie cu tractoristul ca să are lotul personal și să scoată via cu plugul. Ploua mărunt şi el plângea, în timp ce plugul tractorului scotea buştenii din rădăcini. Bunicul avea 62 de ani şi încheia un ciclu, unul început atunci când cedase tradiţia de arendaş a familie sale şi se înscrisese în CAP şi încheiat peste decenii cu renunţarea la lotul personal pe care avea via. Şi când totul părea pierdut, când sfârşitul lumii târa butucii de vie smulşi din pământ de tractor, ei bine, în acel moment nicio minune nu s-a produs. Nu atunci, nu în momentul în care cel mai vrednic om din lume ar fi avut nevoie de ea.

Şi totuşi minunea era acolo, însămânţată poate de frustrarea lui, a unui ţăran analfabet, a unui țăran ca milioane de alți țărani, prea puţin importanți în faţa acelui cataclism planetar numit comunismul. A mai durat nouă luni. Era primăvara anului 1989. Peste fix nouă luni a venit Revoluţia.

antimarxism
În primăvara lui 1990 plantam via la loc.

Bunicul și-a luat înapoi nu numai cei câțiva ari ai lotului personal, și-a luat toate cele şase hectare cu care intrase în CAP, şi-a luat şi cele două vaci, şi-a cumpărat căruţă, cal, plug şi n-a murit niciodată de foame nici în capitalism. Păi dacă am două mâini şi două picioare, cum o să mor de foame? Obișnuia să spună des chestia asta.

Târziu, cândva pe la finalul anilor 90 (eu plecasem deja de ani buni la Bucureşti, dar venisem pentru câteva zile de Crăciun pe la bunici cu nevasta-mea) a acceptat să ne spună de ce a intrat între primii în Colectiv. Puteam să intuiesc răspunsul. Era banal. Nici nu fusese decizia lui. Comuniştii din sat puseseră o mare presiune în primul rând pe străbunicul meu (bunicul încă avea vreo 25 de ani la colectivizare) tocmai pentru că au intuit că dacă pică arendaşul, vor pica unul după altul şi ţăranii mai răsăriţi din sat. Străbunicul le cedase copiilor pământul și vitele, dar a fost un gest inutil… Nu era un erou, era un agricultor. Cum să îţi trimiţi copilul de 25 de ani la puşcărie? S-au sfătuit între ei şi au ajuns la concluzia că decât la puşcărie mai bine în CAP.

N-am fost dezamăgit de mărturisirea târzie a bunicului meu. Nu toți suntem urmași de eroi, eu sunt urmașul omului de serviciu de la școala sătească, dar, o să vedeți imediat de ce nu mi-e rușine de asta, ba din contră.

În fine, dilema bunicului meu…

La 70 de ani era încă puternic, muncea cu râvnă, ţinea vaci, cal, capre, şi o gospodărie înfloritoare. Dar la 80 de ani n-a mai putut. Şi nici n-a mai putut să înţeleagă ce se întâmplă cu lumea în care trăim. Pe la mijlocul anilor 2000 nu mai găsea pe nimeni să-i dea pământul în parte, nici chiar degeaba nu-l voia nimeni, aşa că a rămas nelucrat. La fel şi via. Dar nu găsea oameni nici să-i angajeze. “Oameni tineri, sănătoşi, stau acasă şi beau socialu ăla, îmi spunea. Ce drac de modă o mai fi şi asta eu nu ştiu? Cine îi plăteşte şi de unde? Mă rog cu bani de copii să-mi taie şi mie lemne că nu mai pot şi n-are cine“ Dar nu, nu erau copii cei despre care vorbea, erau bărbaţi de 30 de ani, le spunea el copii căci fuseseră cândva copii la şcoala în care omul de serviciu făcea focul iarna, freca podelele cu motorină şi le spăla veceurile. Toate astea pentru un salariu de 750 de lei. Țăranul cooperator nu mai înțelegea social-democrația căci pe vremea comunismului său nu-i dădea nimeni nimic pe de degeaba.

A murit cu această dilemă. Un om născut în capitalism, din familie de arendaş, muncit apoi şi în comunism şi din nou în capitalism, n-a înţeles de unde vin banii pentru asistaţii social. Știa că de la stat, din taxe și impozite, dar n-a înţeles conceptul de om plătit ca să stea. N-a înţeles cum statul poate plăti nişte oameni din munca altor oameni, împiedicându-i astfel pe primii oameni să mai vrea să ia 50-100 de lei pentru o zi de muncă la prăşit sau la tăiat lemne.

Pentru că e aberant, e împotriva bunului simţ şi pentru că, da, un astfel de sistem este imposibil de susţinut la infinit.

Această poveste reală este despre egalitatea de șanse.

Poate azi sună aberant și de neînțeles un astfel de destin. De ce au muncit atât de mult bunicii mei? N-au fost niciodată la mare, la munte, n-au avut astfel de extravaganțe și, bănuiesc, dacă le-aș fi pus vreodată o astfel de întrebare, tot un soi de extravaganță prostească ar fi considerat-o. Singurul lucru la care au ținut morțiș toată viața lor a fost să-și trimită copiii la școală. La școala de tractoare, la școala de maiștri… nu vă imaginați că voiau facultăți sau mărire socială! Apoi tata, la fel, avea obsesia asta, să-și trimită copiii la școală. O educație explicită a vredniciei dar și o dorință de mai mult (căci deși ne-au ajutat tot timpul bunicii nu ne-au lăsat averi) asta numesc eu egalitate de șanse.  Când vă spun de criza din învățământ sau de nivelul redus al școlilor de la țară, când vă explic că se duce dracu nația cu 41% persoane în vârstă de muncă dar inactive profesional, vi se mai pare normal să vorbim despre marxism? Solidaritatea e bună, ea înseamnă respect pentru cei ce nu pot să muncească, dar e atât de toxică atunci când o confundăm cu pomana! Văd că Alina Mungiu scrie despre eșecul capitalist al unui stat ortodox. Ce glumă!

Statul asistențial nu există. E o invenție stupidă, un morfism aberant al unei idei corecte care se numește solidaritatea socială. 

În Grecia se produce acum o revoluție bolșevică.  

Mă apucă nervii când văd cât marxism este în societatea noastră, câţi intelectuali, puşti, studenţi sau mai maturi, profesori chiar, vorbesc doct despre statul asistenţial. Marxiști care fie n-au trăit, fie n-au înțeles nimic din istoria recentă ne țin azi lecții despre statul asistențial. În general sunt oameni care nici măcar nu înțeleg conceptul de muncă, poate la fel ca Tsipras ăla al grecilor, nu-i înțeleg deloc pe asistații în numele cărora revendică puterea politică. Și nici nu contează, e doar un concept, un alt mijloc de preluarea a puterii.

Azi nici nu mai există stânga sau dreapta.

Nici în Europa și nici la noi. Există state cu o puternică educație a muncii și state asistențiale. Știți care este principalul efect al acestui stat asistențial? Prostirea populației! Coruperea ei! Îndepărtarea de educație și blocarea într-un sistem minimal dar toxic, căci el dă dependență! Știți care este culmea populismului celor care susţin statul asistenţial? Retorica anti-capitalistă, anti-bănci, teoriile conspiraţiei… când tu ştii că un sistem prin definiţie deficitar nu poate fi finanţat decât fie pe credit fie prin devalorizare, nu-i aşa că trebuie să ai tupeu ca să urli că băncile nu ţin cu săracii? V-am spus tot timpul că băncile nu sunt sfinte, că lucrează de fapt cu dorințe și slăbiciuni ale oamenilor, dar nu, marxistule doct, n-ai înţeles, băncile vor credita pe oricine, cu condiţia ca cineva, indiferent că altcineva, să plătească. Bineînţeles că băncile au creditat Grecia, bineînţeles că ştiau că de 200 de ani Grecia e o gaură fără fund, dar tocmai de aceea au băgat Grecia în Zona Euro… ca să aibă cine plăti pentru ea. Aici nu e vorba de un război între bănci şi asistaţi, ideea asta e indusă de fapt de propaganda marxistă şi străveziu-filorusă, e vorba de faptul că altcineva, nişte oameni care muncesc şi care înţeleg altfel solidaritatea socială, trebuie să plătească o factură care nu-i a lor.

PS În urmă cu mai bine de o lună i-am cerut Alinei Mungiu să scoată toate articolele și orice referire la mine de pe site-ul Romania Curată. Acest articol de acum, contrapus articolelor pe care le publică azi site-ul respectiv, ar trebui să fie o explicație pentru acel gest al meu. Dacă nici Alina nu mai înțelege comunismul, atunci ce pretenții să mai ai de la alți analiști și intelectuali ai societății noastre de azi?

PPS Nu-mi uit promisiunea de a scrie un articol despre evoluția Greciei socialiste. Cum, în linii mari au cam făcut deja alții asta (e drept în articole din presa internațională) mi-am propus să trag o paralelă între politicile sociale ale Greciei și cele ale României din ultimii 25 de ani. Ca să vedeți în ce capcană am intrat noi înșine și cât de aproape suntem de greci.

stiri verificate
This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

159 răspunsuri la Dilema bunicului și prostiile marxiste care ne otrăvesc azi tineretul

  • Dan Rotariu
    Iulie 29, 2015 la ora 01:59

    Marxism nu e social democratie. Chiar il credeam destept, dar dupa confuzia asta politicanista imi dau seama ca nu, doar face politica

    Răspunde
     
  • Mircea Ordean
    Iulie 20, 2015 la ora 13:37

    „recunosc faptul că mă apucă toți dracii ori de câte ori mă mai întreabă câte unul pe facebook sau pe blog cine mă plăteşte ca să am opiniile pe care le am…”

    Ceva atinge, acel ticălos, cu mîrșava-i întrebare…
    Cînd ceva mă irită, problema e la mine…

    Să trăiești!

    Răspunde
     
  • Bunicul meu, Moshu
    Iulie 16, 2015 la ora 20:37

    Moshu a murit cu dileme similare. nu intelegea cum stau vecinii fara sa lucreze nimic si traiau din pensia parintilor lor, cei de varsta lui.
    Spunea de fiecare data ca asta nu poate dura la nesfarsit si prevedea un razboi care sa termine cu asta.

    Răspunde
     
  • AndreiM
    Iulie 12, 2015 la ora 17:12

    “Capitalismul e jungla dar e singura varianta care chiar functioneaza acum” – nu, este sigura varianta care functioneza. Restul sunt ideologii mai mult sau mai putin reusite. Din categoria dileme, modelezi realitatea dupa dorintele tale sau iti modelezi dorintele dupa realitate? Omul este fiinta sociala prin constrangere, nu din instinct/convingere. Singurele reguli acceptate (de nevoie) sunt cele naturale. Atata timp cat vor exista arbitri jucatori (recte conducatori), vor exista diferente sociale impuse pe alte criterii decat cele normale.

    Răspunde
     
  • SANDU
    Iulie 12, 2015 la ora 01:26

    Stat asistential, unii il asimileaza cu un stat social. Lazar Vlasceanu demonstreaza ca din contra. In cazul Romaniei, vad ca altii sustin ca este mai degraba un stat populist decit unul asistential – interesant, se arata ca asistatii sunt majoritari la vot si deci voteaza in favoarea lor.
    Un stat civilizat, care se respecta, trebuie sa fie capabil sa ofere „protecţie împotriva a 5 riscuri: bătrânețea, boala, șomajul, accidentarea și sărăcia”. Pentru asta, el trebuie sa fie capabil sa se dezvolte, nu neaparat cu participare politica (cred ca LV a spus-o pentru premier). Pentru ca Romania nu este un stat al dezvoltarii, nu poate fi un stat asistential – nu are de unde si datele o confirma: procentul din PIB destinat asistentei sociale este cel mai mic in Europa (alocarile sunt mari dar folosirea efectiva este mai mica, ceea ce duce la un ajutor excrecabil): „Ajutoarele sunt foarte multe, în comparaţie cu alte ţări, şi, tot prin comparaţie, derizorii”. „Când guvernanții au admis oficial că suntem în criză economică, următorul pas pe care l-au făcut a fost să îndrepte un deget acuzator spre cele mai mari cheltuieli neproductive de la buget: pensiile și asistența socială” – mare greseala, politica daca vreti (pentru ca este facuta de politicieni) dar este una sociala: sa numesti acest fond bugetar, cheltuieli neproductive.

    Răspunde
     
    1. Stan Lucian
      Iulie 12, 2015 la ora 01:51

      Acesta este singurul dumneavoastra avertisment.
      Data viitoare cand mai dati mai mult de doua comentarii in cascada nu va mai scoate nici Moise din moderare.

      Răspunde
       
    2. Kristina
      Iulie 13, 2015 la ora 10:45

      @Sandu : Se acorda al treilea împrumut „ASISTAT”pentru grecia.
      despre ce mai vorbim?
      sărăcia a devenit un termen mult prea relativ .
      „amaratii aia de greci,..săracii mai sa le plângi de mila ,asa inglodati in datorii…

      Sa vedem câți le vor mai calcă insultele alea exotice, pe
      viitor…
      mai au de oferit ce?

      Răspunde
       
      1. SANDU
        Iulie 13, 2015 la ora 20:17

        Saracia, cind este, este reala. Din pacate. Dumnevoastra spuneti „imprumute ASISTAT”, de fapt este un „bail-out”, adica o aminare conditionata – nimeni nu a cedat nimic: UE pentru ca nu poate sa riste asa ceva si grecii pentru ca au spatele asigurat. De fapt nu-i rau, altfel ar incepe treaba urita. Sunt curios daca o sa am dreptate – pina in prezent, am. Toata aiureala sa va amina pina incep tratativele cu vinzarea gazelor. Daca teava pe la turci nu va fi gata (si n-are cum sa fie), atunci vor livra rusii in contul grecilor. Ca iarna va fi la usa. Ca turism, in Turopa, Grecia este la concurenta cu Spania si Italia (ca un facut acestea astepta sa le urmeze exemplul). Nu stiu cite insule au vindut grecii si nici cite din ele sunt in jurul pungii cu gaze la care tinjeste Germania. Aici aveti dreptate: la industrie stau cam rau (16% din economie, pentru ca 80% sunt serviciile). Poate cu gaze sa-si dezvolte si ei chimia. Ei cel putin nu au avut ce pierde – fata de romanicare au facut praf cam tot ce le-a ramas de la comunismul ticalos.

        Răspunde
         
  • Viorica
    Iulie 11, 2015 la ora 17:18

    Frumoasa „aducere aminte”. Este identica cu a cel putin 70% din povestile copilariei noastre. Dar nu ati pus punctul pe „i”. Televizorul a schimbat mentalitatea multora de pe la noi; munca nu este un chin, este un antrenament pentru viata, te face mai puternic atat fizic cat si psihic; nu vorbesc de munca extenuanta, ci despre munca adaptata fiecarei varste si atasata la acesta si responsabilitatea. Si acum, faceti o comparatie: ce satisfactie poti avea daca alergi zilnic 5 kilometri fata de a avea responsabilitatea asupra unui animal, asupra unui pom sau asupra unei gradini… de la un animalut ai privirea care iti multumeste si te incarca cu energie pozitiva, de la o plantuta bucuria ca a crescut pentru ca tu ai ingrijit-o….Da, inca de la cea mai mica varsta, copiii trebuie sa fie invatati sa faca ceva, pe masura puterilor lor, sa fie consecventi si responsabili; nu sa le fie exploatata munca ci sa se joace prin putina munca fizica.

    Răspunde
     
  • tavi
    Iulie 11, 2015 la ora 11:36

    dude, daca esti obiectiv legat de grecia cum de se face ca nu ne-ai explicat ce-i cu scaderea economiei grecesti cu doar 7% intre 1993 si 2008 (in conditiile in care economii cool ale europei se duceai mai in cap) si nu ne-ai foarte explicat diferenta intre credit (persoana fizica) si credit (tare / natiune).. de asemenea nu ne-ai explicat planul marshall si nici cati bani a platit germania pe petrolul romanesc ( 30-40% din toata masina de razboi germana in ww2) .. si-ar mai fi de explicat http://time.com/3949954/joseph-e-stiglitz-greece-crisis/ dar asta cand vrei sa fii chiar obiectiv nu cand obsedezi sa ne arati ca ai dreptate

    Răspunde
     
  • agent de turism
    Iulie 10, 2015 la ora 21:42

    cum e casatorit ?
    e bine, dar dureaza prea mult !

    Răspunde
     
  • Emil
    Iulie 10, 2015 la ora 00:15

    Şi da, sunt convins că la ora asta, chinejii şi ruşii jubilează. Deşi, nu prea ar avea motive, că nici unii nici alţii nu par a se simţi prea bine, economic vorbind.

    Răspunde
     
  • Emil
    Iulie 10, 2015 la ora 00:13

    ًWelfare state occidental a apărut (şi văd că evitaţi chestia asta) şi ca o contrapondere, o „vitrină” în faţa propriilor cetăţeni, întru a nu cădea pradă cântecelor de sirenă ale propagandei comuniste, ale socialismului gulaş din vesela baracă Ungaria, din RDG şi de pe unde mai aveau ăia propriile vitrine. Cu burta plină, eşti mult mai puţin predispus să dai crezare la toate alea….

    Răspunde
     
  • Stefan
    Iulie 10, 2015 la ora 00:00

    Mi se pare bizar să spui că statul asistențial nu există – milioane de cetățeni germani, francezi, nordici etc ar fi cel puțin mirați, poate amuzați să audă așa o prostie. Poate nu e viabil, nu e bun, dar asta e altceva.

    Altfel, hazliu că o tiradă împotriva statului asistențial bazată pe un exemplu din… comunism! Totuși, în comunism a) oamenii n-aveau unde pleca și b) aveau un serviciu asigurat (dacă nu cârcoteau). Aș fi tare curios să văd „mâna invizibilă” care ar da de lucru tuturor oamenilor de la țară în ziua de azi.

    Și da, sunt de acord cu alt comentator, sunteți cam orbit și fanaticizat ideologic. „Jos statul asistențial! Hai cu neoliberalismul mai tare! Austeritaaateeee!”. Domle, problema e că s-au tot încercat formulele astea, vedeți cu ce succes; dacă m-ați întreba pe mine, cred că tocmai neoliberalismul ăsta nu se simte prea bine. S-a plictisit lumea de promisiuni deșarte și de „mâini deloc invizibile” care îmbogățesc numai pe „cumetri”. Hai să mai încercăm și altceva!

    Răspunde
     
  • bubu
    Iulie 9, 2015 la ora 16:30

    Tare ciudat cu crizele astea economice.
    Toata lumea munceste/produce si ZBANG pica bursa.
    Pai mai fratioare noi cam tot atat producem si cam tot atat consumam.
    Care e criza atunci? Sau a creat-o cineva artificial?
    Pai noi pentru ce muncim?
    Pentru putere, control si inrobire , pentru PROFIT?
    Sau lucram si noi pentru bunastarea noastra?

    Tot acest sistem capitalist este un mod avansat de sclavie.
    Cati dintre noi se intreaba cand merg in Mall si cumpara haine de ex. ce valoare revine celui care produce efectiv aceste haine din Bangladesh si cat revine intermediarului.
    O sa radeti si o sa ziceti ca nici nu merita mai mult dar sa nu uitati ca poate tot asa gandeste si un neamt si un englez fata de noi cand mergem sa le stergem batranii la c~r pe 1000 EUR si culmea mai suntem si bucurosi ca avem acest drept.
    Asta da ironie.

    Răspunde
     
  • Stelian F
    Iulie 9, 2015 la ora 15:11

    Moise unde e pagina ta de facebook? Iar ai suparat pe unii buni la hacuit pe internet?

    Răspunde
     
  • Ioan
    Iulie 9, 2015 la ora 14:00

    Moise, tot nu am inteles de ce te-ai inlaturat de pe Romania Curata, mie mi se pare de bun simt proiectul in sine si apreciam prezenta ta acolo. Nu pot sa nu remarc tara acestui popor, dezbinarea, lipsa de unitate chiar si la cei cu pretentii, cum esti tu. Sper sa reconsideri decizia sau sa faci o alternativa pe gustul tau. Multumesc ca ai ramas in Romania spre deosebire de mine.

    Răspunde
     
  • syr
    Iulie 9, 2015 la ora 13:48

    Pai e cam neclar…intr-o oranduire (cum am invatat noi) socialista bunicul tau a muncit ca in capitalism, fara legatura cu statul asistential..adica omul sfinteste locul si atat..ce-a patit Romania nu era marxism, ci bolsevism, ca la Marx e vorba de constiinta de clasa, ori colectivizarea cu santaj nu e constiinta, e constrangere..
    statul asistential, asa cum il au de exemplu scandinavii, nu exclude munca…dimpotriva, te ajuta sa iti recuperezi capacitatea de munca, sa treci peste momentele de criza ca sa poti din nou munci, te ajuta sa iti cresti copiii si sa muncesti in acelasi timp (copiii nu sunt numai responsabilitate personala, exclusiva adica, atunci nu ar mai trebui sa existe obligatii parintesti impuse prin lege) si multe asemenea..
    ce se intampla in Romania e ca avem un stat corupt, cu toate complicitatile subintelese, inclusiv a noastra, iar ce se intampla in Grecia e cam acelasi lucru, doar ca acolo sunt si complicitati unionist europene…
    aa, ca grecii nu vor austeritate, fireste…aaa, ca mecanismele de reglare la nivelul UE au dat chix, ca bancile si-au pierdut demult rolul de intermediar intre populatia cumpatata si intreprinzatorii isteti, asta ar fi un subiect interesant de emisiune „ce vraji fac bancile in zilele noastre si la ce mai sunt ele bune?” Nimeni nu spune ca sunt institutii caritabile, dar de la o remunerare decenta (cam cat rentabilitatea medie pe economie) pana la profituri uriase si creditarea stupida din lacomie e ceva distanta…

    Răspunde
     
  • Radu
    Iulie 9, 2015 la ora 11:58

    Ceea ce se intampla azi nu e altceva decat un razboi financiar in care Tsipras si alti bufoni de prin UE se plimba pe tabla de sah dupa cum dicteaza cei ce detin adevarata putere (si care nu o ard aiurea pe la televizor sa avem noi ce comenta). O fi o coincidenta ca bursa chineza a intrat in picaj cam in acelasi timp in care a inceput mediatizarea „problemei grecia”, cam in acelasi timp in care Rusia, China si alti jucatori s-au pus pe treaba sa infiinteze un organism financiar similar FMI? Daca vrem un viitor de orice alta culoare decat „rosu” aici in Romania, am face bine sa sustinem poporul „lenes”. Nu de alta, dar e pozitionat la gurile Marii Negre, ideal pentru puterile estice. Mai raman de controlat gurile Dunarii si Europa poate trece Atlanticul, ca din est nu mai primeste nimic nefiltrat de robinetul rus. A, nasol, gurile Dunarii sunt in Romania.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iulie 9, 2015 la ora 09:12

    „un sistem prin definiţie deficitar nu poate fi finanţat decât fie pe credit fie prin devalorizare”_Dl Varoufakis regreta drahma. Criza Greciei dureaza de cel putin 6 ani si a fost dezbatuta indelung, pe toate fetele.Nu este nimic nou, situatia actuala a fost prevazuta inca de la inceput pentru cazul in care politicienii ar fi fost demagogi. adica, asa cum ne asteptam sa fie. Apartenenta la EUROSYSTEM a salvat pana inj prezent Grecia. Politicienii nostri, fara a fi aparut nimic neasteptat in peisajul economic si politic, repet, spun ca aderarea Romaniei la EURO trebuie iar amanata. Dar, Grecia nu trebuie sa renunte la EURO. Pai, daca pentru ei moneda EURO este buna, pentru noi de ce n-ar fi?! Asta imi spune ca intentia politicienilor nostri este sa fie demagogi si ipocriti, incompetenti si ineficienti, astfel incat, la fel ca dl Varoufakis sa administreze „un sistem prin definiţie deficitar [care] nu poate fi finanţat decât fie pe credit fie prin devalorizare”.

    Răspunde
     
    1. un turist
      Iulie 9, 2015 la ora 10:34

      Constantin: In timpul comunist in Romania primeam pentru 20DM=100LEI,era cca.1:4,75 dar restul era pentru cel de la banca. Dupa un timp nu mai stiu exact primeam pentru 100DM milioane Lei. De aici intrebarea pentru d-voastra daca Marca Germana schimbata la schimbul de cca.acum cu € si Leul,devalorizat astronomic nu este la fel precum si prognoza pentru Grecia care ar trece la Drachma??Si totusi Romania mai exista!!!!De ca ar dispare Grecia???Totul numai politica.Europa sta pe jar cu Grecia si USA ne preseaza ca vom fi atacati de Rusi!?!?

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Iulie 10, 2015 la ora 08:39

      Inflatie exista si in economiile socialiste, dar este mascata in diverse moduri. Ea poate fi de origine interna (din cand in cand se ofera cetatenilor sentimentul ca traiesc mai bine) si importata din statele cu care se fac schimburi comerciale. Altfel, in timpul comunismului cursul valutar era artificial, stabilit prin ordin de ministru, la fel ca si preturile. Absenta produselor de pe piata oficiala determina aparitia unei piete paralele, cu preturi mai mari, determinate de cerere si oferta. Cursul valutar (pretul DM) a urmat aceeasi tendinta. In anii 1990 inflatia din Romania a avut un nivel ridicat, in numeroase magazine preturile fiind modificate de cate doua ori pe zi. Daca Grecia ar adopta o moneda proprie (s-a si intamplat acest lucru in anumite zone in care lipsesc lichiditatile in euro), dupa o perioada de fluctuatii, valoarea ei s-ar stabiliza in functie de acoperirea in bunuri si servicii. Nu trebuie sa uitati ca pe langa turism, Grecia este unul dintre cei mai mari transportatori europeni, cu o capacitate proprie de transport maritim uriasa, de aproape 200 milioane DWT. Dar, Grecia nu va renunta la euro.

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iulie 9, 2015 la ora 02:17

    Sentinta „Statul asistential nu exista.” este contrazisa cateva randuri mai jos „Exista state cu o puternica educatie a muncii si state asistentiale”. Poate fi din cauza nervilor provocati de marxism. Doar ca marxismul de astazi, oricat de otravitor, este o dulce poezie fata de marxismul din anii60=70, cand milioane de tineri din intreaga lume chiar erau in strada, clamandu-l. Grecia a facut altceva decat o revolutie bolsevica, a profitat golaneste de sistemul monetar si apartenenta la UE. Acum se gandeste ca nu poate fi exclusa, amenintand cu tribunalul si aratand spre costurile pe care le-ar suporta ceilalti. Este un santaj pentru a obtine un al treilea ajutor financiar de salvare. Si ar urma si altele, nerambursabile, pentru ca nu exista un mecanism de constrangere. Marxismul, la fel ca la toti marxistii, este doar un pretext pentru a obtine resurse fara munca.

    Răspunde
     
  • Florin Mihail Popovici
    Iulie 8, 2015 la ora 23:37

    bravo, Moise; cred ca faci foarte bine ca ignori ( sau lasi impresia asta ) acele comentarii care folosesc injuria ca argument; din pacate sunt o multime de postaci care, in cazul ca nu le place ce faci tu, ar putea foarte simplu sa ” schimbe canalul „; pe principiul: „nu-mi place emisiunea, ma uit la altceva „; dubios e ca ei insista sa jigneasca ( vor sa lase impresia ca ei critica ), poate-poate reusesc sa schimbe impresia celor ce urmaresc postarile voastre cu buna credinta. Eu sunt economist de profesie si va urmaresc tocmai pentru ca imi oferiti punti de legatura intre anumite evenimente, aparent fara legatura intre ele; continuati tot asa.

    Răspunde
     
  • Manole
    Iulie 8, 2015 la ora 23:14

    Nu te pui cu lenesii spalati pe creier de comunism.
    Dle Guran sinteti un om de o obiectivitate, putere de analiza si curaj rare la un roman.
    ‘Prosti da multi’ – eu unul odata ce Romania va iesi din UE si se va orienta tovaraseste catre Fratele de la Rasarit…in locul dvs… as trece granita cit mai degraba.

    Răspunde
     
  • Alexandru
    Iulie 8, 2015 la ora 23:07

    Ba eu cred ca pe asta cu.Grecia o intelegea bunicul foarte bine. Moise nu o intelege. Uite, traducerea simpla dupa cinci ani de show. L am imprumutat pe unul cu bani. S a facut manga si.a cheltuit toti banii. Nu poate munci sa dea banii ca e beat permanent. Il omor sau il iert de datorie, astea sunt variantele. Restul e literstura.

    Răspunde
     
    1. Dragos
      Iulie 9, 2015 la ora 00:23

      Sa-l omori (chiar daca ai deparazita panantul) nu-i o solutie, unde pui ca te mai si bagi singur in belele.
      Am si eu carnetel cu datorii neplatite… Doar ca am invatat cam cat sicum sa dau… Si nu sunt „de meserie” imi muncesc din greu banutii.
      Sunt totusi si eu deranjat sa vad ca romanacii nostri nu fac altceva decat sa se imparta in 2 tabere: muncitori (mai rari deja prin tara) si „restul” care asteapta ajutorul social si lustruiesc scaunele birtului!
      Dar asta e soarta noastra momentan! Nu ne-am invatat lectia dais o repetam!!!

      Răspunde
       
  • george
    Iulie 8, 2015 la ora 22:30

    x

    Răspunde
     
  • costica
    Iulie 8, 2015 la ora 22:28

    vinovati sunt cei care ne guverneaza ca nu creaza oportunitati pentru noua generatie…ce zice tineri care vad cu cei care conduc tara au niste salarii aberante si nu fac nimic bun pentru ei( locuri de munca, legi care sa ajute populatia de rand…) chiar daca ai in sange munca si alegi sa mergi sa lucreze la patroni nu esti motivat ,iti dau un salariu de 800 de lei si trbuie sa lucrezi 12 oare pe zi si sambata…

    Răspunde
     
  • Victor MODORAN
    Iulie 8, 2015 la ora 21:32

    Da Dle Guran, de acord cu Dv.
    Continuati asa!

    Răspunde
     
  • OCHI LUCIZI
    Iulie 8, 2015 la ora 19:28

    Exista un timp cand te aranjezi ca sa placi si exista un timp cand te aranjezi ca sa nu displaci.

    Răspunde
     
  • Marian Androne
    Iulie 8, 2015 la ora 18:03

    Din fericire toți prostii cu Che pe tricou vor fi striviți fie de foame, fie de pușcărie în caz ca le surâde ideea de a face „revolutii”. Lor nu ai ce sa le explici, nu vor înțelege de ce unii muncesc 14 ore, plătesc impozite și angajați doar pentru familie, nu pentru revoluționari.

    Răspunde
     
  • Dgherea
    Iulie 8, 2015 la ora 16:49

    Mi-au placut comentariile, nu articolul. Multi oameni lucizi, greu de spalat pe creier, cu pareri proprii, argumente, etc.
    Si eu cred ca Dl. Guran se stimeaza prea mult.
    E sanatos sa fii auto-critic si mereu suspicios.

    NU am crezut ca exista asa multi „comunisti”.

    Nici eu nu inteleg de ce dl. Guran foloseste termeni de „marxist”, de ce se risca asa mult si foloseste termeni pe care nu ii cunoaste.
    Chiar se teme ca s-ar putea sa apara marxisti adevarati? si deja incepe o denigrare?

    Cred chiar se teme, mai ales cind vede ca asa multi comenteaza contra neo-libarlismului sau „tehnocrat”.

    Răspunde
     
  • vladutz
    Iulie 8, 2015 la ora 15:46

    In primul rand, articolul este super captivant prin idei, modul de scris si aranjarea cuvintelor, l-am citit pe nerasuflate.
    Moise, fara gluma, ar trebui sa de apuci de scris, chiar ai har.

    Legat de problema Greciei, cred ca problema se pune undeva mai sus… Vorbim o tara totusi, nu de o grupare, un individ sau populatia in sine.

    Lasa ca nici muncitorii aia de spui tu ca nu e factura lor si trebuie sa plateasca acum, nu sunt usa de biserica.
    Or fi ei muncitori, dar interesele politice si econimice pe care si le-au „satisfacut” in Grecia le-au adus ceva banuti in buzunar. Faptul ca Grecia e pe perfuzii de atatia ani nu e o surpriza pentru nimeni.

    Acum Grecia exploateaza o pozitie politica, atata tot.
    Populatia nici nu conteaza in ecuatia asta, haideti sa nu ne pacalim.
    Daca poti sa nu platesti, de ce ai plati? Din bun simt? 🙂 Lasa, mai tarziu, mai traim si mai vedem.

    Dilema bunicului insa este una de anvergura si o putem extinde de la asistati la „de bani gata”.

    Uite, alege tu un mall si mergi acolo intr-o zi lucratoare, la ora 10:00 sau la ora 15:00 sa zicem.
    De unde atatia oameni, in special tineri, care ard gazul??! Ce fac oamenii astia? Gazul lor de ars nu costa bani? De unde bani?

    Răspunde
     
  • alex
    Iulie 8, 2015 la ora 15:06

    Deci daca nu vrei TVA marit, taxe pe apa de ploaie, impozit pe bradutul de la oglinda retrovizoare si alte ghidusii d-astea inseamna ca esti marxist ? Nu de-alta dar asta ii asteapta pe greci daca votau da. Asa poate sare BRICS si se mai schimba treaba. Iar legat de „tineretul marxist”, Moise, ai trait intr-o republica SOCIALISTA. Nu exista asistat social. Toata lumea muncea. Si marxistii aia din CC, au platit datoria externa, au lasat o infrastructura energetica destul de sustenabila si au pregatit ingineri, mecanici si tehnicieni care s-au realizat in Vest dupa 90. Nu ca laud acele timpuri, dar parintii si bunicii nostri au muncit si eu zic ca au facut treaba buna si ne-au lasat lucruri frumoase in urma. Noi, noua generatie fie nu vrem sa continuam ce au inceput ei, fie nu suntem lasati de jegurile subumane ce ne conduc. Tot respectul pentru Tsipras pentru ca respecta vointa poporului. Un adevarat comandant se scufunda cu nava lui. N-o fi un geniu economic, dar macar nu-i batjocoreste pe greci, asa cum fac ai nostri. Stii cum e planul creditorilori, Moise ? E ca si cum ai doi copii si trebuie sa sacrifici unul ca celalalt sa traiasca. Si nu mai da cu pietre in socialisti. Ca daca nu erau ei, noi eram africani pe langa greci.

    Răspunde
     
    1. msb
      Iulie 8, 2015 la ora 21:21

      @alex
      1. Chestia ca in socialismul romanesc nu erau asistati social e – ma scuzati pentru duritate – o gogomanie. Cind credeti ca s-a nascut expresia „noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc”?
      2. „Marxistii aia din CC au platit datoria” – alta prostie cit casa. Ori esti prea tinar sa fi apucat vremurile alea ori ai fost membru de partid cu acces la magazinul partidului. Afla ca parintii si bunicii nostri au platit datoria cu niste sacrificii imense. Au facut foame – ca sa avem noi, copiii, ce sa mincam – si am stat pe intuneric. Aia din CC cumparau de la magazinele partidului.
      3. „Au lasat lucruri frumoase in urma”. Putine, foarte putine. Si alea au fost in ciuda regimului, nu datorita lui.
      4. „Un adevarat comandant se scufunda cu nava lui.” In primul rind un adevarat comandant nu-si scufunda nava.
      Si mai sint si altele, dar ma opresc aici.

      Răspunde
       
    2. alex
      Iulie 9, 2015 la ora 02:38

      Prietene, aia cu „noi ne facem ca muncim, ei se fac ca ne platesc”, nu e chiar asa. Cine facea piese mai putine la norma, i se cam imputa. Si tot se trezea la 6 ca sa inceapa la 8 lucrul, tot la 4 punea sculele jos. Asistatul social modern, adica ala care sta acasa si ia bani ca nu poate munci, pt ca e stresat, sufera de melancolie sau depresie, e o inventie occidentala tembela. Asa e, aia din CC cumparau de la magazinele partidului. Acuma Ponta se opereaza la turci, Basescu la Viena, Udrea se plimba la Paris, Boureanu la New York tot pe bani publici. Progres, nu alta. Si foamea, comparativ cu vremurile comuniste, s-a eradicat complet in Romania. Tocmai din respect pt. parintii si bunicii nostri, as zice sa nu dam cu pietre in tot ce inseamna socialism. Si daca te-ai uita atent la platformele industriale, se vede dupa structura de rezistenta ca „s-au facut ca muncesc”. La fel si la Vidraru, Bicaz, Siriu sau Portile de Fier I si II. Si acolo au frecat duda, nu ? Zecile de rafinarii incepand din Irak si pana in Algeria, facute de romani, si acolo, niste asistati sociali au lucrat, nu-i asa ? Asta regret cel mai tare, dupa 90, a aparut asa, o scarba, un oprobiu as putea spune asupra meseriilor tehnice si a gulerelor albastre in general. Cu toate milioanele de softuri(sunt programator, app) care le facem, daca nu mai are cine sa sudeze 2 bare, suntem vai de noi.

      Răspunde
       
      1. msb
        Iulie 9, 2015 la ora 23:57

        @alex
        Marasmul in care se zbate acum Romania este consecinta directa a celor 45 de ani de comunism in Romania. Comunismul a distrus aproape toata fibra morala a poporului asta. Nu ca ar fi fost in exces – o spun cu tristete – dar atita cita era, se mai putea dezvolta. Iar Romania lipsita de comunisti ar fi aratat altfel acum. Mai bine.
        Pacat, mare pacat ca nu intelegi lucrul asta.

        Răspunde
         
      2. alex
        Iulie 10, 2015 la ora 18:37

        Ca orientare politica eu ma consider liberal. Nu jubilez la ideea comunismului, nu ma pasioneaza defilarile pe stadioane sau paradele militare. Dar ca om educat in discipline tehnice(inginer si operator) nu pot sa nu remarc ca orice stat care nu are coloana vertebrala fie industrie grea, fie constructii de masini sau energetica, e cam sortit pieirii. Morala nu te ridica economic, niciodata. In SUA, morala e vax. Marea Britanie a sec XIX( inceputul revolutiei tehnologice) era creuzetul tuturor viciilor posibile. Singurele lucruri bune dupa ’90, sunt libera exprimare si faptul ca femeile nu mai sunt tratate ca fabrici de natalitate pozitiva. Insa acum, ca o ironie, ai femei dezbracate pe orice taraba, pornografie la TV si pe internet, la orice ora, violente si crime pe care le vezi doar in filme si le citesti in romane, raufacatori care scapa si dupa crima cu premeditare, pentru ca judecatorul e cumatru cu ei. Sa inteleg ca toate astea sunt tot din vina comunismului, nu ? Asta tine de balcanism si gata. Grecii sunt tot asa, sarbii, albanezii, turcii etc. N-are treaba regimul politic cu spiritul traditional. Si, repet, nu ma cosnider de stanga sub nicio forma, dar trebuie sa fii ori indoctrinat ori meschin sa spui ca am progresat fata de vremurile comuniste. Cu toata libertatea, tabletele si figurile de corporatisti, suntem tot la nivelul 1989.

        Răspunde
         
        1. Stelian F
          Iulie 12, 2015 la ora 11:12

          Suntem tot la nivelul anului 1989 cu ce anume?

          Răspunde
           
      3. SANDU
        Iulie 11, 2015 la ora 23:46

        Inca unul care nu are nevoie de carti – poate gindi singur. Bravo Alex.

        Răspunde
         
  • AndreiM
    Iulie 8, 2015 la ora 10:52

    Moise, ce se intampla pe bursa chineza? Oare se distruge mitul cultului chinez?

    Răspunde
     
  • B.
    Iulie 8, 2015 la ora 09:51

    Domnule Guran, trebuie să fim rezonabili. Uneori, când nu înțelegem niște concepte, putem să ne abținem din a le utiliza.

    Răspunde
     
  • Stelian F
    Iulie 8, 2015 la ora 09:20

    Multi ani cu sanatate si bucurii iti doresc! Si sa te intorci la Dumnezeu 🙂

    Răspunde
     
  • Vasile Stejerean
    Iulie 8, 2015 la ora 09:20

    Ce adevăr cutremurator.bunicii si părinții noștri țărani sint Adevărații martiri ai neamului. Nu degeaba țăranii au fost catalogați dreptTALPA TARII . Ei au fost majoritari si in 1877 , si in 1917 si la Cotul Donului . Am fost si eu fiu de Țărani Cooperatori , iar tatăl meu a fost Conducator de Atelaj . Știu ce rusine imi era cind la școala ne întreba ocupația parinților . Bunicul dispre mama dupa ce s-a întors de la Cotul Donului incorporat in Armata Maghiara a fost catalogat ” chiabur ” pt ca avea o batoza . Dilema mamei a fost cum se făcea ca le era confiscat tot griul si ei mincau numai mămăliga . Si ai mei au reușit sa păstreze o bucata de vie si acest lucru m-a făcut obsedat sa am si eu via mea . Si am reușit in 1990 sa deztelenesc o bucata de de pădure de salcâmi si buruieni si sa nivelez 5 ari de vie . Cita truda . Pe cind ajungea la maturitate fugea pământul si îngropa si parii si pomișori sădiți . Si o luam de la început pina am părăsit Romania definitiv . Si aici in America la fiecare casa ce o cumpăram primul lucru e sa sadesc butasi de vie si pomi fructiferi . Cu atit am rămas de la părinți si bunici : dragostea de lucru la vie . Si ei sau stins doboriti de munca grea a pamântului . Dar au fost mindri ca nu furau si nu cerșeau . Ei au fost adevarata generație de sacrificiu . Rusine sa le fie celor care au uitat sau nu i-au înțeles , Numindu-i PROSTI . Filozofii de doi bani care va critica sint de fapt prostii . Păcat ca sint multi

    Răspunde
     
  • Mmmmm
    Iulie 8, 2015 la ora 09:03

    Cred ca adevarul e undeva la mijloc.
    N-am auzit povesti de succes, ce bine, sau măcar modest, decent, trăiesc oamenii „platiti bine” care muncesc cu ziua.
    Imi mai aduc aminte ca spuneati intr-un timp legat de niste legi si impozite care ar desfiinta practic pfa-urile si II-urile, cum spuneati ca nu e nici o problema daca dipar, adica nu e nici o problema daca dispar cei care de bine de rau nu apeleaza la pomana statului.
    Ma abțin deci sa va aprob acum retorica cu acuzatul celui care traieste din asistenta social. Nu spuneti tot adevarul

    Răspunde
     
    1. :-))
      Iulie 8, 2015 la ora 10:43

      Similara a fost si povestea cu nu știu ce investitor la care nu vrea sa se ducă sa muncească nici un roman.
      Valuri in presa, romanii sunt puturoși si nu vor sa muncească.
      Dupa un timp apare un articol la categoria sclavagism, cu marele investitor care ii punea sa stea cu pampersi pe ei sa nu piarda timpul la toaleta. Basca venit de subzistenta

      Răspunde
       
      1. Sergiu
        Iulie 8, 2015 la ora 10:59

        Prima oara cand am auzit de astfel de povesti a fost acum 11 ani in UK, scandal in presa la un lant de supermarketuri care au cerut angajatilor sa poarte pampersi. Atunci au dat inapoi in urma scandalului iscat. Nu-i nimic, d-aia traim in Europa.

        Răspunde
         
  • zone
    Iulie 8, 2015 la ora 00:15

    Excelent articol si ma bucura ecoul avut. Foarte interesante si comentariile (mv mi-a placut. -simplu, frust)

    Răspunde
     
  • Adi
    Iulie 7, 2015 la ora 23:55

    Din pacate domnul Guran e mult mai dogmatic si pasional si mult mai putin rational decat crede . Asta il face sa semene foarte mult cu bolsevici si marxisti pe care ii uraste atat de mult (nu pot zice ca-i critica pentru ca textul nu-i decat un lung sir de sofisme si evocari ) . Dogmatismul e destul de evident cand afirma incrancenat ca nu mai exista ‘stanga si dreapta’ , deci trebbuie sa crezi in capitalism , sistemul infailibil , suprema manifestare a umanitatii. Oare cine se mai pozitiona in felul acesta ? Hm… daca istoria nu ma inseala cred ca bolsevicii ! Si titlul pare furat de prin Scanteia. Pai nu comunistii considerau ca toti cei care gandesc altfel decat vor ei sunt ‘otraviti cu prostii’ ?
    Legaturi intre Syriza si PCR sau bolsevici sunt niste ipoteze ale autorului care raman fara demonstratie. Problemele pe care incearca sa le rezolve insa sunt cat se poate de reale . In loc sa le discute, distinsul autor a preferat un atac ideologic furibund si orbit de ura fata de un anumit regim presupune gratuit ca si Syriza are aceleasi obiective ca si Ceausescu. Ei bine Ceausescu nu a organizat un referendum ca sa-si consulte concetatenii in legatura cu o roblema majora, nici nu a fost ales prin vot liber exprimat , nici nu si-a exprimat dorinta de a face parte dintr-o organizatie politico-economica impreuna cu statele occidentale.
    Cat despre ‘neintelegerea situatiei’ , iata cine sunt cei care sustin Syriza :Joseph Stiglitz (premiul Nobel), Paul Krugman(idem), etc.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Iulie 8, 2015 la ora 13:07

      Domnule Adi, din considerente strict academice, va rog sa aveti bunatatea si sa indicati lucrarile stiintifice in care d-nii Stiglitz si Krugman sunt in favoarea contractarii de imprumuturi care sa nu mai fie rambursate. Altfel, cineva recomanda T Pketty, dar exista numerosi economisti care-si asuma teoria marxista. Eu zic ca mai practic este sa se mearga direct la autor – nici in opera lui K Marx nu am intalnit ideea ca te poti imprumuta fara sa restitui datoria.

      Răspunde
       
  • Flora
    Iulie 7, 2015 la ora 23:44

    Ma regasesc perfect in istoria bunicilor tot in oltenia.dar cu ideologia nu sint de acord.istoria conteaza in viata noastra.ar trebui domnule Guran sa batem cu pumnul in piept cum au facut stramosii nostrii ,sa scoatem in evidenta dirzenia,simplitatea si daruirea prin munca cinstita cum face regele Mihai,sa nu fie scrisa in istorie cacealmaua din zilele de azi cu politicieni corupti.Eu dupa 15 ani in Italia am inteles caci istoria si traditia conteaza .trebuie sa ne batem cu pumnii in piept sa nu piara ce am avut pina la comunisti pentru binele copiilor nostri.ar fi singura bogatie.si alta chestie .am fost in Albania si am simtit verticalitea si dirzenia oamenilor prin istoria lor .

    Răspunde
     
  • Marius Lazar
    Iulie 7, 2015 la ora 23:28

    Stimate domn, Moise Guran,

    Poate că grecii au vina lor că sunt/au fost dependenți de niște ajutoare din exterior. Dar…cei care consolidează și întrețin cu bună știință această dependență (pentru că este în interesul lor), adică bancherii și corporațiile, sunt de două ori mai vinovați, așa cum între un părinte și un copil, cel mai vinovat este întotdeauna părintele, pentru că știe mai multe și poate mai multe. Cum de bunul simț al dumitale nu vede acest lucru? Ți se pare just, echitabil și drept, ca un om care împrumută bani de la cineva să-și ia o casă, sa-i cumpere încă două (dacă plătește împrumutul și dobanda în 40 de ani) aceluia? Și pentru ce? Pentru că ține niște bani într-un seif, și din când în când mai tipărește bani să dea la fraieri de greci, români, samd.

    Cata vreme nu vezi aceste lucruri MARI, aflate sub nasul nostru, nu esti decat un alt aparator al sistemului. Care va fi expus pe masura ce evenimentele vietii îi vor depăși limitele minții sale (condiționate) de a vedea.

    Răspunde
     
    1. Valeriu
      Iulie 8, 2015 la ora 12:25

      Sunt curios cand se vor trezi la realitate cei care au imprumitat bani de la banci… si vai cat de suferinzi sunt ei…
      In primul rand nu te-a obligat nimeni sa imprumuti de la banca. Teoretic cand ai semnat ai stiut in ce te vei baga.
      In al doilea rand sa luam in exemplu: in loc de banca veneai la mine sa te imprumul cu 100K euro – in calitate de cel mai bun prieten. Bun… eu iti dau banii pe care nu mi-i poti inapoia intr-o luna, nici doua… ci in 40 ani, bani pe care eu i-am muncit si daca i-as investi probabil i-as dubla intr-o luna, doua sau un an. Dar nu… ti-i dau tie asteptand sa mi-i inapoiezi fara ca eu sa pot face un profit de pe urma lor.
      O banca functioneaza ca orice afacere… deci pe profit. Ca va avea un profit mai mare sau mai mic asta e alta discutie. Daca e sa ne intoarcem la exemplul nostru sa zicem ca ajungem la un acord 100k ii impartim la 40×12 = 480 rate lunare. Asta ar insemna ca lunar sa primesc inapoi aproximativ 208 euro in conditiile in care am de platit taxe la stat + sa mananc si sa ma imbrac (eu si familia mea). Intrebarea e logica: Se merita sa iti imprumut tie banii astia si sa fiu privat de anumite „bucurii” ale vietii? Una e sa investesti 100k alta e 200 euro. De aceea s-a nascut acest business care pe de o parte iti da posibilitatea sa-ti cumperi ceva repede, pe de alta parte asigura continuitatea, pentru ca din dobanzile care le platesti tu banca plateste salarii, chirii, s.a.m.d. si poate acorda imprumuturi noi altor persoane…

      Răspunde
       
    2. puiemontaniard
      Iulie 8, 2015 la ora 12:28

      @Marius Lazar
      Stimate domn, Mariusica, stimatul domn Guran n-a spus ce voiati s-auziti, este?! Si ai bagat-o pe-aia ca parintele e vinovat pentru esecul copilului, ca sa priceapa tot votantul pesedist ca esti intelept si dar si condescendent cu stimatul domn autor. Sau poate vrei sa-ti cocolosesti egoul demonstrandu-ti ca un nimeni se poate lupta cu aia notorii? O facusi pe grecia sa para un mucos inocent in fata unor parinti perversi. Bun exemplu! Dar nu putea ca Grecia asta sa fie un batran filosof si chefliu smecherit de niste nepoti manelisti si cu ochii numai dupa bani si curve?! Sau Grecia sa fie parintele care cere bani copiilor ca face ceva cu ei tot spre binele urmasilor. Sau Grecia e adolescentul arogant, mincinos si egoist care tot cere lovele parintilor asigurandu-i ca se lasa de fumat si baut si se apuca de scoala. Si ma opresc aici cu paralele astea paralele, ca nu vreu sa induc pe nimeni in eroare, stimabile!

      Răspunde
       
    3. cristi m
      Iulie 12, 2015 la ora 23:13

      pana la urma sunteti de acord sa scoateti lunar din buzunar 100 de euro pt tsipras si alti aventurieri ca ei?

      Răspunde
       
  • tim
    Iulie 7, 2015 la ora 23:08

    D-le Guran foarte frumoasa povestea.
    Cat despre Grecia cred ca ar fi bine punctate elementele comune sa pricepem in ce directie mergem si noi.

    Răspunde
     
    1. silvia
      Iulie 8, 2015 la ora 18:03

      noi mergem alan dala , haotic ,la plesneala cu ala care da ceva. Asta se cheama o societate cu o populatie nu cu un popor. Politicile sociale si cele ale invatamantului si nu numai ele. sunt facute de corupti in vederea aducerii populatiei la stadiul de consumatori. vorbeste moise guran pentru el ca v
      cei mai multi nu inteleg. dar asta e munca lui si o face bine si ii ies si bani. o zi buna tuturor

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase