Preţurile au luat-o razna

Publicat la data de de Moise

scumpiri

de Moise Guran

Realitatea îl contrazice pe guvernatorul Mugur Isărescu care în toamnă spunea că apetitul scăzut pentru consum al românilor nu va mai permite o creștere a prețurilor. În ianuarie acestea au crescut cu 1,34% și ar fi crescut mai mult chiar dacă statistica oficială nu ar fi făcut unele corecții strategice ale coșului de consum. Alimentele s-au scumpit cu peste 7% în ultimul an și asta în condițiile în care în România de abia de acum începe liberalizarea treptată a tarifelor la energie și gaze. Faptul că românii nu mai au bani de spart în supermarketuri poate produce o frână de moment în evoluția prețurilor. Mai devreme sau mai târziu comerciantul se adaptează la noile volume ale pieței. Unii rezistă alții nu, iar în final creșterea prețurilor este făcută de cei care reușesc să reziste. Numărul mare al firmelor închise raportate de registrul comerțului duce în final la ceea ce numesc cei de la BNR un șoc pe partea de ofertă.

Iar creșterea prețurilor era chiar ultima problemă de care ar fi avut nevoie Banca Centrală. Degeaba s-a apreciat leul în decembrie și în ianuarie, psihologic lumea așteaptă din nou euro la 4,6 lei, după ce l-a văzut acolo iar BNR nu a intervenit pentru a-și proteja moneda. Acum este nevoită să bage lei în piață pentru a finanța sistemul, dar asta nu ajută nici cursul și nici inflația.

Pe de altă parte economia are nevoie de dobânzi mai mici pentru a se finanța, dar inflamarea prețurilor îl obligă pe Isărescu să se gândească la o creștere a dobânzii de referință. În final creșterea prețurilor este un efect, nu o cauză și trebuie tratată ca atare. Singurul care se poate bucura de această creștere este Guvernul.

Categoria: MOISE
Etichete: , , ,

Comentarii prin facebook

124 răspunsuri la Preţurile au luat-o razna

  • laurentiucat
    Februarie 16, 2013 la ora 23:20

    pai sanducu…pe princpiul asta , nu e nicio diferenta intre icrele de stiuca si cele negre…poate doar de culoare…

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 16, 2013 la ora 23:03

    @Victor L > …da mai, dar aia le impusca. Cica se caca pe Libertate.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 16, 2013 la ora 23:01

    @laurentiucat – Ma bucur, o sa am inca un dusman, credeam ca am inchis lista. Sa nu crezi ca se va scimba ceva, totul costa si tot din buzunarul cumparatorullui se acopera. Am inteles chestiile cu solurile si cu genetica. Gustul orezului il dau condimentele, deci intrebarea e: maninc mai putin din asta scump? Daca nu tot orez ramine. Aici in Canada, uneori (asa cum fac si italienii la paste fainoase) pe ambalaj se specifica ca fiertul dureaza de doua ori mai putin (economie de energie). Atunci eu cumpar de ala pe care nu scrie asa ceva, cel putin sper ca maninc ceva mai natural – sa nu se faca economie la energie, sa se produca mai multa si mai ieftina.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 16, 2013 la ora 22:45

    @Constantin > Sinteti… sagalnic. Vad ca treceti la orez cam r/d. N-am terminat cu cartoful. Pe vremuri, in Romania, doar cartofii „noi”, care nu au ajuns la maturitate, puteau fi mincati cu coaja (adica o pielita subtire, care de multe ori se exfolia si o luam jos cu un stergar umed cu sare). Acum, nu stiu ce-au facut astia (ca nu se astimpara chiar deloc) ca au cam disparut cartofii pe care ii cureti de coaja (tocmai acum cind ma dotasem cu ustensile moderne), in schimb au aparut (de vreo 4-5 ani) cartofi noi „batrini”, si rosii si albi. In cartile de bucate (care tin pasul cu ultimul racnet) ni se recomanda acesti cartofi pe care nu trebuie sa-i mai cojim si dau si o coloratura specifica salatei.
    Si sa stiti ca toata lumea (saraci si bogati, la egalitate) consuma cartofi (sau cred ei ca asta e ce maninca) chips sau betisoare frantuzesti precum le face Mac Donald. Cartoful combate tare bine scorbutul.
    De fapt, incepe sa-mi fie simpatic dl. Vasilescu, este cumva vegetarian – cartofi, fasole, varza, orez. Trai pe vatrai.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 16, 2013 la ora 22:21

    sanducu- o sa-i dau postarea ta inginerului mecanic de la ei cu care dealtfel sunt si prieten.
    cat despre orezul mai scump, ai explicatia aici:”
    O particularitate interesantă a orezăriilor româneşti este că ele se pretează foarte bine culturii unuia dintre soiurile cele mai scumpe: „Orezul Arborio este un soi special, care costă în formă brută 700 de euro pe tonă, comparativ cu 280 euro/tonă cu cât se vinde orezul cel mai ieftin. Arborio se cultivă doar în Italia şi în România din toată lumea. S-a încercat cultivarea lui şi în Bulgaria, dar nu a reuşit. Deşi Dunărea spală şi teritoriul ei, Bulgaria nu este la fel de propice ca România pentru cultura acestui soi. Zona care se cultivă la bulgari e Plovdiv, o zonă de câmpie încercuită de munţi, unde nu bate vântul”
    de ce este asa…tine de genetica si de mediu, care mediu se pare ca la noi corespunde.

    Răspunde
     
  • VictorL
    Februarie 16, 2013 la ora 22:21

    @SanduCu.Unii ar spune ca aleg libertatea…

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 16, 2013 la ora 22:13

    @Victor L > Referitor la chip (pe romaneste cip ci-rip), veterinara mi-a explicat ca sunt de fapt niste chichinete micronice care contin numarul de identificare al animalului si adresa veterinarului (care te-a taxat) si se injecteaza intr-un gel. A incercat sa ma convinga ca este un procedeu usor, nedureros si nepericulos pentru patrupedul meu. Deci ai prins animalul, il duci la un veterinar care (pentru o taxa de citire) i-ti spune care e veterinarul care detine dosarul animalului. Pe scurt, daca cineva iti fura catelul de rasa pura, il poate pastra cu chip cu tot. Despre specialistii cu migrarea animalelor/pasarilor (care pe vremuri agatau un inel pe ghiara sau capsa nu stiu ce de ureche – sperind ca vreodata vor pune mina macar pe unul din cele 20-30 de exemplare „marcate”), Laurentiu are dreptate, este vorba de niste emitatore-receptoare de semnale din satelit (emitator de cooordonate si receptor de energie). E drept cu cit citesti mai mult, te si sperii mai repede, deci semnalele astea probabil ca pot balamuci creierul vietatii, ducin poate la pierderea instinctului de conservare al vietatii. Adica, in loc sa se intoarca in Delta Dunarii, ajung linga statuia Libertatii.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 16, 2013 la ora 21:50

    @Laurentiucat > Scuze, orezul nu e atractia mea decit cu lapte si scortisoara.Dar m-ai mustruluit si am citit articolul. De la inceput punctez ca cine vinde (in exemplul de fata, terenuri pentru orezarii) trebuie sa stie totul despre ce vinde, altfel pierde. De aia spuneam cindva ca politicienii trebuie inlocuiti cu negociatori, acestia stiu ce fac.
    Inteleg eu gresit? Riso Scotti, vinde 75% din productia sa romaneasca din orezul cel mai scump, pe piata locala? Tocmai pe romani s-a gasit sa-i hraneasca cu scumpeturi? Nu ca n-ar merita, dar au de unde? Orezul lui Scotti este monopol pe piata romaneasca? In plus productia bio este in general dubla la pret. Si orezul cel mai scump si bio, de patru ori orez obisnuit!
    Ce spune Mihai Nedelcu – directorul de productie, ca este un separator de pietre, se numeste tehnic masa gravitationala (folosit frecvent in prepararea de minereuri). Mult mai eficiente sunt hidro si aera cicloanele in materie de grine si chiar in filtrarea prafului industrial (protejeaza mediul pastrind aproape nemodificat randamentul -scump dar bun). Cicloanele pot fi proiectate in acord cu cerintele clientului – am facut ceva paralute cu chestia asta cind eram in Technion.
    Despre cuva cu piatra dura la mijloc pe care ei o folosesc la slefuirea boabelor, incep sa cred ca tehnologia este cam rudimentara. De foarte de mult se folosesc moare cu bile, bilele pot fi calibrate si alese pe seturi ca numar, greutate, materialul din care sunt facute, asperitate, si deci adaptate foarte precis pentru gradul de finisaj dorit, cu pierdere minima de material. Viteza de rotire si timpul programat sint deasemenea factori de luat in consideratie. Prepararea de minereuri, saraca. In Israel, in armata, la bucatarie curatam cartofi si morcovi cu asa ceva. Faptul ca Mihai Nedelcu spune ca orezul se incalzeste in timpul slefuirii (incalzirea orezului ne-fiind buna pentru orez, poate ceva legat de sensibilitatea la fermentare) si este de preferat a se evita, nu-i da de gindit ca ceva… ar putea fi facut mai bine? Inteleg ca taritea de orez amestecata cu ciuperca daunatoare, devine mai bogata in nutrienti. La ce au folosit chimicalele aruncate din avion? Intrebat un biolog, ar putea explica cu lux de amanunteca o ciuperca atasata de un corp nu-si trage numai seva din corpul gazda, ba chiar face un schimb organo-chimic. Nu stiu sa discut calitatea bobului de orez si eventual de efectele pe care le poate avea asupra consumatorului. Dar raportind la toate chimicalele folosit acum in agricultura actuala (nu vreau sa spun moderna, ceea ce pentru mine mai are un sens bun), nu cred ca face mare diferenta. Industria de medicamente va gasi o pilula si pentru asta. Separarea sparturilor, daca se face prin cernere (cum inclin sa cred, fiind in concordanta cu tehnologia folosita) este mai putin eficienta decit centrifugarea cu nivele de evacuare, care pot fi calibrate dupa dorinta. Chestia cu detectarea cu celule fotoelectrice (mai nou sunt raze laser care distrug tinta) si eliminarea punctuala cu jet de aer, cind vorbim de un flux (cum spune chiar el, suvoi)de bobite de orez, este dea-dreptul puerila. Despre detectarea de obiecte de metal introduse „accidental” ma duce la gindul ca utilajele ar trebui intretinute mai frecvent, dar si la bancul cu chirurgul care isi cauta cheile dupa terminarea poeratiei. Pierderile de 50% justifica pretul dublu al acestui orez.
    Draga Laurentiu, cind cineva prezinta in public asemenea articole, ar trebui sa fie mai atent. Daca le citeste careva de specialitate, n-ar ride, l-ar evita.
    In orice caz, lectura a fost interesanta, dar la inceput ma asteptam sa aflu de ce „orezul Arbaio”, cultivat numai in Italia si Romania (terenul bulgaresc fiind probabil mai scump, ca multe alte orezarii in lume), este un soi atit de special.
    Imi amintesc ca dl. Constantin, care se pare ca a fost sugubat cu mine, dupa cum i s-a destainuit lui dl. Cornel, considera ca articolul este o reclama destinata consumatorului romanesc. Adaug la asta ca reclama este cam… slabuta si cam sarlatanizata, ei vind un orez obisnuit la pret dublu, iar cel (chipurile) bio la un pret si mai dublu.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 16, 2013 la ora 14:26

    „S-au făcut şi greşeli tehnico-economice specifice acelei perioade. Astfel ponderea suprafeţei cultivate cu orez în cadrul amenajărilor era forţată, nerespectându-se asolamentul. Lipseau erbicidele specifice, nu erau utilaje de nivelare şi recoltare performante şi nici mijloace mecanice de refacere a canalelor şi celorlalte lucrări, de aceea producţia medie a scăzut de la 3.643 kg/ha în 1985 şi 3.532 kg/ha în 1986 la 1.423 kg/ha în 1989.”
    http://www.agro-business.ro/romania-ar-putea-fi-unul-dintre-principalii-producatori-de-orez-din-uniunea-europeana/2012/07/30/
    daca tot am ajuns sa vorbim despre orez.
    deci se obtineau 104 mii tone de pe 80 de mii de ha. iar acum se obtin 62 de mii tone de pe 12,5 mii ha.
    in romania sunt 100.000 de ha de soluri saraturate care s-ar preta la cultivarea orezului. 50.000 de ha au potential de rentabilitate economica maxima.
    in europa, 75% din consumul de orez se face din productia interna iar 25% este importat.
    romania poate acoperi acest procent dar numai printr-o politica de stimulare si de atragere a producatorilor agricoli de cultivare a orezului, ptr ca acum nimeni nu mai poate fi obligat ce sa cultive.
    se uita ca productia autohtona e mai mica decat cea din 1989 dar e superioara calitativ si ca pret. ptr ca la noi se preteaza sa se obtina productii din soiurile de orez cu pret dublu fata de cele comune.
    mai putem mentiona ca productiile pe care le raporta statistica lui ceausescu erau umflate din pix si ca nu ne putem baza pe ele.
    despre dl vasilescu…numai de bine. putea eventual sa inceapa cu energia electrica si gazele, care banuiesc ca au o pondere mai mare decat cartofii…

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 16, 2013 la ora 14:02

    Pornind de la un raspuns sagalnic adresat d-lui sanduCu, cu referire la mentionarea in repetate randuri a cartofilor de catre domnul Vasilescu in explicatiile domniei sale privitoare la IPC, am provocat o discutie despre orez. Macar este una pe teme economice, ceea ce mi se pare OK. ***Intrucat, desi nu ma steptam, colegii comentatori sunt foarte atenti la detalii, ma simt nevoit sa fac unele precizari. Am spus despre productia patriei noastre de orez ca este mica. La fel ca in reclama pentru vopseaua Oskar, „Vitali o are mica”. „Mica” este un termen relativ; mica in raport cu ce? Pentru corectitudine, trebuie precizat ca productia actuala de orez a Romaniei (60-70.000 T) este mica in raport cu cea anterioara anului 1989 (104.000 T in anul 1988) si cu necesarul de consum de pe piata interna (100.000 T), in conditiile in care cea mai mare parte din productia autohtona se exporta (50.000 T). Prin urmare, asa cum spuneam in raspunsul oferit d-lui sanduCu, importam. Tara noastra importa aproximativ 80.000 T orez anual, reprezentand cea mai mare parte din necesarul de consum, cu preponderenta din Egipt. In Romania se cultiva orez nu doar in judetul Dolj, ci si in Ialomita, Braila, Constanta, Teleorman, Olt, Timis si Bihor. Practic, este vorba despre o mare parte din Lunca Dunarii, dar datorita rezervelor mari de apa si a conditiilor climatice, Braila este probabil cea mai favorabila zona, pe care am si mentionat-o, de altfel, in comentariul meu. Dupa productii totale de 100.000 T in anul 1987 si 104.000 T in anul 1988, in anul 1998 s-a ajuns la o productie de orez in tara noastra de numai 3.000 T. http://www.indexmundi.com/agriculture/?country=ro&commodity=milled-rice&graph=production
    Cultura orezului a fost reluata cu seriozitate abia dupa anul 2000, astfel ca in 2001 s-au cultivat aproximativ 1.200 de hectare. In 2007 s-au cultivat 8.400 ha si s-au obtinut 27.700 T, in 2008/ 9.900 ha/ 48.900 mii T, in 2009/ 13.300 ha/ 72.400 T, in 2010/ 12.400 ha/ 61.500 T, iar in 2011/ 12.700 ha/ 64.800 T. Ceea ce arata ca nici suprafetele cultivate si nici cantitatile obtinute nu au avut dupa declansarea crizei economice o dinamica similara celei din perioada precedenta. Ce consider demn de retinut este faptul ca in anii 1987- 1988, cand Romania a inregistrat productiile record la orez, suprafetele destinate acestei culturi se situau in jurul a 80.000 ha. Desigur, se remarca faptul ca productivitatea la hectar era net inferioara, situandu-se aproximativ la un sfert din cea de astazi, dar este confirmat faptul ca in acea perioada cultura orezului reprezenta o activitate agricola semnificativa, spre deosebire de situatia actuala. Spre comparatie, in anul 2007 suprafata agricola destinata orezului in Romania reprezenta aproximativ a zecea parte din cea cultivata cu 20 de ani in urma.***Cat priveste spusele d-lui Vasilescu, cartofii reprezinta un aliment de referinta in meniurile romanilor saraci. Impreuna cu fasolea si varza. Orezul, urmeaza. Despre ce-ar fi dorit colegii comentatori sa vorbeasca domnia sa in legatura cu IPC, despre variatia pretului la Arroyano?

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 16, 2013 la ora 08:38

    sanducu- vezi ca are doua pagini. iar pretul ala se refera la orezul nedecorticat.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 16, 2013 la ora 08:37

    sanducu – nu ai citit articolul si rau ai facut.
    acolo se vorbea de:
    „O particularitate interesantă a orezăriilor româneşti este că ele se pretează foarte bine culturii unuia dintre soiurile cele mai scumpe: „Orezul Arborio este un soi special, care costă în formă brută 700 de euro pe tonă, comparativ cu 280 euro/tonă cu cât se vinde orezul cel mai ieftin. Arborio se cultivă doar în Italia şi în România din toată lumea. S-a încercat cultivarea lui şi în Bulgaria, dar nu a reuşit. Deşi Dunărea spală şi teritoriul ei, Bulgaria nu este la fel de propice ca România pentru cultura acestui soi. Zona care se cultivă la bulgari e Plovdiv, o zonă de câmpie încercuită de munţi, unde nu bate vântul”.”

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 16, 2013 la ora 08:35

    victor sunt niste emitatoare care se implanteaza la animale si dupa aceea sunt monitorizate prin satelit.ele sunt mai mari decat un cip normal si au si o antena ptr emisie. de ex la moruni( sturionii aia mari,care ajung si de o tona) au fost implantate cateva asemenea emitatoare si sunt urmarite traseul migratiei, zona de reproducere comportamentul,etc…

    Răspunde
     
  • VictorL
    Februarie 16, 2013 la ora 08:15

    @,,Mosul” a incercat sa vorbeasca despre alea 7produse care i-au,, zapacit” prognoza BNR.Cartoful era doar unul dintre ele.Se vade treaba ca de multe ori Grivei nu intelege chiar totul si trebuie mutat de pe televizor pe pe canapea linga telecomanda si printre celelalte jucarii…

    Răspunde
     
  • VictorL
    Februarie 16, 2013 la ora 07:56

    @Laurentiucat.E scandal la englezi si pe chestia cu calmantul ala.S-a lasat cu arestari…Cum spuneam e bine ca nu a cazut pe noi magareata.

    Răspunde
     
  • VictorL
    Februarie 16, 2013 la ora 07:50

    @Cornel.Asa stia tiganusul ca politia i-a spus ca-l gaseste dupa chip.Nici nu e ceva deosebit;daca te uiti pe Animal Planet cercetatorii monteaza chip-uri la animale salbatice si apoi le minitorizeaza timp de 2ani prin satelit.Si mie mi s-a parut aiurea sa monotorizeze toti caii dar nu am contrazis baiatul ca la calul lui el se pricepea mai bine.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 16, 2013 la ora 03:17

    > Despre orez. Sint citeva zeci de soiuri de orez si o puzderie de producatori. Pretul e cam acelasi, diferentele apar dupa felul in care este ambalat (cumperi mai mult, revine mai ieftin), deci nu conteaza de unde se importa sau daca e local. Concluzie – din cauza abundentei, productia de orez nu e o afacere.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 16, 2013 la ora 03:05

    > Veterinarii ofera implantarea unui cip (continind adresa veterinarului la care este inregistrat animalul de companie. Eu am respins acest servici pe motiv ca nu-l voi lasa sa vagabondeze. De fapt acesta este subdedesubtul serviciului, sunt persoane care-si abandoneaza animalele, dar prin cip, proprietarii ramin in continuare responsabili de actiunile patrupezilor. Nu cred ca cipul poate fi detectat prin „radar”.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    Februarie 16, 2013 la ora 02:50

    @Constantin > Va multumesc pentru informatii. In 24 ani, teoretic cel putin 6 guverne au fost alese gresit? Resemnarea, chiar si ca o reactie de aparare, o consider fatala pentru tara, pentru prezentul si viitorul ei. Domnu Constantin, credeti ca un guvern incolor dpdv politic ar putea fi o alternativa de succes, care ar inlatura orice interese politice, devenind loiala poporului?

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 16, 2013 la ora 00:21

    victoras- rectific uite aci despre ce medicament era vorba -„O a doua măsură vizează detectarea urmelor de fenilbutazonă în carnea de cal, un anti-inflamator care face carnea improprie pentru consum”.
    nu stiu de ce mi-a ramas in memorie benzenul…
    scuze de inf partial gresita…

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 16, 2013 la ora 00:09

    http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/reportaj/romania-orezaria-de-lux-a-europei-articol-integral-237540.html
    mentionez ca un prieten de-al meu a lucrat in cercetare pe cultura orezului acum 20 de ani si mai vorbim cateodata despre cum era si cum este.
    cand eram la liceu mereu ma duceam vara la munca la orezarie. tata imi dubla suma castigata si cu banii respectivi ma duceam la mare. asa ca cel mai mult, am castigat intr-o luna pe la 17 ani, vreo 2900 de lei si m-am dus la mare cu aproape 6000…
    dar sa revenim la orez.
    diferenta intre cultura orezului de atunci si cea de azi este prin faptul ca acum este o proprietate privata si totul se administreza diferit. tratamentele se fac cu elicopterul, utilajele sunt de ultima generatie, la fel si chimicalele. pot spune ca productia e dubla daca nu chiar tripla fata de atunci. nu mai vorbesc de partea de decorticare, selectare, ambalare.
    fabrica scotti din comuna mea este chiar cea mai mare din sud estul europei si vorbeam acum un an cu mihai, care e directorul roman al rizeriei, ca ei aduc orez de peste tot iar orezul din romania le ajunge doar ptr vreo 2-3 luni .
    un alt priten le-a vandut acu un an un teren invecinat unde au planuri de extindere si de modernizare, ceea ce un lucru bun ptr ca vor plati mai multe taxe locale si mai ne procopsesc astia de la primarie cu vreo cofinantare la vreun proiect european.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Februarie 15, 2013 la ora 23:51

    Domnule cornel, desi nu raspund de mai mult timp comentariilor d-lui Laurentiu, are dreptate in privinta orezului. Raspunsul meu adresat d-lui sanduCu a fost usor sagalnic, (continand unele metafore etc.) Pentru corectitudine, Romania produce orez, insa in cantitati mici. Citatul domniei sale este dintr-o prezentare pe site-ul firmei, in care societatea comerciala se lauda etc.

    Răspunde
     
  • laurentiucat
    Februarie 15, 2013 la ora 23:45

    gata ! eu cer iertare… niciodata nu mi-a fost greu sa fac pace, mai ales cand sunt pregatit si de razboi.
    promit sa nu atac eu primul, chiar daca asta seara se va mai gasi vreun comentariu rautacios,chiar si maine si poimaine si voi vedea de luni, daca e cazul.
    howgh!

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase