Armistiţiu sau capcană?
December 9, 2011
de Moise Guran
Dincolo de ambiţii şi hegemonii, summitul din aceste zile de la Bruxelles a adus totuşi o modificare mai puţin titrată a modului în care europenii înţeleg să rezolve criza financiară. După ce Nikolas Sarkozy s-a făcut purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel şi implicit al poziţiei Germaniei nimeni nu înţelegea de ce ar fi acceptat preşedintele Franţei aşa ceva. Explicaţia a venit astăzi. Dacă în cazul datoriilor Greciei nemţii au întins coarda la maximum obligând băncile private să şteargă 50% din povara financiară, de acum ei au renunţat la acest gen de politică. Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a recunoscut implicit faptul că aceasta a fost o greşeală, căci bancherul prins în iţele afacerilor cu grecii s-ar fi dus după aceea să se răzbune pe italian şi pe spaniol.
Ca urmare Germania a acceptat ca pe viitor contribuţiile la fondul de salvare europeană să le facă nu băncile ci guvernele. Adică bugetele, adică noi, contribuabilii. Târgul este în aparenţă cinstit şi ar constitui o soluţie de pace în războiul dintre lumea financiară şi cea politică. Cum argumentaţia cu bancherul asuprit în problema Greciei este însă destul de şchioapă, săptămânile şi lunile următoare ne vor arăta dacă este vorba într-adevăr de un armistiţiu, fie el chiar unul prost argumentat pentru opinia publică, sau de o altă capcană întinsă politicienilor europeni. Dacă în perioada următoare bancherii şi speculatorii vor micşora costurile creditării statelor atunci se va putea vorbi cel puţin de o pauză a crizei financiare.
Crizele nu mor niciodată definitiv. Ele sunt ciclice, dar continentul are nevoie ca de aer de o perioadă în care să se pregătească de următoarea criză.
Întrebarea este câţi paşi înainte vor putea face conducătorii statelor europene pe timp de pace, dacă sub presiunea evenimentelor din ultimii ani au făcut atât de puţini.
Cele mai comentate
- Ne cerem scuze...
de: Moise - TVR 2 SAU ANTENA 3?
de: Ionut - DEZBATERE CONSTITUŢIONALĂ
de: Moise - Nu cred că cineva poate contesta la modul serios antisemitismul lui Antonescu...
de: Moise - Un guvern pe termen lung?
de: Moise - Terapia de şoc şi groază
de: Ionut - PREMIERUL EMIL BOC A DEMISIONAT. IN DIRECT
de: Moise - Greva medicilor de familie
de: Ionut - Cât costă, de fapt, Bacul
de: admin - O ştire despre câţiva nebuni şi o emisiune
de: admin - JESUS CHRIST SUPERSTAR
de: Ionut - Armistiţiu sau capcană?
de: Ionut
166 Răspunsuri la Armistiţiu sau capcană?
de Adrian D. December 17, 2011 at 17:25
ca tot ne place sa bazaim despre datorii externe, hai sa ne uitam o harta intreactiva. daca dam click pe tzarile colorate, vom vedea caror tzari datoreaza bani (cu roz) shi de la care tzari au bani de luat (cu verde).
sub harta avetzi suma globala a respectiveii detorii publice shi procentajul ei in PIB-ul tzarii respective.
Eu pun acum linkul by default pe Germnaia, tzara model, tzara care vrea sa ne invetze cum se face nodul la cravata datoriei publice shi cum sa traim cumpatat:
http://www.telegraph.co.uk/news/interactive-graphics/graphic-of-the-day/8868729/Graphic-European-debt-crisis-explained.html
Shi ce observam? germania datoreaza doar 2 trilioane de euro (ca volum, e cea mai datoare tzara din Ioropa. Nu e de mirare ca e cea mai vocala in materie de cumpatare), shi datoreaza bai Frantzei shi Italiei, dar are de luat bani de la PIGS. So, PIGS asa se reformeze shi sa plateasca, c-asha-i in tenis, Germania sa creasca economic shi sa nu plateasca, c-asha-i tot in tenis.
Interesant este insa sa ne jucam uitandu-ne la fiecare tzara in parte.
De pilda, bancile Franceze au dat bani la greuceanu in … Germania shi Italia.
Portugalia datoreaza bani UK, Spaniei shi Frantzei shi are de luat bani din Germania, Italia etc.
Irlanda datoreza bani catre tzarile care au nenorocit-o (germ, frantza) shi are de recuperat bani din UK (care da din umeri shi arata spre UE adica spre Fr shi Germ), Sp shi Gr. Frantza are de luat bani cam din toata Europa shi datoreaza bani UK, Suedia sjhi Elvetzia. shi tot asha. Italia cea rea datoreaza bani Frantzei, shi are de luat bani din Germania (care, culmea tupeului, ii explica Italiei cum trebe ea sa se reformeze ca sa-shi palteasca datoria. ce-ar fi sa dea un exemplu personal???… Ah, nu, nemtzii sunt buni la dat exemple pe cheltuiala altora.).
Enjoy.
de Adrian D. December 14, 2011 at 23:30
1. l-ai auzit vreodata vorbin? E quasi-ininteligibil, shi e semi-incoerent.
2. am cu el ca da din palme la prostiile facute de FMI. Anu’ trecut, de pilda, a venit la Bucureshti shi ne-a explicat cat de curajoasa e Romania ca mareshte TVA-ul shi ca taie salariile.
Sigur, dlui ROubini ii place sa se lupte cu criza pe banii altora (ca shi FMI-ului de altfel), numai ca mie nu imi plac deloc domnii care povestesc despre austeritate pana cand e vorba de banci. Cand e vorba de banci, dlui Roubini ii plac instrumentele “keynesiene” shi e de parere ca eu shi cu tine shi cu cristi tre’ sa cotizam ca sa nu plaga bancile.
Atunci tzine discursuri frumoase despre “limitele” austeritatzii.
In general, dnii ashtia imi fac scarba.
Shi tot dnii ashtia imi fac shi rau, cand le baga prostiile lor in cap dlor care ne guverneaza.
La noi, dl Isarescu e o forma de Roubini (numai ca Isarescu nu a “prezis” criza. ma intreb daca dl Isarescu poate sa prezica altceva decat momentulcand ishi va deschide singur usha, ca sa iasa din camera), la fel de incoerent shi la fel de ipocrit.
Diferentza e ca dl Isarescu ocupa o functzie publica care ar trebui sa il oblige sa se gandeasca la interesul meu shi al tau, nu la interesul bancilor. Roubini e totushi consultant financiar shi lobbyst. El are voie sa zica aberatziile pe care le comite.
de laurentiucat December 14, 2011 at 22:08
ia zi nikatorule …cu roubini ce ai?
de Adrian D. December 14, 2011 at 19:06
shi uite shi tu – daca tot gushti genul asta de retorica, cristi – la motivele pentru care dnii respectivi nu mai dorm noaptea:
, puri ca nishte fecioare (DSK), miloshi pana la lacrimi (stanley Fischer), coerentzi pana la convingere (nouriel Roubini), luptandu-se cu criza ca sa le dea oamenilor din clipurile astea visele inapoi??? Eu da.
http://www.youtube.com/user/IMFWEB#p/search/0/-W1JCJnp1Vg
serios acum, nu-tzi vine sa plangi??? ca pe mine ma incearca rushinea shi plansul. uf, daca o tzin asha, am sa imi umplu tastatura de lacrimi.
PS Am asha o senzatzie de deja vu cand vad clipurile de la Roshia Montana, shi le vad shi pe astea…
PS Tzi-i inchipui pe prietenii de la IMF, calari pe cai albi, frumoshi ca nishte zei (Jeffrey Franks
Shi ma apuca rasul.
de Adrian D. December 14, 2011 at 18:59
uite unu’ haios rau, la limita penibilulu (inclusiv pentru domnii care apar in el comenteaza):
http://www.youtube.com/watch?v=mzaNHI_S94k
daca te incearca o lacrima cand il vezi, sa te gandeshti la mine.
de Adrian D. December 14, 2011 at 18:54
Cristi, “Este plin de neadevăruri mesajul tău anterior. Să îţi fie ruşine.”, imi este. un pic, asha , pe varful nasului, ptiu sa nu-mi fie de deochi.
ai lichidat afacerea ca la shcoala primara, shi m-ai lasat razand in hohote fiindca daca itzi dau date de la World Bank, e ok, dar da a itzi dau date de pe un site al unei organizatzii patronate de World Bank, nu mai e ok. Primele sunt evanghelii, alelalte “e” fitzuica.
Shtiam ca fosoeshti standarde duble, dar de ata asta ai fost chiar haios.
Cat despre restu’, fie cum vrei tu.
Dar laurentziu tzi-a zis (ca daca vrei sa fie cum vrei tu, hai sa fie cum vrei tu), chiar de=ar fi Iordania floarea, cu ea nu se face primavara.
Shi nu uita, a propos de fitzuici, ca primul link pe care mi l-ai dat despre Iordania era dintr-o fitzuica penibila… “Jordan: A success story”.
Daca vrei sa vezi esentza penibilulu shi mai multe succese ale prietenilor tai, vez ca sunt puse pe site-ul FMI shi pe Youtube o serie de film de cateva minute fiecare, patriotice, incurajatoare despre succesele FMI (sunt facute pentru fiecare tzara in parte) shi cum lupta FMI cu shomaju’. Mai ales cu shomaju’. Eu sa shtii ca am plans, privindu-le, shi simtzeam cum devin mai bun, shi cum ma hotarasca sa ma lupt cu shomaju’, da’ mi-a parut ca nu am competntele necesare.
In ce indrumar ieconomic zici sa le caut?????
de vib December 14, 2011 at 18:19
@Cristi C:
).
***Eu nu contest ca o parte din bugetele suverane sunt destinate cercetarii. As spune ca e una din masurile lucide. As aminti Internetul sau GPS-ul initiate de armata SUA de exemplu. Mai mult, consider ca trebuie prioritizata si educatia. Degeaba ai sateliti daca o buna parte a populatiei traieste in saracie si prostie crunta (Brazilia sau India).
***Acum revenind la bond-uri, greseala bancilor franceze o consider aventurarea pe bond-uri grecesti in loc sa investeasca in dezvoltarea proprie – fie finantarea statului francez, fie mediul privat francez, in functie de care li se parea mai inovator. Eu inteleg ca probabil francezii aveau excedent de capital si probabil grecii deficit, dar daca ai ramas cu 500 de lei din salariul trecut mai bine cumperi o carte sau un curs decat sa il imprumuti pe vecinul care isi cumpara zilnic bere si nu prea il vezi pe la munca, chiar daca iti promite o dobanda mare. Sau daca esti manat de sentimente crestinesti uite mai bine ii cumperi vecinului o carte sau un curs in loc sa ii dai banii pe mana. Da stiu, sunt naiv sau inocent sau mai nu stiu cum, dar finantarea viciilor (si deficitul bugetar excesiv pe perioade lungi e un viciu) nu cred ca ajuta pe nimeni.
*** In legatura cu sustinerea din fonduri publice a bancilor cred ca solidaritatea e benevola. Cand fortezi pe cineva sa dea bani ca tu stii cum e mai bine se numeste japca. Cred ca era necesara macar o dezbatere publica in tarile care vor contribui la acest fond. Altfel ne vom trezi cu guverne sanctionate la vot si/sau evaziune. Situatia asta o traim la noi unde mediul politic e puternic deconectat de populatie. In plus, trebuie explicat ca suma pusa la dispozitie nu pune in genunchi economiile tarilor respective, ca depunatorii sunt salvati si nu bancherii (daca asta e adevarul
de Cristi C December 14, 2011 at 16:58
Vib, faci lucrurile prea albe şi negre. Indirect, banii din bonduri ajung şi în proiecte de cercetare, vezi ITER mai jos.
“Dar mi se pare cel putin egoista ideea sa investesti in bond-uri pentru ca au risc mai mic (pe bune?). Nu ai nici un progres daca plimbi bani de la stat la banca si de la banca la stat, doar banca “castiga”. Cum califici un investitor care se gandeste la risc cand baga banii in bond-uri si cand astea se dovedesc de fapt real riscante incepe sa tipe: “solidaritate, solidaritate”.
———————–
On 13 December, the European Parliament endorsed the plan under which the international nuclear fusion research project ITER will receive €1.3 billion from the EU budget for 2012 and 2013.
To fund ITER, the EU’s multiannual financial framework (MFF) had to be revised and the Parliament supported those revisions. Out of the total sum, €100 million has already been foreseen in the 2012 budget, whereas €840m will be deducted from the headings for administration and agriculture and added to research and development and the €360m needed in 2013 will be further discussed during the 2013 budget procedure.
The Parliament expressed deep regrets a statement issued on 12 December by a blocking minority of six member states, in this case Germany, France, Austria, the UK, the Netherlands and Sweden, which contradicts the already reached agreement on the source of the €360m for the 2013 budgetary year.
“If the Council sticks to this statement, then Parliament cannot guarantee the €360m needed in 2013,” warned German EPP deputy Reimer Böge, who is also the rapporteur for the MFF revision. Böge added that “funding for ITER must not jeopardise funding for other projects in 2013″.
de Cristi C December 14, 2011 at 12:14
Şi foloseşte un îndrumar economic pentru a înţelege diferenţa în datoria sectorului public şi cea a directă a guvernului.
Şi singurul care are fetiş pe acest blog eşti tu.
de Cristi C December 14, 2011 at 12:11
Este plin de neadevăruri mesajul tău anterior. Să îţi fie ruşine.
de Adrian D. December 14, 2011 at 01:38
cristo, sunt de acord ca docomentul acela merita denumit fitzuica, ca orice docoment emanat de la World Bank sau FMi. Inca shi mai abitir, fitzuica era traznaia aia cu “Jordan: A success story”. gazetele financiare sunt pline de asemena fitzuici, emanand din aceeashi zona, despre un milion de tari care au fost la un moment dat “success story”. sau, tot fituzici sunt aiurelile pribn care este convins publicuyl ca Ungaria are acum nevoie de FMI. Sau ca Romania ar fi vreo clipa nevoie de asha ceva.
) shi cum shtiu ca lumea merge spre dezastru in sensul pe care-l doreshti shi tu (deshi te contrazici iarashi admirabil cand tzii mortzish sa minimalizezi rolul FMI-ului in Romania shi sa maximalizezi incpeyentza guvernului. Explicabil, tzinand cont de parti-pris-ul domniei tale:) , chiar daca vezi shi simtzi cat de benefice sunt povetzele acestor domni, aceleashi povetze aplicate peste tot pe unde s-au dus, intr-un mod asinin), imi eshti shi mai simpatic.
Alea sunt flashnete mai jalnice chiar shi decat ceea ce tu numeshti “fitzuica” (shi faci asta tradand a. ca nu te-ai uitat cum trebe la ea, ceea ce o shtim deja shi 2. tradandu-tzi propriul fetish pentru Banca Mondiala, fiindca GDN, grupul in cadrtul caruia se desfashoara acel research, este cautzionat de prietenii de la Banca Mondiala. Shi de iNstitutul German de Dezvoltare).
Serios, ar trebui sa opotzi sa tragi shi singur concluziilor latot ceea ce ai spus cu maxim prejudecata.
2. tre’ sa admitzi ca ba imi explici ca datele privind datoria publica de dinainte de 90 nu se ezista ca nu le mai are nime’ shi ca BM nu le tzine socoteala decat dupa 90, cand a inceput minunatul acord, binecuvantata fie-i amintirea, ba imi dai date despre datoria publica dinainte de 90 din sursele despre care inainte imi spuneai ca nu pot dispune de asemenea date.
Dupa aceea, te fortzezi sa demonstrezi trantind nishte cifre extrase din context ca Iordaniei i-ar fi crescut FMI PIB-ul ca sa-shi plateasca datoria (????), ignori iertarile de datorie etc.
Shi ignori ca inclusiv acum, ca shi Romania, Iordania tot o tzara FOARTE saraca ramene, shi ca, la fel ca shi Romania, prezinta o serie de trasaturi comune (precum o zecme din populatzie care munceshte afara ori un salariu minim de tot ++++). Ignori cu voluptate faptul ca Iordania ishi mareshte semnificativ PIB-ul DOAR dupa plecarea FMI (-shi cum se putea face asta altfel decat cu creshterea datoriei??? hai sa fim serioshi, chiar tui imi explicai functziile creditului shi ale datoriei. Atata doar ca fetishurile tale itzi spun ca 80% datorie germana este buna, 60% datorie – e.g.- spaniola este rea. Eu, care nu am astfel de fetishuri, nu-mi fac astfel de probleme shi pot sa spun ca 80% datorie este lafel de poztiv sau de negativ fie ca e germana fie ca e spaniola sau iordaniana), fiindca tu vrei sa demonstrezi – pana la urma – ce? Ca Iordaniei i-a prins bine FMI.Io cred ca Iordaniei i-a prins mai bine transfuzia de sange din ajutorul arab, iertarea de datorie shi embargoul iraqian, care, suprapunandu-se peste minunatul acord, au impiedicat ca haracsirea (in traducere din romana arhaica – luarea de sange in scop medical) femeistica sa ishi faca efectul dezastruos. shi cu proxima volta cand iordania a mai avut o carte grea de negociat, nu intamplator in anii de dupa 2002, tzara asta a facut singurul lucru rezonabil: s-a des-partzit de FMI. Shi a inceput sa o duca shi mai bine.
Nu vad utilitatea banilor FMI – varsatzi la Banca Centrala, unde doar paianjenii ii vad shi de care doar nishte bancheri se pot infrupta -, shi nu cred in rostul povetzelor lor papagalice, egale cu ele inseleindiferent de situatzie shi permitzand doar variatzii aberante (Jamaica importa shi devalorizeaza, argentina exporta shi intareshte…) care te fac sa te urci pe peretzi ca sa le pricepi logica.
Nu FMI-ul a facut ceva bun pentru Iordania, de asta-s convins, ci abilitatea lui Hussein shi a lu’ fi-su, mai apoi, care au shtiut sa joace la maxim politica de bascula.
Asta e tot.
restul e poveshti.
Iar io la varsta mea, nu mai cred in duhul apelor, shi nici in rostul sau eficientza FMI-ului, shi cu atat mai mult in caracterul sau benefic.
ca sa nu te superi de tot pe mine, am sa admit ceva: cunosc o tzara shi un moment in care FMI au avut un rol pozitiv. Romania, in anii 90 (deshi FMi shi-a avaut gradul sau de contributzie la haosul shi dezastrul acelor ani), fiindca fara FMI, Romania nu ar fi avut nci macar capitalismul de cumetrie pe care il are acum.
Shi-acum iarta-ma, dar am de scris pana vineri doua articole restante.
PS Serios, chiar tzin latine, chiar daca scotzi uneori nishte nazbatii de ma crucesc citindu-te. dar cum am avut suficient timp sa imi dau seama ce prejudecatzi ai shi cam ce parti-pris manifeshti (intamplator cel trendy astazi
shi da, apreciez pasiunea ta pentru cifre, dar cifrele de unele singure nu inseamna nimic. iar daca ledublezi cu prejudecatzi,sunt otrava curata. ca shi sloganurile politico-ideologice.
de Cristi C December 14, 2011 at 00:48
Sunt în acord aproape total, iată un ac din car: “pomeni si cu investitii”. Eu aș fi pus invers. Pomenile au fost mult mai puține, muuuult, decât investițiile. Noapte bună.
de laurentiucat December 14, 2011 at 00:43
am scris asta pe la ora 12 a.m. si am zis sa nu-i dau drumul.ideea e ca prea cauti acu in caru cu fan…cauta despre romania si posteaza,nu mai apara fmi-ul, ptr ca e o cauza pierduta.cu un “stat”/floare…nu se face primavara…
“cristi- parerea mea fara sa caut atatea date ca voi,ci doar citind prin postarile voastre, este urmatoarea:
iordania pana la venirea regelului abdullah era cam in galeata.acesta a inceput o serie de reforme si de strategii politice care sa duca la dezvoltarea tarii.sauditii,israelul si americanii aveau nevoie ca iordania sa fie o tara stabila si au ajutat-o direct si indirect destul de mult cu pomeni si cu investitii.voi doi dati numai cifre despre pomeni…dar iordania banuiesc ca a primit si multe investitii care sa foloseasca ana de lucru ieftina.la care se adauga sumele trimise acasa de cei care lucreaza afara.voi ziceti 10% dar e din total populatie.din populatia activa e 20% adica unul din 5 lucratori lucreaza afara si trimite bani cu care sustine consumul din tara sau acumuleaza capital ptr mici afaceri.in asta cred ca a constat succesul iordaniei.sansa unui conducator luminat si care a speculat cateva portite.fmi-ul a fost adus acolo doar de poza de catre americani.
ca peste tot in lume masurile de la fmi pot fi bune,unele…dar aplicate de guverne competente si cinstite,altfel e doar o amanare pana cand buba se va sparge.
de Cristi C December 14, 2011 at 00:36
Halal cireașă – nu pot să cred că vorbești serios, dar dacă o faci am îndoieli asupra reperelor logicii pe care o folosești. Nu pot să înțeleg despre ce vorbești. Este evident că acel text nu spune ABSOLUT nimic. Tonul propunerii de studiu este una obiectivă analitică dar nici nu se știe dacă a fost făcut, la ce dată a fost înaintată propunerea (evident după 2000). Nici nu înțeleg de ce l-ai dat ca exemplu pentru că este zero. Mie îmi era rușine să folosesc așa ceva. Foarte serios îți spun asta. Asta nu înseamnă că un articol care prezintă concluziile lor nu ar fi interesant. Dar ăsta nu este nimic. Ai citit primele pagini și l-ai dat ca exemplu fără să îți dai seama că te faci de râs. Că era de fapt o propunere de studiu și nimic altceva. Hai să lăsăm fițuica aia, nu înseamnă decât că hârtia este neserioasă, nici în facultăți nu sunt atât de neîngrijite – asta nu înseamnă că acea organizație nu este serioasă, ci doar că materialul este gunoi. Un studiu, ceea ce nu este, nu ar fi citat ceea ce tu folosești destul de ridicol:
— “External debt nearly doubled in amount from US$ 2.14 billion in 1989 to US$ 5.06 billion in 1990″.
*** Este neserioasă afirmația. Se referă la datoria sectorului public? Sau datoria guvernamentală? Halal.
*** Nu este datoria externă totală, privată și publică. Era 7.3 mld USD în 89, a devenit 8.3 mld în 90, în USD la valoarea de azi. Oricum raportul dintre ele nu justifică aberația.
*** Să zicem că este datoria externă a sectorului public (nu cea totală), fals, era 6.4 mld USD în 89, a devenit 7.2 în 90, în USD de azi. Nu se potrivește. Cea externă totală (public și privat) era 7.3 în 89 și 8.3 în 90. Nu merge.
*** BM are și o altă măsură a pasivelor guvernamentale (exclusiv companii sau agenții de stat), “Debt is the entire stock of direct government fixed-term contractual obligations to others outstanding on a particular date. It includes domestic and foreign liabilities such as currency and money deposits, securities other than shares, and loans. It is the gross amount of government liabilities reduced by the amount of equity and financial derivatives held by the government.” Acesta era 133% din GDP în 1990, cu GDP la 4 mld USD. Deci rezultă că pasivele erau de 5.3 mld USD, în USD de azi. Sper că poți interpreta ce înseamnă această cifră: dacă ea s-ar fi dublat în din 89 în 90 (nu știu, BM nu are date mai vechi), înseamnă că guvernul a contractat împrumuturi directe multe (deci creștem pasivele) sau a avut de plătit dobânzi foarte mari, la 11% din GDP, de la creditele luate în mijlocul anilor 80 pentru a compensa scăderea intrărilor fluxurilor de capital rezultate din scăderea prețului petrolului, sau capitalul a scăzut foarte mult, posibil din motive externe în 90 (Irak și neplata arieratelor). Oricum, de la FMI, Iordania nu a primit decât 70 mil SDR (pasiv) și a achitat (activ) vreo 28 mil. În total vreo 140 mil USD, nu justifică balanța dublată, dacă ea este adevărată. Ceea ce am dubii foarte mari, pur și simplu nu îmi inspiră încredere. Orice studiu am văzut sau făcut eu, chiar și într-o propunere de proiect, dă referințe la sursele folosite, la ce moment în timp, etc.
*** Relația Iordaniei cu FMI este aici www(un_punct)imf(un_punct)org/external/np/fin/tad/extrans1.aspx?memberKey1=530&endDate=2011%2D12%2D13&finposition_flag=YES
—————————–
*** Adrian, spui “shi daca shtim procentul shi mai shtim GDP-ul, cat o fi… ciuperca?
dar ca sa fim serioshi, cat era pana la urma GDP-ul?”
*** Sursele mele principale (dar nu singurele) sunt de pe BM, FMI și tradingeconomics care folosește date de la FMI și BM, dar le reprezintă grafic
*** BM oferă următoarele date: GDP, monedă locală și USD de azi, EPPG datoria externă publică și public garantată, în USD de azi, EPPPG datoria totală externă, publică și privată în USD de azi, GD datoria guvernamentală internă și externă ca % din GDP. Ciuperca nu este chiar evidentă.
*** EPPG: Public and publicly guaranteed debt comprises long-term external obligations of public debtors, including the national government, political subdivisions (or an agency of either), and autonomous public bodies, and external obligations of private debtors that are guaranteed for repayment by a public entity. Data are in current U.S. dollars.
*** GD% : Debt is the entire stock of direct government fixed-term contractual obligations to others outstanding on a particular date. It includes domestic and foreign liabilities such as currency and money deposits, securities other than shares, and loans. It is the gross amount of government liabilities reduced by the amount of equity and financial derivatives held by the government.
*** EPPPG: Total external debt is debt owed to nonresidents repayable in foreign currency, goods, or services. Total external debt is the sum of Public, Publicly Guaranteed, and Private nonguaranteed long-term debt, use of IMF credit, and short-term debt. Short-term debt includes all debt having an original maturity of one year or less and interest in arrears on long-term debt. Data are in current U.S. dollars.
*** Deci, ciuperca ta este așa: datoria guvernamentală este externă și internă, la un loc. Datoria publică este cea guvernamentală, companii de stat, agenții de stat, etc. Asta este dată explicit ca externă. Cea internă nu apare decât la arierate, mai complicat de aflat.
*** Principala problemă rezolvată în timpul programului FMI a fost creșterea GDP pentru ca GD% să scadă la un nivel sustenabil. Am dat GD%-ul, din 90, a scăzut de la 133%, la 105% în 1995, 90% în 2001, iar GDP a crescut de la 4 mld USD, la 6.7 în 95 și 9 mld 2001.
*** “deci, pana la venirea IMF, Iordania datora mult in interior (cam 5 md de parai din 7), cade Petra Bank shi vine IMF, Iordania ishi schimba polarizarea datoriei: 5 md de parai datoratzi la banci externe, din 8,3 md datorie publica globala, in 90.”
Este o aberație ce spui, la sporirea confuziei – și neseriozitate totală. în 88, datoria externă, EPPPG era 6 mld USD, nu 2. Dacă vorbim de EPPG, datoria externă publică, atunci era 5.5 mld. Ce spui tu cu reorientarea către capitalul intern s-a produs mult mai târziu, anume prin 92 (deci după război și după o creștere a GDP de la 4.2 mld USD la 5.3 mld USD), cât capitalul ajuns în Iordania în băncile interne au putut finanța și datoria publică internă. Adică, pentru prima oară, în 92, GD% de 150% din GDP de 5.3 mld USD, adică 8.1 mld USD, a depășit EPPG de 7 mld USD. Adică, datoria internă și externă a guvernului de 8.1 este mai mare decât datoria externă a sectorului public de 7 mld. Care este distribuția se află mai greu, dar este primul moment de reluare a încrederii piețelor în Iordania pentru a intra pe piața internă.
de laurentiucat December 13, 2011 at 12:10
http://www.money.ro/cds-urile-greciei-au-ajuns-la-107prc—cum-este-posibil_1186891.html
de Adrian D. December 13, 2011 at 03:27
“Greșești. Fițuica aia spune de 5 mld USD datorie externă. Eu spun de 7 mld USD tot datorie externă. Nu am zis publică. Aia am dat-o doar sub formă de % GDP.” – aici bnu-s decat doua solutzii posibile.
fie World Bank jongleaza cu datele shi le schimba dupa cum are chef (-ceea ce nu-i imposibil. Vorbim despre World bank, nu despre o institutzie serioasa. World bank, itzi reamintesc, sunt baietzii care s-au apucat o criza alimentara in lume shi in romania, shi care viseaza sa dreaga agricultura mondiala cu 50 md de parai, bani de la G20, ca de obicei. Asta e gluma deceniului!).
sau tu nu ai fost atent (-asta am presupus eu initzial) shi ai scris “datorie externa” in loc de “datorie publica”. ceea ce iarashi nu e imposibil.
mai e shi o a treia cale: baietzii de la gdn au folosit alte surse decat celeoficiale World Bank, cautzionatzi de World Bank. Cum Word Bank, ca shi IMF, sunt nishte ciurli-burli, de ce sa ne suparam ca nu au observat discrepantza?
PS Serios, io chiar nu am niciun respect pentru institutziile astea. Chiar niciunul.
O sa am cand o sa merite.
de Adrian D. December 13, 2011 at 03:21
“Nu cred că insistă nimeni, nici chiar FMI, ca în perioade de boom să faci austeritate.” – daca te-ai uita un pic la obsesiile IMF-ulu, ai vedea ca el nu shtie decat austeritate. Nimic altceva.
s-au nascut cu obsesia asta in burta mamei, ce sa faci, shi or sa moara cu ea pe bratze. chiar, unde-s baietzii lui osama, shomeaza? daca s-ar lua de imf, ar face un bine umanitatzii. ne-ar face shi noua un bine, ca ne-ar scapa de griaja de a-l avea pe tanasescu prim ministru, ceea ce o sa se intample intr-o zi, cand or sa ii dea voia trilaterala sa ocupe o functzie publica, din nou. shi-atunci sa te tzii dezastru. boc o sa ni se para o frectzie cu ulei parfumat.
Austeritate, concedieri shi privatizari la greuceanu.
de Adrian D. December 13, 2011 at 03:16
“Aia am dat-o doar sub formă de % GDP.”
dragutz.
shi daca shtim procentul shi mai shtim GDP-ul, cat o fi… ciuperca?
dar ca sa fim serioshi, cat era pana la urma GDP-ul?
PS Uita-te mai bine shi vezi ce-i cu “fiztuica”. Crescendo-ul asta al tonului tau nu itzi prinde bine
de Adrian D. December 13, 2011 at 03:14
cat despre pdf-ul nesenat caruia tu, cristi, ii spui “pa”, el vine de aici:
http://cloud2.gdnet.org/cms.php?id=gdn_development_research
shi este vorba, mai precis, de baietzii veseli de la … World Bank:
“In December 1999, the World Bank organized the first Global Development Network Conference in Bonn, Germany, which brought together representatives of seven regional research networks in developing and transition countries”.
Haios, nu, cristi? haios de tot.
pastrasem cireasha asta pentru le grand final.
de Cristi C December 13, 2011 at 02:56
“Eu spun de 7 mld USD tot datorie externă. Nu am zis publică” Adică evident că vorbesc de datoria publică externă. Nu doar publică (externă și interna).
Nu mai răsuci cifrele căutând suport teoriei că poți face politici economice de boom în perioade când nu ai bani de plătit creditorilor și ai război în zonă. FMI își are rolul lui în momente grele de restructurare. Politica de boom și construcție a orice, vine după aceea.
de Cristi C December 13, 2011 at 02:52
Greșești. Fițuica aia spune de 5 mld USD datorie externă. Eu spun de 7 mld USD tot datorie externă. Nu am zis publică. Aia am dat-o doar sub formă de % GDP.
de Cristi C December 13, 2011 at 02:47
Adrian ,fă diferența între datoria EXTERNA, aia de am spus-o și gradul de îndatorare (INTERN ȘI EXTERN) pe care nu îl cunoaștem, că nu este public decât din 90 încoace. Hmmm, atenție.
de Cristi C December 13, 2011 at 02:45
Este o chestiune relativă. Creșterea GDP este impresionantă dar nu este confirmată de scăderea %GDP a datoriei totale. Între 2006 și 2009, datoria totală raportată la GDP este de 70%, 67%, 55%, 58%.
Păi dacă GDP crește așa spectaculos (lucru cu care suntem de acord, din 2005, primul an fără FMI, crește la 12.5 mld USD de la 11.4 anul precedent), datoria %GDP nu scade deloc spectaculos.
Deci, este creștere prin împrumut, lucru care se vede direct în GDP.
La 11.4 GDP, aveai 80% îndatorare, deci 9.1 mld USD.
La 25.1 GDP, aveai 58% îndatorare, deci 14.6 mld USD.
Ai băgat 5.5 mld USD din împrumuturi (externe și interne) odată ce te-a scos FMI la mal, și ai obținut 13.8 mld USD în GDP. Asta este un factor de multiplicare de 2.5. Este foarte bine. Dar să negi rolul pozitiv pe care ieșirea din criză la avut în perioada FMI este incorect. Nu cred că insistă nimeni, nici chiar FMI, ca în perioade de boom să faci austeritate.
de Adrian D. December 13, 2011 at 02:37
cristi, hai ca eshti TARE aici.
:
Fii atent.
1ul com, al tau, de ieri:
” Datoria Iordaniei a crescut constant înainte de 1989. Și apoi după 1989, nu ca urmare directă a împrumuturilor FMI care au fost mici, de 95 mil USD în 89, 40 mil USD în 92, 20 mil În 93, 95 mil în 94, 110 mil 95. Iată datoria externă în mld USD:
86 (4.8)
87 (6.2)
88 (5.9)
89 (7.3)
90 (8.3)
91 (9.7)
92 (7.9)
93 (7.6)
94 (7.5)
95 (7.6)”
Al doilea com, de asta sear54a, mai snob shi mai partnitor ca niciodata
“Cât despre acei cercetători la care te uiți tu cu respect, eu le zic pa. Că nu vor găsi nimic. Nici banca centrală a Iordaniei nu are datele finanțelor publice din vremuri de dinainte de 90. Iar Banca Mondială raportează îndatorarea guvernului (internă și externă) doar din 90, de când a început programul FMI.”
Ce observam prin comparatzie, draga Cristi?
Ca in anii 80 aveai date – de unde? de la World Bank>
Dar ca azi zici NU e posibil sa le mai ai. De unde? Tot de la World Bank.
mama, ce-mi pac contradictziile interne in acele disputationes in care oponentul meu se chinuie sa demonstreze ca albul e negru.
shi zi asha, pdf-ul ala e “pa”, nu?
hai sa ne mai uitam o data la el:
External debt nearly doubled in amount from
US$ 2.14 billion in 1989 to US$ 5.06 billion in 1990, inflation rate
soared and reached 16 and 26 percent in 1989 and 1990 respectivel”
Aici zice de “external debt”. tu vorbeai de “public debt”.
Nota bene, ca cifrele se potrivesc frumos.
deci, pana la venirea IMF, Iordania datora mult in interior (cam 5 md de parai din 7), cade Petra Bank shi vine IMF, Iordania ishi schimba polarizarea datoriei: 5 md de parai datoratzi la banci externe, din 8,3 md datorie publica globala, in 90. Dar, victorie, s-a redus datoria publica interna de la 5 la 3 md de parai.
Creshteea datoriei externe shi a datoriei publice din 89 in 90 se face SUB BAGHETA IMF, ca venise vorba. Dar doar pentru ca venise vorba.:)
PS Cand le mai zici Pa unor researcheri pe care homo sapiens al tau i-a decretat incompetentzi, tzie ce ai sa itzi zici cand tocmai te-ai autocontrazis?
de Adrian D. December 13, 2011 at 02:22
Ah, shi a propos de “rolul” FMi la reducerea datoriei publice (quasi nul, in realitate): intre 92 shi 95, ani cu shi fara acord cu FMI, iordania a fost iertata de 500 apoi 281 apoi 297 shi 322 mil de US$.
Hai sa ii raportam la datoria publica cu un varf de 7,3 md de dolari.
O fi sau nu o fi semnificativ?
Io zic ca daca pui lupa, observi ca IMF se impauneaza cu nishte merite care NU-I apartzin (e un procedeu uzual la ei, ca venise vorba). Iordania a scazut treptat in datoria publica nu fiindca au facut IMF minuni cu GDP-ul (-hai sa fim serioshi, zanele nu exista, cristi), ci fiindca US of A shi fratzii arabi l-au mai iertat pe Majestatea Sa Husein de una-alta.
Sursa datelor e – ca sa itzi fac pe plac – World Bank.
cica, “Jordan, a success story”…
mon oeil, cum zic frantzujii.
de Adrian D. December 13, 2011 at 02:08
crisri, situatzia se complica de 7 ori mai mult in cazul dat.
Sunt cam trei dinari pe dolar, din cate shtiu (ma rog, sunt cam obosit acum, poate greshesc).
dar daca intzleg bine, Ioradnia ishi inzecesht PIbul din 2001 (acord cu FMi ) in 2010 (fara acord cu FMI?). Wow! Asta da , pledoarie anti-FMi. Mai buna de atat nici nu se poate.
Azi, PIB-ul iordanian e de vreo 30 MLD US$.
iote acilea:
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(nominal)
Pe site-ul world bank, insa, ce sa vezi:
Gross national income (constant LCU) 1988 – 3,874,334,905 1989 – 3,920,827,945 1990 – 3,369,589,431
1991 – 2,980,435,039
2003 – 5,926,371,364
2004 – 6,336,815,975
2010 – 10,072,708,586
Shi ce observam?
Cand a inceput razboiul din Golf shi Iordania a ieshit de sub acordul cu baietzii veseli, POB-ul scazuse cu 1 md de LCU
Intre 2003 shi 2010, FARA ACORD cu FMi, PIB-ul s-a dublat.
Cum ramane cu succes story?
Deci, cu Fmi ne taram, ni se duce PIb-ul in jos etc. Pleaca FMI, creshte PIB-ul de doua ori?????????
deci cum e mai bine? CU sau fara FMI?
de Cristi C December 13, 2011 at 02:00
Cât despre acei cercetători la care te uiți tu cu respect, eu le zic pa. Că nu vor găsi nimic. Nici banca centrală a Iordaniei nu are datele finanțelor publice din vremuri de dinainte de 90. Iar Banca Mondială raportează îndatorarea guvernului (internă și externă) doar din 90, de când a început programul FMI. Ca să nu vorbim doar de dolarii datorați extern, trebuie să te uiți și la îndatorarea totală a guvernului care este % GDP.
Nu știu cât este în 88. Articole spun că era 200%.
90 (133%)
91 (134%)
92 (152%)
93 (125%)
94 (116%)
95 (105%)
96 (106%)
97 (100%)
98 (101%)
99 (100%)
00 ( 94%)
01 ( 90%)
02 ( 85%)
03 ( 89%)
*** Eu văd un program ce a reușit să facă o datorie sustenabilă pe termen lung. Iar după terminarea în 2004 a programului, nu s-a prăbușit ci a continuat dezvoltarea. Deloc o țară distrusă.
de Cristi C December 13, 2011 at 01:43
Iar seria continuă din:
92 (4.0)
93 (4.2)
94 (4.4)
95 (4.6)
96 (4.7)
97 (4.9)
98 (5.0)
99 (5.2)
00 (5.4)
01 (5.7)
de Cristi C December 13, 2011 at 01:39
Astea erau dinari, nu USD. Am transcris greșit.
*** GDP (mld JOD) – de remarcat că a început și războiul din Golf în 90-91, deci poate creșterea s-ar fi văzut ca saltul din 92, ci puțin mai devreme în 91:
——————————-
987 988 989 990 991 992 993 994
3.8 3.8 3.4 3.4 3.5 4.0
de Adrian D. December 13, 2011 at 01:27
cristi, vezi ce frumos se lucreaza cu cifrele? deci 0,5 md de dolari lao datorie publica de 7,3 md de dolari e nereprezantativ. Da????????
Asha o fi?
Pai 0,5 md US$ inseamna doar cam a 14-a parte din datorie. Scade-i din 7,3,shi vezi cum arata noua cifra a datoriei publice, shi dupa aia mai zi ca un succes al FMI.
cat priveshte ajutaoarele lumii arabe, oricum o dai, oricum o iei, tot iese bine shi pe langa IMF. mai pe romaneshte, Iordania nu a murit in bratzele FMI pentru ca primit transfuzii serioase de sange, care au compensat masurile cretinoide pe care in general FMi le aplica.
Apoi, cu o nesimtzire care ii caracterizeaza, FMi au impachetat cifrele globale shi le-a ieshit un “success story”. shi instilul deja caracteristic, s-au grabit sa avertizeze ca fara IMF, dfatoria publica Iordaniana creshte de nu se vede, deci sa vina IMF ca sa fie bine, cand – in sfarshit incepem sa ne intzelegem- scaderea datoria publice are o mare legatura cu ieratrae de dtoarii shi cu fluxurile de capitakl aduse in tzara de politica abila alui Hussein in vremea anilor de embargou iraqian.
haios rau.
shi ziceai ca PIB-ul iordaniei (sub acord cu FMI) era in 1997 3.8 md dolarde? da?
ori ai tu o scapare de tastatura, ori e o chestie ciudata la mijloc, finca zece ani mai tarziu, PIB-ul iordaniei se duce la 30 md de US $. Interesant ca e ca Iordania,in ipoteza asta (in care tu nu ai gresjit virgula din cifre) ishi inzeceshte PIB-ul dupa plecarea FMI… Iar daca ai greshit cifrele, inseamna ca e o problema cu raportul datoriei publice laPIB. Care din doua, cristi?
Shi cat era PIB-ul ala in 1989?
de Adrian D. December 13, 2011 at 01:09
haios, ce zici tu acolo.
in general, docoementel World Bank sau IMF nu spun nimic (mai putzin scrisorile de intentziile), shi sunt impanate de formule magice “X, a Success Story”,”fighting unemployement” ssau “fighting coruption” , shi tu le crezi. pe nemestecate, ca vin de la IMF sau World Bank.
Shi ca au cifre (remember, IMF au o predilectzie in a-ashi rata ciferele de prognoza, dar, hai, treaca mearga shi asta…).
pdf-ul in cauza are un scop afishat de grupul de studiu in cauza, permite-mi sa te luminez:”the study intends to test few hypotheses listed below. However this list is not exhausted and could be expanded or
abridged depending on how our research progresses” shi anuntza un proiect de cercetare, argumentata pe o serie de pozitzie shi cifre (care incidental, le contrazic pealea oficiale iordaniene shi pe ale oficiale IMF. Io personal am suficienta experientza in lucrul cu sursele istorice ca sa shtiu ca asta e bine, shi ca sursele oficiale iordaniene shi sursele oficiale imf nu sunt credibile, fiindca e mult pro domo shi pro causa acolo).
tu alegi, repet, sa crezi shi sa citeshti ce vrei.
dar un pic mai putzin snobism tzi-ar printre un pic mai bine ca sa tragi shi concluzii mai acurate. parerea mea, ca tzin la tine.
de Cristi C December 13, 2011 at 01:09
Iar dacă te referi că au fost șterse, da, am spus-o, și US și probabil arabii au șters datorii. US de cam 5-600 mil USD (nu semnificativ, nu au șters 50% din datorie)
*** Punctul rezultat din acordul cu FMI a fost creșterea GDP astfel ca % datoriei din GDP să fie sustenabil. Obiectiv atins în 2003-2004.
de Cristi C December 13, 2011 at 01:06
“110 mil dinari (care-s 200, dar, hai, treaca-mearga) sunt doar a 9a parte din veniturile bugetare de 90 mil despre care vorbeam.Sunt mici sau mari?
iar daca sunt anuale,deci se acumuleaza… iar apou sunt transfoeremate in credite nerambursabile, retrospectiv, ia zi, ce crezi ca se intampla cu datoria publica?creshte sau scade?”
*** Ha, tu mai acuzat că nu te citesc cu atenție. Din contră. Dar tu ai omis asta dintr-un post de duminică, când am răspuns la cea de-a treia provocare să găsesc un caz de succes în 45 de ani de FMI.
***
87 88 89 90 91 92 93 94
*** Contul curent (% GDP)
-5% -5% +4% -15 -15 -15 -12 -7 (a continuat cu -3, -2, 1, 1, 5, 2, 1, 6 și 12% în 2003, când au terminat cu FMI)
*** Deci acele ajutoare au fost mâncate, sau cel mult au ajutat la servirea datoriei (plata dobânzilor).
de Cristi C December 13, 2011 at 01:01
Ahaaaa, Adrian, chiar cred că ai râs de mine. Și am pierdut 30 de minute din cauza acelui articol nesemnat. Scuze, am văzut că era semnat la pagina 11. DAAAAR, mi-ai dat doar o propunere de proiect de cercetare. Nu am văzut nicio concluzie în el. Halal bătaie de joc. Faci din PDF-ul ăla nenorocit o cheia de boltă și de fapt nu spune nimic (intuiția m-a servit bine).
de Adrian D. December 13, 2011 at 00:51
“nu ma apuc de argentina”- de ce nu, cristi? dacqa tot itzi plac sa fii un fan FMI, fii un fan la modul absolut. cum nu se pune problema sa itzi tatuezi in dreptul inimii FMI cu litere inroshite strapunse de o sageata, ai putea – de pilda – sa demonstrezi ceea ce nimeni nu a reushit sa demonstreze (nici macar FMI, el insushi shi in persoana) shi anume ca responsabilitatea FMI in dezastrrul argentinian e nula shi ca totul este rezultatul nenorocitzilor de politicieni loco, coruptzi shi incpetentzi, care nu au fost sa puna in aplicare intzleptele directive ale maretzului conducator Washingtonian care nu e conducator, fiindca el nu “impune”, ci “recomanada”, disent-ils-, Monsieur le Comissaire (shtii cntaecul? e de Jacques Brel).
Serios, vorba dictonului antic, hic Rhodus, hic salta, aici e Rodsul, aici sa sari.
Uite, daca tu imi demonstrezi ca totul s-a intamplat din vina lui Menem (io zic shi io ca Menem ca Menem a fost vinovat, dar a fost vinovat ca i-a adus shi i-a tzinut shi i-a ascultat pe alde FMI) shi ca FMI-ul a fost geniul neintzeles din argentina, uite, ma jur, acishilea, cu martori, ca nu mai injur FMI-ul niciodata shi ma convertesc shi imi tatuez Fi deasuprea inimii, cu litere inroshite strapunse de o sageata in chip de DST.
de Adrian D. December 13, 2011 at 00:42
asta e caraghioasa rau,crist, serios:
“*** ajutorul țărilor arabe: neatins (irelevant, nesemnificat la % din venituri la buget – care și așa erau mici, 900 mil dinari iar ajutoarele 110 mil dinari – pe o măsea)”
110 mil dinari (care-s 200, dar, hai, treaca-mearga) sunt doar a 9a parte din veniturile bugetare de 90 mil despre care vorbeam.Sunt mici sau mari?
iar daca sunt anuale,deci se acumuleaza… iar apou sunt transfoeremate in credite nerambursabile, retrospectiv, ia zi, ce crezi ca se intampla cu datoria publica?creshte sau scade?
cat despre rateuri, ratashi cam mult.
de pilda,cu pdf-ul nesemnat… daca l-ai fi citit, macar in crucish, ai fi vazut ce shi cum, shi cine il face shi pe baze se asheaza.
era cats e poate de smnat, cand se preciza cine este research-team-ul care sta in spatelelui.
dar in fine, tu eshti precum copii: daca o carte are poze, e buna.
daca o chestie are cifra shi o semnatura haioasa (World bank, ImF, Eurostat), oarashi e buna.
de Cristi C December 13, 2011 at 00:30
Nu înțeleg ce am ratat, punctele tale iordaniene (că nu mă apuc de Argentina sau alte țări africane) au fost, sper că nu le-am ratat:
*** populație săracă 14%: atins
*** salariu minim: atins tangențial (GINI și 14% anterior care nu este prea rău)
*** muncitori peste graniță: atins (tradiție, inainte, în timpul si post FMI)
*** dublarea datoriei din 89 la 90: atins (este fals și resping un PDF nesemnat și îndoielnic; pe lângă WorldBank mai am și un alt studiu academic US, semnat cu simț de răspundere)
*** băncile căzute: neatins (nu mi s-a părut relevant, devalorizarea monedei s-a produs înainte de FMI, 87-88 și posibil să fi cauzat falimentele; oricum pare altă problemă)
*** embargou Irak: neatins (nu sunt probe, datele macro nu s-au schimbat în 92, ca și cum Iordania s-ar fi redresat și ar fi avut bani grămadă din partea irakiană, din contră s-a întors la FMI cu buzunarele goale)
*** 200 bulioane: atins (greșeală de tipar)
*** mongabay: atins (am dat și eu citat similar dintr-o altă sursă dar care spune despre agravarea situație pre FMI)
*** ajutorul țărilor arabe: neatins (irelevant, nesemnificat la % din venituri la buget – care și așa erau mici, 900 mil dinari iar ajutoarele 110 mil dinari – pe o măsea)
———————
*** Eu nu mai stau târziu, că primesc observație de la Laurențiu. Sper că nu am ratat nimic din subiectul Iordania.
de Adrian D. December 13, 2011 at 00:25
cat derpsre declaratziilelui base, cristi, astea sunt foate inspirate, intrucat – shi ai sa vezi acum de ce- toata povestea cu schengenul este un circ global, unde sarkozy, merkel , basescu shi olandezii au mintzit in fatza, fiecare ca sa cashtige votuti in plan local.
nu am acum timp sa itzi explic de ce e asha, dar daca iei la puricat toata povestea de anu’ trecut incoace ai sa vezi cum am fost mintzitzi de numa’ numa’, shi ca toate declaratziile sforatoiare ale acestor lideri aveau scopul populistic de a acumula voturi in conditziile in acre ei nu pot oferi nimic popoarelor lor decat sloganuri la limita rasismului (-occidentalii) sau imbatzoshari cocosheshti(alde gbase).
singurii care au spus adevarul in povestea asta au fost bulgarii shi parlamanetu’ ioropean, ca shi comisia, de altfel.
base’ nu a suparat olanda cu nimic, pentru ca este clar ca daca liderii in cauza au ales sa minta atat de sfruntat in fatza electoratelor lor, au facut-o tocmai pentru ca treaba era bine hotarata intre ei, ca fiecare sa ishi faca show-ul electoral, in vreme ce romania continua sa cumpere de la eads chestii “pentru intarirea protectziei frontiere”iar sarkozy shi merkel continua sa apara xca ingeri pazitori ai popoarelor lor de criminalitatea esticilor shi a nenorocitzilor.
iar cum presa noastra e la fel de neprofesionista ca shi a lor, itzi dai seama ca nu a incercat nimeni s apuna la punct dedesubturile afacerii, incepand in primul cu minciunilr live ale domnilor mai sus mentzionatzi. + “doamna” merkel.
de Adrian D. December 13, 2011 at 00:15
draga cristi, fmi nu se bazeaza pe lobby, ci pe trei lucruri:
1. apatia shi incopententza economica a cetatzenilor, care sunt mai interesatzi de shtiri de genul “basescu a zis shi ponta a deszis” decat de “franks a avut o intalnire de taina cu basescu shi isarescu” urmata de “dl basescu a tzinut o conferintza de presa shi anuntzat insaprirea politiclor de austeritate”
2. incompetentza economica a politicienilor, care chiar cred ca FMI le da sfaturi bune (shi de ce nu ar crede, daca pana shi tu crezi asta????)
3. complicitatea generala a guvernatorilor de banca centrala, singurii care sunt o constanta pe scrisorile de intentzie catre FMi shi singurii care profita realmente de pe urma incheierii unui astfel de acord (fiinca politicienii sunt cei pacalitzi, ca Faust dupa incheierea pactulu cu diavolul)
Bottom line:
nu e vorvba de lobby, este vorba de inshelaciune shi pacaleala, prostie shi (da, suna pompos, dar asta e) tradare.
asta e tot.
de Adrian D. December 13, 2011 at 00:09
- “Ce spun este că nu FMI este un rău intrinsec. Ci, vine cu banii și se uită la tine. Dacă ești un politician prost, care habar nu are de gestionarea treburilor, vine cu o rețetă puțin, nu prea mult, adaptată la nevoile tale. Și probabil că rețeta va fi rea. Dacă ești capabil și știi ce să faci și doar ai o problemă cu cash, povestea poate fi un succes.” – exact aia spun shi baietzii de la FMI candse descopera ca au mai dat-o – pentru a tzashpea oara – in bara cu inca o tzara. Exact asha ca tine. Shi cu exact aceeashi valoare.
Daca tzi-ai pune lupa mai serios pe activitatea lor constanta, shi ai analiza contextele shi toate alea, ai vedea ca da, ce ai scris mai sus e un text justificativ shi atat.
Ca sa itzi dau un exemplu de bad politics IMF, unu’ numai, care imi vine in cap acum.
So, Jamaica, dependenta de IMPORTURI, este FORTZATA sa ishi devalorizeze drastic dolarul.
Argentina, care la vremea inca exporta la greuk, e convinsa ishi lege peso-ul de dolar shi sa il tzina sus, sus de tot.
Pai cum naiba vine asta?
dar in fine, tu crezi ce vrei. Avem dreptul democratic sa ne agatzam de caii verzi de pe peeretzi care ne plac fiecaruia. Probabilca dupa inca vreo 5 ani de guvernare FMI, o sa realizezi shi singur cam cu sta treaba cu ei, shi ca fetishul tau despre institutzile financiare shi alte alea e doar un fetish.
- “Rămân la concluzia că Iordania a fost un succes prin ea însăși, ajutorul FMI fiind doar atât, un ajutor și eventual o consultanță de specialitate.” – bine. daca zici tu, bibicule, asha o fi, cu galibardi asta. La urma urmei, pana shi Dracula sau femeia cu barba au fani. De ce nu ar avea shi FMI??? Atata doar ca,la inteligentza shi -profunzimea analizei tale, puteai ceva mai mult decat sa inghitzi primul slogan intalnit in cale. Chestiile astea sunt pentru domni ca dl Boc shi Ialomitzianu, nu pentru tine.
de Cristi C December 13, 2011 at 00:03
Aaa, iar lobbyul ce vine cu FMI. Este natural (lupta pentru influență) și trebuie să poți negocia ce dai și ce nu dai, sau cât.
Nu ieși ca Băsescu să ameninți la TV băncile austriece, sau la zarzavat că nu cumperi legume olandeze. Dacă eram ziarist îl întrebam: dar despre ING ce spuneți, să mai ținem depozite acolo?
Eventuale astfel de discuții le ai în spatele ușilor închise. Dacă ești Băse și știi că prin Amsterdam intră toate prostiile Europei, pune SIE să facă un dosar și mergi la olandezi în spune-le ce și cum. Nu veni la TV cu vama românescă… Neghiob.
de Adrian D. December 13, 2011 at 00:02
ce e haios, cristi, privind cifrele dater de tine (-shi ca venise vorba, io nu mai cred niciun cuvintzel din ce publica alde World Bank shi IMF… Nu erau aia, World Bank, baietzii care anuntzau o criza alimentara mondiala, shi mai ales aia care treceau Romania printre tzarile expuse??? Remember the thing??? In plus, am un amic care lucreaza la Comisia Europeana exact cu baetzii veseli de la World Bank care sunt buni la procese shi ingrozitori de slabi la implementat proiecte: “noi ledam parai sa faca proiecete in Asia Centrala, ashtia ii treneaza vreo 5 ani, apoi vin shi au vina pe noi!”. Nu ma mira deloc. E dulcele sticl clasic cu care ne-au obishnuit ashtia.) e ca de pildda, daca te uitzi, datoria Iordaniei scade intre 91-92. Care am impresia – dar s-ar putea sa mainshel – ca e perioada cand Iordania ieshise de sub acordul cu Fondul, fiindca il ajuta in secret pe Sadamelu’, motiv pe care s-a umplut de bani dar shi de probleme shi de refugiatzi.
Altminterelea, ma amuz ca dai un citat care vorbeshgte despre peguirea Dinarului pe DST. Mda.
SHi pesoul argentinian a fost peguit pe dolar, cu efecte interesante. In sensul chinez al proverbului.
Iar acum, daca nu te superi, vrei sa citeshti mai serios ce am scris shi io ieri seara?
PS Sursele mele nu sunt chiar asha de indoielnice. Sau nu mai indoielnice decat ce pune pe site Banca Mondiala, care, imi permit io o gluma, e indoilenica in sine shi pentru sine. im sich und fur sich. heideggerienii shtiu de ce.
e
de Cristi C December 12, 2011 at 23:56
*** Mda, am văzut că ai retractat mai târziu cele 200 de bulioane…
*** “O cadere asha de specatuciloasa a datoriei publice cum zici tu ca a fost, imi sugereaza nu ca a facut IMF-ul minuni, ci ca Iordanienii au prins o iertare de datorii de la fratzii lor de religie, ceea ce pare mai aproape de logica shi bun simtz.”
*** Nu, am dat cifrele în mod absolut. Ele nu au scăzut dramatic. Ci % din GDP a scăzut prin creștere economică.
*** “Vezi, cristi? Diavolul se ascunde in detalii pe care – ce frumos – datele le pot peria asha de frumos.
Ce vrei sa demonstrezi cu cifre?”
*** Adrian, cred că ne-am săturat de cifre. Ce spun este că nu FMI este un rău intrinsec. Ci, vine cu banii și se uită la tine. Dacă ești un politician prost, care habar nu are de gestionarea treburilor, vine cu o rețetă puțin, nu prea mult, adaptată la nevoile tale. Și probabil că rețeta va fi rea. Dacă ești capabil și știi ce să faci și doar ai o problemă cu cash, povestea poate fi un succes.
*** Rămân la concluzia că Iordania a fost un succes prin ea însăși, ajutorul FMI fiind doar atât, un ajutor și eventual o consultanță de specialitate.
de Adrian D. December 12, 2011 at 23:54
cristi, nu ma ashteptam sa ma citeshti cu atentzia cu care te citesc io, dar nici asha.
vezi mai jos e un com in care atac exact subiectu’ cu biloanele shi milioanele shi imi iau seama
de Cristi C December 12, 2011 at 23:46
*** Adrian, tu vezi ce citat ai dat? Este aberant. Enciclopedie? “The balance of annual aid transfers, some $200 billion, promised by the Arab oil states in 1990″. BILIOANE? Sunt proști? Exportul Iordaniei este azi de 6 mld USD? De unde schimburi comerciale sau de ajutorare de 200 BILIOANE? Proști. Probabil că erau 200 mil. Știu. Și US avea program de ajutor pentru Iordania, și a tăiat și niște datorii, dar puțin, cât să nu explodeze, sute de milioane USD.
de Cristi C December 12, 2011 at 23:32
— and ziceai ca au inceput iordaneinii faimosul lor acord cu minunatzii FMI? In 1989?
“External debt nearly doubled in amount from
US$ 2.14 billion in 1989 to US$ 5.06 billion in 1990, inflation rate
soared and reached 16 and 26 percent in 1989 and 1990 respectively.”]
*** Adrian, sursa pe care o dai este îndoielnică. Nu este semnată și spune o bazaconie cât casa. Pe scurt, o prostie.
*** Datoria Iordaniei a crescut constant înainte de 1989. Și apoi după 1989, nu ca urmare directă a împrumuturilor FMI care au fost mici, de 95 mil USD în 89, 40 mil USD în 92, 20 mil În 93, 95 mil în 94, 110 mil 95. Iată datoria externă în mld USD:
86 (4.8)
87 (6.2)
88 (5.9)
89 (7.3)
90 (8.3)
91 (9.7)
92 (7.9)
93 (7.6)
94 (7.5)
95 (7.6)
Sursa cifrelor: data(un_punct)worldbank(un_punct)org/indicator/DT.DOD.DECT.CD?page=4
*** “This capital flight brought pressure on the value of the dinar. The dinar, pegged to the special drawing right, had long been one of the most stable and realistically valued currencies in the Middle East. From 1982 to 1987, the dinar varied only slightly in value, from about US$2.55 to US$3.04, reflecting fluctuations in the value of both the dollar and the dinar. During this period, no significant black market for dollars existed. But in a one-year period ending in January 1989, the dinar depreciated by more than 30 percent, from an official exchange rate of US$2.90 per dinar to US$1.96. The Central Bank attempted to freeze the exchange rate at the latter level, but money changers ignored the official rate and opened a black market for United States dollars and other foreign currencies. Although the Central Bank eased restrictions on the amount of foreign currency Jordanians could keep or bring into the country, it nevertheless was forced to cut the official rate repeatedly, chasing down the value of the dinar. By February 1989, the official rate had been cut another 10 percent to US$1.76, at which point it appeared to stabilize.”
*** “As foreign aid and remittances declined in the 1980s, Jordan started to draw down its foreign reserves. In 1980 Jordan’s international reserves, including gold and hard currency, totaled US$1.74 billion. By 1983 international reserves had shrunk to US$1.24 billion–US$824 million in currency, and US$416 million in gold. By 1986 international reserves had been reduced to US$854 million; currency reserves were down to US$438 million but gold reserves remained at previous levels. The Central Bank of Jordan (hereafter Central Bank) held about US$130 million, and the rest was held by Jordan’s private commercial banks. Whereas total international reserves were sufficient to cover six months’ worth of imports in 1980, by 1986 they equaled only three months’ worth of imports.
In the late 1980s, the government resorted to borrowing to cushion the economy from the shortfall of outside income. In 1970 external debt stood at US$120 million. By 1980, however, external debt had risen to about US$1 billion, and in 1986 it stood at US$4.13 billion. Total debt outstanding, including undisbursed debt (obligations contracted but not yet received as loans), was US$4.31 billion. Whereas lower figures were reported by various sources, such figures presumably did not count as debt some soft loans for development or trade credits that could be construed as debt or aid.
Earlier loans had been contracted at concessional interest rates through foreign export credit agencies, other Arab governments, and multilateral agencies. Debt to such official creditors rose from US$2.3 billion in 1982 to US$2.8 billion by 1986. Beginning in 1983, however, Jordan started to supplement soft loans from governments with commercial credit. In 1982 debt to private creditors stood at US$512 million, but by 1986 that amount had tripled to US$1.5 billion. Funds raised on the Eurodollar market (dollars held and loaned by European banks) included four commercial loans obtained between 1983 and 1987. But 1987 Eurodollar borrowing totaled US$640 million.
In part because it had previously borrowed so little, Jordan was regarded as a good credit risk. But as the country borrowed more and as it turned to private sector creditors, terms tended to stiffen. For example, although the average interest rate that Jordan paid in 1986 (7.3 percent) was the same as in the early 1980s, the amount of debt subject to variable interest rates had doubled to 20 percent of total debt; thus, Jordan was more vulnerable to a possible increase in world interest rates. At the same time, however, almost 50 percent of all debt remained at concessional interest rates. In 1986 Jordan paid an estimated US$610.5 million in debt service, of which nearly US$431.8 million was for principal and nearly US$178.8 million was for interest. These short-term interest and principal payments as a percentage of export earnings–the debt service ratio–rose from less than 8 percent in 1980 to almost 29 percent in 1986.”
de Cristi C December 12, 2011 at 22:35
—————————-
Laurentiu, “germanii,refuza europei exact constructia lor statala de tip federal.”
*** Eu credeam că englezii sunt ăia. Am un cadou pentru tine.
“Cameron wants to “Fight from Within!” Yeah that’s the spirit. Episode number Five from the British Sitcom Yes Minister explains why.
Episode Five: The Writing on the Wall
Sir Humphrey: Minister, Britain has had the same foreign policy objective for at least the last five hundred years: to create a disunited Europe. In that cause we have fought with the Dutch against the Spanish, with the Germans against the French, with the French and Italians against the Germans, and with the French against the Germans and Italians. Divide and rule, you see. Why should we change now, when it’s worked so well?
Hacker: That’s all ancient history, surely?
Sir Humphrey: Yes, and current policy. We had to break the whole thing [the EEC] up, so we had to get inside. We tried to break it up from the outside, but that wouldn’t work. Now that we’re inside we can make a complete pig’s breakfast of the whole thing: set the Germans against the French, the French against the Italians, the Italians against the Dutch. The Foreign Office is terribly pleased; it’s just like old times.
Hacker: But surely we’re all committed to the European ideal?
Sir Humphrey: [chuckles] Really, Minister.
Hacker: If not, why are we pushing for an increase in the membership?
Sir Humphrey: Well, for the same reason. It’s just like the United Nations, in fact; the more members it has, the more arguments it can stir up, the more futile and impotent it becomes.
Hacker: What appalling cynicism.
Sir Humphrey: Yes… We call it diplomacy, Minister.”
—————————-
Adrian, “ca adaca tipareshti tu, stat, bani, e rau. bad, very bad! shi ca banca centrala (care era candva, totushi, institutzie PUBLICA) tre’ sa fie independenta. shi ca statele, ca sa nu se mai indatoreze, tre sa continue sa se imprumute de la banci private, dar atat cat le e plapuma”
*** Nu cred că Germania nu vrea tipărirea de bani, dar vrea, ceea ce este și normal, ca banii să fie consumați util, având nevoie de garanții că nu intră într-o gură fără fund (deci trebuie să aibă un randament apropiat de unu, sper chiar supraunitar) sau în scopuri politice controversate.
*** Iar BCE chiar trebuie să fie independentă. Îți dau două exemple la care nu văd cu BCE ar putea răspunde dacă nu ar fi independentă.
1) Îi pică unei țări să facă cel mai mare depozit de deșeuri radioactive din lume pe teritoriul EU, chiar €. Și se îndatorează sau lansează obligațiuni pentru că deja este pe deficit. Și vine senin la BCE, “vreau bani gratis” că sunt membru.
2) Vine Grecia care își continuă cursa de înarmare cu Turcia la BCE și spune “vreau bani gratis” că sunt membru € și mă simt amenințat.
Care este politica prin care BCE poate accepta sau nu aceste cereri? Este mai curat să lași sistemul privat național, fonduri de pensii, bănci, să evalueze proiecte și să pună un randament.
de Adrian D. December 12, 2011 at 19:16
Ovidiu, nu Italia, Grecia shi Spania sunt gaurile negre. Ele sunt sacul fara fund de unde pietzele sug bani, aiurea shi fara niciun merit.
Pietzele sunt o banda de traderi shi brokeri stresatzi shi dopatzi (ca sa nu spun drogatzi, fiindca multzi chiar sunt), care ishi pierd rabdarea cand joaca la bursa/cazino pe banii altora (de obicei).
In spatele acestor domni/doamne sunt tot felul de institutzii, domni shi doamne care viseaza sa scoata un ban, pe cat posibil – da, asta e cuvantul – atat nemuncit cat shi nemeritat.
Statele sunt captive in fatza bancilor shi a fondurilor de investitzii fiindca nu pot avea lichiditatzi decat IMPRUMUTANDU-SE.
Asta e toata povestea.
Asta e ceea ce apara doamna Merkel sub o fatzada de discursuri sforaitoare depsre cumpatare, inependentza BCE etc.
Apara obligatzia statelor de a fi contributori captivi ai sistemului bancar shi “industriei financiare”.
Iar cand nishte… cum le spuneas Moise?… golani ai lumii financiare precum agentziile de rating dau o petrecere shi se scoala a doua a zi mahmuyri shi dau cu ratingul italiei de pamant, brokerii shi traderi despre care vorbeam intra in panica. “pietzele devin nervoase”. shi nu se calmeaza decat daca “gaurile negre”, cum le spui tu, le dau shi mai multzi bani.
asta e tot shi e foarte simplu de rezolvat problema, daca chiar ar dori-o cineva.
numai ca noi ascultam discursuri cu stablitatea euro, cu independentza BCe dam din cap shi spunem ca efimitza: “ce bine le zici tu bibicule. ca un om mare”. shi credem, toate prostiile din lume.
de Cristi C December 12, 2011 at 19:10
Ovidiu, o să pun şi o faţă în spatele cuvântului “pieţe”.
PIMCO: Pacific Investment Management Company
Este cel mai mare investitor în bonduri din lume. În total (nu doar bonduri) are diferite produse de investiţii de peste 1 trilion de USD.
Bill Gross, fondatorul, are diferite poziţii publice.
de Adrian D. December 12, 2011 at 19:08
nu, constantin, nu este vorba despre a ajunge ca a dvs coree de nord.
shi nu este vorba nici despre a bloca sau a defiintza europa. sau cel putzin, nu in ce-am spus eu.
eu am spus asha: plactul euro plus este nu numai o aiureala, el este shi un abuz, iar noi l-am adoptat in mod ilegal shi abuziv (pe cine a anuntzat dl basescu ca el doreshte cu pactul EuroPlus? A consultat Guvernul, macar>????? Din cate shtiu io, nici macar guvernul. Cum mama naibii sa semnezi asha ceva din burta? Repet, dar daca se duce dl baseascu la moscova shi semneaza sa ieshim din ue shi din nato??? acceptam, asha ca … marinarii chiori?).
pactul europlus nu numai ca nu ataca la radacina problema datoriilor suverane, dar continua sa consfiintzeasaca insushi principiul pentru are suveranii ajung datori vandutzi, singura diferentza fiind ca ii “onliga sa se imprumute mai putzin”. e ok sa iei cocaina, dar trage shi tu mai putzina, ca altfel te sanctzionez. despre asta e vorba in minunatul pact.
mai departe: europa actuala nu mai este demult europa la care visam cu totzii in anii 90. europa aceea a fost facuta franjuri de dnii sarkozy & merkel, care i-au inlocuit princiile fondatoare cu minciuna, hotzie, amenintzare, shantaj shi mascarada. sunt foarte calm acum, shi cuvintele astea sunt prea blande pentru realitatea pe care o descriu. democratzia a lasat loc pacalelii shi impunerii cu fortza, solidaritatea a lasat loc shantajului iar bunastarea a lasat loc spolierii (irlandezii shtiu shi cine, shtiu shi de ce. noua nise spune ca irlanda a bagat bani in programe sociale, iar noi, ca oile, credem).
chestiunea este simpla: pactul euro plus shi aderarea la euro sunt doua sinucideri ale statului roman.
europa, asha cum e ea acum, trebuie sau reformata pe bune shi readusa la ceea ce a fost, sau da, parasita elegant, sau pusa on hold, asha cum o fac britanicii.
europa asta, constantin, nu mai seamana cu ea insashi. shtiu ca nu ma credetzi, imi dau seama ca atzi pro-european din principiu, asha cum au ramas multzi romani, dar daca atzi medita un puc mai serios la subiect, shi atzi lua la puricat istoria europei, tratatele care stau la baze shi felul cum a procedat “directoratul” pana acum, vetzi vedea foarte bine ceea ce vreau sa va spun. lasand la o parte diferentza de ideologie, in comportament, UE incepe sa semene tot mai mult cu o experientza pe care noi romanii o avuram acum 65 de ani.
shtiu, sun fortzat, dar va amintitzi cum ea bagat Vishinski pumnul in gura regelui cu guvernul Groza? Mie imi suna foarte familiar, cand vad ce fac dnii Sarkozy & Merkel, azi.
Daca oamenii o tzin tot asha, peste catziva birourile UE nu vor ai fi pline cu cereri de aderare pe care ei le amana fiindca Serbia sau Croatzia nu-s estul de democratice iar Muntenegru nu e destul de dezvoltat.
Foarte curand, or sa primeasca cereri de parasire a UE, una dupa alta.
Pai cum mama nainbii sa obligi Letonia sau Ungaria sa scape parai… FMI-ului? Cum sa-tzi dea prin cap o asemena trzanaie shi sa mai vii sa eructezi despre Europa shi solidaritate?
Nu, Constantin, nu e vorba de Coreea de Nord. este vorba despre o serie grava de abuzuri care marcheaza momentul trist in care Europa cere sa fie respectata fara ca ea insahi sa se respecte pe sine.
de Ovidiu December 12, 2011 at 18:58
O intrebare de profan:
Se tot vorbeste de “piete”, “pietele fac”, “pietele dreg”, “pietele sunt sensibile”, “pietele reactioneaza”, “pietele nu au incredere”. Incerc foarte tare sa-mi dau seama ce inseamna exact pietele. Cine sunt pietele? De unde au ele bani? Sau cine anume de pe aceste piete are bani si in loc sa-i pompeze “in organism”, sa circule “sangele economiei”, ii tine acasa?
Pot sa inteleg, oarecum, ca e vorba de entitati gigantice cu resurse impresionante, tip fonduri suverane, fonduri de pensii, alte vehicule de investitii, care fie prin grija fondatorilor lor, fie prin efectul legii, beneficiaza de niste resurse foarte importante. Ceva insa nu reusesc sa inteleg orice ar fi (si aici vine marea mea intrebare):
CE AR FACE “PIETELE” cu acesti bani daca nu-i imprumuta acestor gauri negre care sunt Italia, Spania, mai nou Austria, Franta? Ca eu, profan fiind, vad problema cumva simplu: ai niste bani si te duci sa-i plasezi undeva. Daca vrei un plasament sigur (= niste state solvabile), accepti dobanzi mici, daca vrei dobanzi mari, mergi pe mana unor state slabe. Prin urmare, agentiile de rating degradeaza Franta, Austria, Olanda etc. care e alternativa pietelor? Unde isi pot investi trilioanele de dolari?
In Brazilia/Rusia/India? In Africa de Sud? In Singapore?
Daca Franta nu mai e sigura, care sunt tarile care li se par solvabile “pietelor”? Si daca nu exista astfel de tari, ce-o sa faca cu trilioanelor lor? O sa le tina in banci, pe dobanzi si maici?
Chiar incerc sa inteleg.
de vib December 12, 2011 at 18:51
@Moise: am scris un comentariu mai devreme care e cam lung
. Mie imi apare intr-un browser si scrie: “Comentariul asteapta moderarea”. Am deschis cu alt browser si nu apare la comentarii. As vrea sa stiu daca trebuie sa il impart, sau poate reusesc sa il rezum…
de Jericho December 12, 2011 at 18:47
Bancherii castiga tot timpul. Nu pe loc, ci pe termen lung. Ei speculeaza orice eveniment in favoarea lor. Iar politicienii sint platiti de ei
de Constantin December 12, 2011 at 16:13
Imi place extraordinar de mult cum gandesc unii preopinenti. Pactul Europlus si cel de supraveghere fiscala ne subjuga. Prin urmare, renuntam la obiectivul “EURO”, iar de federatie nici nu mai vorbim. Constructia UE se arata prea putin solida, militam carevasazica la desfiintarea ei. Ne protejam economia prea putin competitiva prin taxe si cote. Daca tot nu circula marfurile si capitalul, restrictionam si circulatia persoanelor. Atunci cand reusim sa ne izolam complet, putem striga din toti rarunchii ca suntem suverani! Cam ca Koreea de Nord.
de Moise Guran December 12, 2011 at 15:17
Niculina> Luati-o mai usor, sa nu vi se faca rau de la atitia nervi.
de niculina maxim December 12, 2011 at 14:42
deci.. ati inteles ? despre acest presedinte care ma ia greata cand il vad, care a vandut tara masonilor, care are o buzata in parlamentul european, care se adreseaza unei doamne cu, citez: “pasarica”, nu are curajul sa vorbeasca! cu alte cuvinte, nu este nici Om, nici nici barbat, nici crestin! si argumentez:(…) marturisirea este valabila numai si numai atunci cand se risca o functie importanta, un loc loc important de munca, integritatea fizica a unei persoane, libertatea…!”
DAAAR despre sex, pentru ca dragostea este numai cea de la corinteni, si ca sa nu amestecam lucrurile, iarasi citez: “nu se poarta cu necuviinta..!” este foarte incantat sa vorbeasca ca, deh, despre “intalnirea matelor” astazi vorbeste foarte deschis toata lumea, pentru ca, ati ghicit, atat ii duce capul! ca, deh, acu’, asa a voit Bunul Dumnezeu, picioarele mai greu..!
vreau sa imi exprim parerea cu privire la emisiunea de la radio, se poate? pentru ca tel mi l-au furat prietenii sau l-am pierdut si bani de altul.., de unde? asadar, am un singur sentiment pe care vreau sa-l “impartasesc” cu dvs si anume: greata ! si sunt nevoita iarasi sa va citesc sau citez din, atentie, Savatie Bastovoi de data aceasta, dar din memorie. care va sa zica parintele zice asa: ” (…) emotiile sunt miscari ale sufletului, NU SUNT CONSTANTE, la un moment dat vor disparea. (…) emotiile sunt de mai multe feluri: emotii erotice, emotii..(ca-i bun, ca-i bland..etc) si dupa ce vor consuma aceste emotii ce vor face, vor ramane goi unul in fata celuilalt? vezi cum se poarta cu altii, dupa ce se vor consuma emotiile asa se va purta si cu tine!”
cat despre patriarh ce sa vorbeasca? imediat suna patriarhul sau altul si se inchide emisiunea, eventual si radioul sau tv sau pe el..!
patriarhul de cava timp are o fixatie cu banii: bani pentru botez in numele Sfintei Treimi, bani pentru inmormantare (taxe si impozite), bani pentru Taina Sfintei Cununii, dublat pretul unei lumanari, s-o fi scumpit ata! bani pentru taina Sfantului Maslu, indiferent cat de bolnav esti !
acest patriarh nu mai este credibil si nu este doar parerea mea! in calendarul nou se trieste in minciuna !
sa dea Bunul Dumnezeu sa faca dreptate si sa arate unde este Adevarul !
de vib December 12, 2011 at 14:18
@Cristi C: of, acum trebuie sa imi sintetizez ideile si sa le clarific
:
:
.
.
1)”Și da, dacă este de ales între pensionari și contribuabili pentru a plăti un preț al unei politici actuale greșite, orice om rațional la cap va alege contribuabilul.”
Cred ca este rational sa fii responsabil, sa accepti cand gresesti si sa iti asumi greseala. Contribuabilul trebuie rugat, nu fortat sa ajute. Cel mai corect ar fi fost sa faca un “fond de donatii pentru victimile bancherilor”. Am fi vazut atunci cat de solidari sunt cu pensionarii. Faptul ca tu ai o parere despre pensionari nu inseamna ca altii nu pot avea alta parere. Cand fortezi pe cineva sa “vada” ca tine te vei trezi cu rezistenta (evaziunea ar fi cea mai toxica). Vom vedea opinia contribuabililor din tarile care vor plati. Sper din tot sufletul sa fie ca tine, dar scopul (ajutorarea investitorilor pacaliti) nu scuza mijloacele (fortarea contribuabililor sa plateasca) in opinia mea.
2) Dolarul e pentru lichiditate, ai dreptate. Si probabil va fi pe termen mediu cel putin. China insa isi mareste rezerva de aur.
http://marginalevolution.com/blog/archives/1256/
Uite ce zic astia:
“China has only 1,054.1 tons of gold reserves, accounting for 1.6 percent of China’s total forex reserves.”
Deci un motiv ar fi ca nu au acoperire suficienta in aur pentru rezervele de moneda straina. Daca aveau incredere totala in dolar de ce nu sunt multumiti cu “acoperirea” oferita de dolar?
Inca ceva:
“Chinese did not emphasize the word only, but from this chart above it is clear that the injection of that word is an invective designed among several that they are throwing at Washington in order to do something and not just have the Treasury claim that they are for a “strong dollar”.”
Chinezii intr-adevar sunt destul de captivi fata de dolar in momentul asta. Daca americanii continua sa ii irite tiparind dolari si efectiv saracindu-i cum crezi ca vor reactiona?
2) si 3) Daca americanii isi vor reveni pe baze sanatoase ca in trecut – sa enumar: computere, internet, biotehnologie si ar mai fi multe – probabil ca vor prezenta credibilitate. Daca isi bazeaza cresterea economica pe tiparit bani si instrumente financiare exotice (ca Marea Britanie) doar asta or sa aiba de pus in farfurie: bani.
***”Concluzia este că acțiunile îți pot aduce randament doar dacă le tranzacționezi și prinzi/sau nu, vârfuri și minime. Ele au volatilitate mai mare decât bondurile. Dar fondurile de pensii publice și private de pe piața de capital din US sunt prea mari pentru a vinde și cumpăra așa ușor și a prinde aceste momente. Au peste 13000 mld $ iar ele nu vând niciodată masiv că s-ar închide bursa din cauza căderilor.”
Bun, deci este mai rentabil sa investesti in state suverane decat in mediul privat. Hai sa iti propun un exercitiu de logica:
- Seicul A investeste 100 euro/an in bond-uri cu 5% randament/an timp de 20 de ani. La finalul celor 20 de ani scoate 3306,60 euro.
E ceva matematica dar uite o unealta simpla
http://www.moneychimp.com/calculator/compound_interest_calculator.htm
- Tembelul B investeste 100 euro/an in industria auto timp de 20 de ani. Mai pierde, mai castiga, dar per ansamblu are un randament 1%/an deci la final iese cu 2201,90 euro.
Sa mai presupunem ca o masina costa in anul 0->2000 de euro. Sa presupunem o inflatie constanta keynesiana de 2% pe an. In anul 20 masina va costa 1.02^19*2000=2913.62 euro.
Nota: “The DJIA wins by a whisker: 40.5% return over 10 years versus 39.4% for treasurys”. Ei uite ca eu am dat un avantaj clar bondu-urilor
Sa revenim. Suntem peste 20 de ani si putem asista la 2 tipuri de scenarii:
a) Seicul A si-a cumparat din cei 3306,60 euro o masina cu 2913,63 euro si ranjeste la tembelul B de pe trotuar cu cei 2201,90 euro ai lui. Seicul isi permite 1.13 masini. Tembelul doar 0.76
b) Datorita avansurilor tehnologice sustinute de tembelul B masina a ajuns sa coste 1500euro. Tembelul B isi poate cumpara masina, seicul A are 2 (dar pe una o tine in garaj degeaba ca sa se dea mare la alti seici).
Bun, vei spune ca am ales 1500 euro ca sa demonstrez eu ca am dreptate. Te invit sa privesti perioada 1940-1980: cate persoane isi permiteau o masina in 1940, si cate in 1980? Cate persoane isi permiteau o calatorie cu avionul in 1940 si cate in 1980? Cate persoane mureau de gripa in 1940 si cate in 1980?
Cat de high-tech e economia germana si cea japoneza si cat de high-tech e cea britanica? Pe care o consideri mai sanatoasa?
Poti sa imi dai dreptate sau nu. Eu stiu care din cele doua scenarii de mai sus e cel mai plauzibil. Cat ar costa o masina daca industria auto ar beneficia si de banii seicului A?
Poti sa spui ca sunt inocent, naiv, etc. Intreba-te daca toti am urma ideologia ta, ca tehnologia si mediul privat nu dau randament unde am fi acum? Fiecare are dreptul la parerea lui, dar cred ca remarci gen: “majoritate inventiilor raman prafuite prin laboratoarele universitatilor” (e de la sandu asta) nu ne ajuta deloc, ca indivizi, natie sau omenire per ansamblu.
O idee derutata circula de ceva timp incoace ca daca ai bani esti bogat. Eu as zice ca puterea de cumparare te face bogat nu valoarea nominala din cont. Puterea de cumparare creste doar pe baza avansului tehnologic (din mai putin faci mai mult si cu mai putin efort).
Eu am punctul meu de vedere, tu pe al tau si investitorii in bond-uri pe al lor. Dar mi se pare cel putin egoista ideea sa investesti in bond-uri pentru ca au risc mai mic (pe bune?). Nu ai nici un progres daca plimbi bani de la stat la banca si de la banca la stat, doar banca “castiga”. Cum califici un investitor care se gandeste la risc cand baga banii in bond-uri si cand astea se dovedesc de fapt real riscante incepe sa tipe: “solidaritate, solidaritate”.
Eu am sa fiu mai dragut decat am fost ultima oara: e ratacit. Busola lui nu mai arata nordul. Banul inseamna lichiditate, nu avere. Sa invatam de la nemti nu de la britanici.
de niculina maxim December 12, 2011 at 14:17
deci.. ati inteles ? despre acest presedinte care ma ia greata cand il vad, carea vandut tara masonilor, care are o buzata in parlamentul european, care se adreseaza unei doamne cu, citez: “pasarica”, nu are curajul sa vorbeasca! cu alte cuvinte nu este nici Om, nici nici barbat, nici crestin! si argumentez:(…) marturisirea este valabila numai si numai atunci cand se risca o functie importanta, un loc loc important de munca, integritatea fizica aunei persoane, libertatea…!”
DAAAR despre sex, pentru ca dragostea este numai cea de la corinteni, si ca sa nu amestecam lucrurile, iarasi citez: “nu se poarta cu necuviinta..!”
de niculina maxim December 12, 2011 at 12:37
sa ne spuna si noua cineva cui se inchina aceasta ue, cine ii este sfatuitorul, ptii.., ce religie au, ce le cere “religia” lor sa faca si daca cred in Iisus Hristos recunoscandu-L ca Fiu al Lui Dumnezeu?
oficial de nu sunt intrebati ? ca sa stim si noi in ce cerc de “prieteni” am intrat si ce atitudine trebuie sa avem vis-a-vis de ei. ca prieten cu dracul Hristos nu s-a facut:” inapoia mea satano!”
despre acest patriarh si acest presedinte cine va avea curajul sa ne spuna Adevarul ?
despre acest patriarh pe care nici Vesmintele nu mai stau cum trebuie, din cauza.. ,sa fim totusi eleganti, lipsei de miscare, cine ne va vorbi?
de Sfantul Dimitrie o fata bolnava si-a felicitat fratele spunandu-i la multi ani, pe status, la avatar avea o iconita cu Mantuitorul, care a spus: “NU ESTE ACUM SF. DIMITRIE! ce nu mai stie cum a tinut in ierihon, cat a lucrat? a uitat minunile pe care le-a vazut acolo?” calendarul nou nu exista a spus Sfanta Ecaterina! este o inventie ! acest patriarh este mason !
Dumnezeu va lovi pana vor recunoaste adevarul!
” slava Tie pentru fiecare pas al vietii,
pentru fiecare clipa de bucurie..,
slava Tie Dumnezeule in veci!” despre asta a fost vorba..
curios…, ce chef de scris am…
poate ma cauta cineva ? pana ajunge la mine s-ar putea sa-i sara capul de pe umeri..!
de laurentiucat December 12, 2011 at 07:51
porumbeilor,vad ca ati stat toata noaptea. germanii,refuza europei exact constructia lor statala de tip federal.
si in plus vad ca vor doar o uniune in care sa se pastreze status quo-ul…adica ei bogati si noi saraci.cu un vest/nord care sa ne sufle specialistii si elitele si care sa ne mentina la nivelul de acum si peste douazeci de ani.
sunt “unionist” dar cu conditia ca totul sa fie cinstit si unirea sa faca din sue o tara si asta pe baza unei sustineri masive populare. altfel cum spunea moise ieri intr-o postare,totul va degenera in nationalisme de tot felul si in final, mare mirare sa nu fie si intr-o baie de sange…
de Adrian D. December 12, 2011 at 02:48
cristi, “hitkler shi merkel in comun? ca atunci cand au luat o prostie in bratze, ingroapa un continent sub ea.
)ei bine, orice om normal la cap shi-ar fi dat seama ca ideea fixa a lui hitler este cauza relelor shi o sa aduca dezastru.
US: s-au ucis între ei pentru un stat mare.
China: s-au ucis între ei în perioada celor 3 regate pentru unitate.
EU: sper că fără victime acum, ne unim în ceva unitar”
1. uite ca a inceput sa im i placa gluma asta cu ce au in comun…
ce au in comun hitelt, merkel shi sarkozy? un dispretz suveran fatza de democratzie shi un respect suveran fatza de banci.]
2.hitler, in 41, avea o idee fixa: ca evreii sunt rai shi ca el tre sa ishi faca un imperiu in est (avea shi o fixatzie: sa planteze… cauciuc in crimeea. shi mai credea ca antonescu e de origine germanica.
in 41 erau destui insa care credeau ca hitler are dreptate. shi-l urmau. paradoxul este ca shi in 45 inca mai erauj unii care credeau asta.
in anno domini 2011, mme merkel are o obsesei: ca adaca tipareshti tu, stat, bani, e rau. bad, very bad! shi ca banca centrala (care era candva, totushi, institutzie PUBLICA) tre’ sa fie independenta. shi ca statele, ca sa nu se mai indatoreze, tre sa continue sa se imprumute de la banci private, dar atat cat le e plapuma (!!! -pai shi dobanda???). shi ca alte state tre sa vanda germaniei cam tot ce au, la pretzuri de r+++.
in 2009 shi 2010, sunt destui care ii dau dreptate dnei merkel.
probabilc a se vor mai gasi catziva shi prin 2020, cand or sa se vada shi mai bine urmarile aberatziilor nascxute din capul domniei sale.
3. shi shtii de ce asha, cristi? germanii au poftit la imperiul universal (zic eu, aducand discutzia pe ton de crashma, la bere) inca de la carol al mare, in sec. IX.
vestea proasta e ca au reushit de mai multe ori sa il obtzina.
vestea buna e ca niciodata nu a tzinut mai mult de o suta de ani (mai putzin imperiul habsburguic, numai ca, ca sa vezi, imperiul asta era administrat… de italieni. apoi de unguri).
shi shtii de ce?
fiindca germanii (asta e paradoxul lor), shtiu sa faca mashini shi ceasuri durabile, dar nu shtiu sa aleaga avantajul strategic in fatza celui tactic. au o voluptate extraordinara sa perefere un profit de o clipa in fatza unui cashtig lung. eprobabil in genele lor. un singur neamtz a trecut dincolo de predicamentul asta: ala a fost Bismarck. din fericire pentru europa (sau din nefericire), dupa Bismarck, nemtzii s-au grabit sa ii uite principiile.
4. shi pentru ca nemtzii nu shtiu sa faca altceva decat ceea ce fac de obicei (zici ca-s ardelenii, in bancul ala cu frumusetzea shi prostia), rezultatul va fi ca da, probabil ca europa se va uni, numai ca se va uni incalcandu-shi principiile care au creat, ceea ce va genera un imens val de frustrare la nivel continental. val de frustrare pe care germania (80% din PIB datorie publica) nu-l va putea stapani mult timp cu legenda “noi municm, voi lenevitzi, asha ca ia mai muncitzi voi in locu nostru”.
Aceasta uniune eurpeana, asha cum se face azi, cu furtishaguri shi shemecherii (ca recentl summit european), cu FMI la timona shi cu magarii (vezi grecia, spania, IRLANDA, PORTUGALIA), aceasta europa, zic, nu prezice NIMIC bun. e ca un castel de joc pe care-l lipeshti cu pelicanol, in loc sa-l lipeshti cu aracet.
NU ARE LIANT.
E cosntruita pe minciuna, frustrare, frica shi amenintzare (de catre Merkel & Sarko). Adica exact altfel decat au pus-o la cale Schumann shi apoi Mitterand & Kohl 9shi aia e Europa pe care tzi-o doreshti tu, nu asta. Asta e o facatura shi o bashcalie).
In logica lucrurilor, acest construct germano-sarkozyst (nu pot sa ii spun francez, francezii nu fac de obicei asemena tampenii) va avea (ar trebui sa aiba, din pacate pentru noi) soarta pe care orice construct germanic a avut-o.
Stahl und blutt.
Shi Londra shi Athena, anul trecut tzi-au aratat care e viitorul luminos. Numai ca tu (sau Moise), ca orice fetishist, le shtii pe ale tale.
PS Itzi dai seama, sper, ca nu vorbesc asha ca sa te supar, ci pentru ca am prins drag de tine, nu?
Serios, chiar asha e.
de Adrian D. December 12, 2011 at 02:07
shi un linc mai apropiat de T0, 1989 cu cateva date in plus despre Jordania shi bugetul ei:
http://www.mongabay.com/history/jordan/jordan-revenue_and_taxation.html
Io, cand ma uit la ele, observ ca Iordania a trait mult timp din ajutorul extern dat de tzarile arabe.
O cadere asha de specatuciloasa a datoriei publice cum zici tu ca a fost, imi sugereaza nu ca a facut IMF-ul minuni, ci ca Iordanienii au prins o iertare de datorii de la fratzii lor de religie, ceea ce pare mai aproape de logica shi bun simtz.
Cat despre cifra de 200 bilion din postul precedent, cred ca ar fi mai prudent sa o corectam la 200 Milion.
Ar avea mai mult sens tzinand cont ca PIB-ul Iordaniei e 30 miliarde de dolari, la 6 milioane de locuitopri.
adaug deci ca istoria iordaniei inlcude shi o ieshire de sub accord intre 91 shi 93 (which would explain things, tzinand cont shi ca acordul fusese gandit pe CINCI ani, nu pe trei).
Vezi, cristi? Diavolul se ascunde in detalii pe care – ce frumos – datele le pot peria asha de frumos.
Ce vrei sa demonstrezi cu cifre?
Ca IMF a scos Iordania din r++++? Ah, pai luam cifrele shi facem abstractzie de context shi realitatzi, shi ne da articoul ala frumos cu “Jordan: a Success story”.
asta imi aminteshte de filmuletzele pe care le posta IMF pe site-ul lor shi unde apareau tot felul de domni shi doamne care se chinuiau sa ne demostreze ca IMF moare de grija crearii de locuri de munca. Din partea Romaniei, aparea un lider de sindicat.
Textele erau frumoase, dara asha de contrare cu realitatea din terne, fiindca toate scrisorile de intentzie catre FMI vorbesc despre DESFIINTZARI de locuri de munca. dar asta e un detaliu lipsit de importantza.
de Adrian D. December 12, 2011 at 01:57
PS Despre ieshirea Iordaniei din datoria externa, cat shi despre felul cum s-a aranjat ea, uite aici, dintr-un alt articol:
The balance of annual aid transfers, some $200 billion, promised by the Arab oil states in 1990, failed to take into consideration the influx of some 230,000 Jordanian nationals from Kuwait that resulted from the Iraqi invasion. They imposed a strain on government services, and added to the pool of unemployment.
nationsencyclopedia(un punct)com/Asia-and-Oceania/Jordan-ECONOMY(un punct)html#ixzz1gH0umK2T
de Adrian D. December 12, 2011 at 01:55
cand ziceai ca au inceput iordaneinii faimosul lor acord cu minunatzii FMI? In 1989?
“External debt nearly doubled in amount from
US$ 2.14 billion in 1989 to US$ 5.06 billion in 1990, inflation rate
soared and reached 16 and 26 percent in 1989 and 1990 respectively.”]
http://depot.gdnet.org/cms/grp/general/Jordan_proposal.pdf
mda… absolut minunat.
btw, in 1989 le-a cazut una din bancile lor mari, Petra Bank, iar in 1991 le-a mai cazut una.
iar intre 90-91, iordania shi-a tras caimacul din embargoul pus pe iraq, shi dupa aia a negociat EXEMPLAR “schimbarea de tabara”, revenind in tabara “pro-occidentala”. ai observat shi tu asta, din cate imi amintesc.
asta nu are ABSOLUT nicio legatura cu “succesul” programului IMF.
Ca in analogia aia cu medicul medieval shi anemia, anemicul nu a mai murit findca a avut noroc sa ii faca cineva o transfuzie de sange cat medicul nu era atent.
de Cristi C December 12, 2011 at 01:52
hitkler shi merkel in comun? ca atunci cand au luat o prostie in bratze, ingroapa un continent sub ea.
US: s-au ucis între ei pentru un stat mare.
China: s-au ucis între ei în perioada celor 3 regate pentru unitate.
EU: sper că fără victime acum, ne unim în ceva unitar.
de Cristi C December 12, 2011 at 01:44
A, departe de mine ideea de a insista pe subiectul Carol (oricare). A fost doar o culoare dată unor glume.
de Cristi C December 12, 2011 at 01:41
Nici asta nu e corect (multe răsuciri din context faci), “shi nue nicio intamplare ca 1 iordanian din 10 au ales sa plece din tzara dupa 10 ani de acord cu FMI. la fel ca shi romanii.”
Iordania, în mod tradițional, și înainte și după, a avut muncitori în vecinii mult mai bogați.
de Adrian D. December 12, 2011 at 01:39
cat priveshte comparatzia cu norvegia, pana in 45 aveau un statu de neutralitate similar cu al suediei, pe care insa nici churchill shi nici hitler nu au catadicsit sa-l respecte (ups, am spus hitler? hitler eras cumva grec sau roman???
a, nu, era german, om serios shi bine fundamentat, asha ca orice neamtza, shi mai ales punctual shi de cuvant:) shtii ce au hitkler shi merkel in comun? ca atunci cand au luat o prostie in bratze, ingroapa un continent sub ea 
).
dupa 45, norvegia a intrat in nato shi a fost clar pentru toata lumea ca o sa o apere US of A, FRantza shi UK.
de ce shi-ar fi cumparat ei arme, atat inainte de 45 cat shi dupa????
you gotta do better than that daca vrei sa ma convingi ca romania lui carol I era un stat modern sau in curs de modernizare, care s-a demodernizat sub domnia nenorocitului ala de Carol II.
de Cristi C December 12, 2011 at 01:38
Adrian, “Ce ai aratat tu acolo e un acord cu FMI oprit la timp, inainte de alunecarea pe tobogan, care clasica shi obishnuita, in astfel de cazuri.”
Ce alunecare pe topogan? FMI nu mai era necesar. Datoria Iordaniei scăzuse la niveluri sustenabile și se putea împrumuta pe piață. Reamintesc că a început programul FMI la 200% din GDP datorie publică. L-a terminat pe la 70-80%.
de Adrian D. December 12, 2011 at 01:30
cristi: in 1916, bulgarii erau mai saraci ca noi.
argbumentul e al naibii de viabil, daca shtii sa-l citeshti.
armata romana din 1916 reflecta “societatea modernizata” a lu’ Carol I. Der la cadrele superioare la soldatzii de rand, majoritatea analfabetzi.
tot romania lu’ Carol I e romania din 1907.
romania lui Carol i e shi Romania holerei.
etc.
ne-am modernizat sub domnia sa de nu ne-am vazut.
exact asha cum ne modernizam shi acum, de nu ne vedem.
de Adrian D. December 12, 2011 at 01:27
cristi, comparatzia romania cu iordan9ia este a naibii de fericita shi ma bucur ca ai facut-o: romania in anii de gloeie 2007-2008 venea duoa 10 ani de acord constant cu amicii FMI.
Ca tu ii zici programului ala un succes, eu ce sa zic? Shtiu ca eshti un om lucid, dar am avut de nenumarate ori ocazia sa te vad demarand logic de dragul prejuecatzilor. shi fatza de FMI, Germania shi banci, ai slava domnului, cat cuprinde.
Ca Iordania s-a debarasat de FMI in 2003, asta a salvat-o sa devina un succes story asha ca Argentina sau Indonezia, la vremea ei. te asigur ca in 99 shi cifrele argentinei aratau foarte bine. FMI a ramas, cum voiai tu, shi in 2001 au aratat…. biiiiine. Cam ca in sloganul dlui Basescu.
Iordania a shetrs-o la timp – iar rezultatul e ca dinsatia a ramas pe tron, deshi s-a ieshit in strada, anul trecut.
De obicei tzarile vizitate de FMI au ceva in comun: oamenii capata o pofta nebuna sa puna mana pepietre shi pe cocteiluri molotiov, de bine ce le e.
Ce ai aratat tu acolo e un acord cu FMI oprit la timp, inainte de alunecarea pe tobogan, care clasica shi obishnuita, in astfel de cazuri.
shi nue nicio intamplare ca 1 iordanian din 10 au ales sa plece din tzara dupa 10 ani de acord cu FMI. la fel ca shi romanii.
Cifra asta itzi spune totul despre cat de bine era in Iordania, cu 110 dinari pe luna salariu mninim.
Cat priveshte rata da aflatori sub limita saracia din Iordania shi Romania… dupa 10 de ani de acord… e inca mica. Stai sa vezi cum o sa arate rata asta in Romania dupa 15 ani de acord (aproape nentrerupt) cu baietzii tai veseli.
Serios, daca vrei sa emigrezi cumva, vezi sa pleci intr-o tzara -oricare, fie ea shi Vanuatu- care are parere clara despre FMI, shi aia nu e a ta. Altminterlea, cu “echilibrele macroeconomice” aduse Franks & cie, o sa zici mereu: ma, ce guvern inept…
de Cristi C December 12, 2011 at 01:18
“Romania din 1916 este Romania lui Carol I. Romania lui Carol I nu a fost in stare sa bata Bulgaria, in conditzii de superioritate numerica. Asha de modernizata era…”
Ce argument este ăsta? Sunt planuri complet diferite: economia de pace și cea de război. Poți fi sublim la una (Norvegia) dar să ai praștii în loc de tunuri. Am fost prea săraci să le avem pe ambele.
de Cristi C December 12, 2011 at 01:12
*** Revenind la Iordania, Adrian, argumentul cu muncitorii în străinătate nu ține. Vecinii sunt mult mai bogați. Iar raportul dat de tine, 10% din locuitori se apropie sau este sub cel din România din perioada de glorie, 2007-2008.
*** Muncești și pentru a plăti datoria ce ajunsese la 200% din PIB. Nu uita, programul cu FMI s-a terminat în 2003. Început în 1989 pentru 3 ani, a fost prelungit. Pe bună dreptate, după părerea mea, că a adus rezultate. Ce s-a întâmplat după, arată niște derapaje macroeconomice, cu deficitul de cont curent constant negativ an de an.
*** CIA factbook: Iordania, populație sub limita de sărăcie 14% (2002), România, țară cu pretenții și cu ifose, 25% (2005) (acum scuze că retorica la emigrație a fost considerată o impertinență).
*** Gini index: 40 (2007) Iordania, 32(2008) Romania, deci nu este o mare diferență în distribuția averilor.
*** Susțin în continuare că programul FMI în Iordania a fost un succes în cei 14 ani cât a durat. Parametrii macro era destabilizați înainte și cu greu s-au corectat. Însă încet dar sigur s-au destabilitat după.
de Adrian D. December 12, 2011 at 00:57
cristi, uite o clasica poveste de succes a fmi (o sa aratam shi noi ca asta, curana-curand, fiindca tovarashuil basescu seamana leit cu menem): http://www.cepr.net/documents/publications/argentina-success-2011-10.pdf
itzi recomand graficul de la pagina 8.
sigur, asta e mai putzin relevant cand cumperi shi vinzi bonduri, dar e al naibii de relevant cand traieshti intr-o tzara pe care FMI-ul o lumineaza sa aiba un buget echilibrat, o datorie publica mica (care fir-ar, creshte de nu e vede), o moneda stabila shi relativ puternica (cam 10 ani a fost pesoul argentinian egal cu US$).
Poftim un success story. Pentru iubitorii de clasici.
PS inca shi azi sunt responsabili FMI care spun ca in argentina de vina a fost mene. sunt de acord cu ei – a fost de vina ca i-a tzinut acolo, timp de 10 ani.
Intre cei care au contribuit la aceasta clasica poveste de succes se afla shi prietenul meu, dl Franks.
So, cu o asemena experientza a d-niei sale, mai ai indoieli cine a fost cu ideea maririi TVA-ului???
de Adrian D. December 12, 2011 at 00:48
Cristi, Carol II a facut mult mai mult bine acestei tzari decat Carol I. carol I e doar un fetish, un balon de sapun. Ai fost la Sinaia, sa vezi ce megaloman era personajul asta care nu intindea minishtrilor sai decat un deget?
cat despre onestitatea sa, daca nu venea tratatul de la berlin care sa reglementeze nishte obligatziuni pe care statul roman nu le avea , probabil ca am fi aflat mai multe despre implkicarea sa in faimoasa afacere strusberg.
carol II in schimb…. ia zi, itzi aminteshti cu ce an se comparau comunishtii in realizari, pe care chipurile le shi intrecusera, dar doar pe hartie??? Hmmm, cred ca cu 1938.
Carol II este regele care a avut cea mai proasta presa din 30 incoace (cu exceptzia catorva ani, cand i-a pus calush presei) shi despre care istoricii s-au inghesuit sa scrie tampenii, una mai mare ca alta.
Dl Basescu seamana mult cu Carol I la megalomanie, seamana cu Carol II in ideile pe care le are despre conducerea autoriatara shi escamotarea parlamentului… dar nu are nici macar alura degetului mic a lui Carol I sau a unghiei degetului mic a lui Carol II.
Tu, care la fel ca shi moise, ai un fetish cu Germania (-asta apropos de metoda de analizata folosita… Ah, preconceptziile astea, ce ne-am face fara ele???), nu ai sa gandeshti clar niciodata despre Carol I sau despre “modernizarea” tzarii facuta de Carol I. Itzi repet un lucru: Romania din 1916 este Romania lui Carol I. Romania lui Carol I nu a fost in stare sa bata Bulgaria, in conditzii de superioritate numerica. Asha de modernizata era…
Cat priveshte coruptzia… sau rotativa parlamentara… Crezi ca le-a inventat Carol II? Nu.
Carol I se facea ca nu vede cand liberalii sau conservatorii ishi aduceau bataushii sa “convinga” un pic electoratul, inainte de a intra la urne.
na, Basescu seamana cu el insushi shi este foarte apropiata de ideea ta de conducator. Shi ar trebui sa te bucuri ca-l avem- ne modernizeaza cu anasina, urmand preceptele domnilor in care tu ai incredere, aia de la FMi, shi face un sluj asha de frumos cand merkel ii zice “shezi”… Serios, de ce nu-tzi place de Basescu, ca e exact liderul care corespunde cerintzelor tale.
PS Carol II shi-a pierdut tronul, intre altele, finca nu i-a placut sa faca sluj. Shi a fost unul dintre putzinii romani care nu a vrut sa cedeze ardealul fara lupta. el shi cu coruptul ala de urdareanu. mare ticalos.
de Adrian D. December 12, 2011 at 00:37
xxXX, a propos de intrebarea ta de ordin istoric: “Dar oare scindarea europei in mai multe bucati nu a dus in a doua parte a primului mileniu la avansarea arabilor pe teritoriile romane sau bizantine in jurul mediteranei in africa si asia mica?”, raspunsul este : NU!
1. arabii nu au reushit sa cucereasca Asia Mica – asta au facut-o turcii, incepand cu secolul XI.
2. ruperea imperiului roman a avaut ca efect aparitzia unui foarte shubred Imperiu Roman de Apus, care, la fel ca shi vesticii noshtri de azi, nu a fost in stare sa faca fatza conditziilor care ilmancau din radacina shi nu a facut decat sa le perpetueze (vezi tanati Merkel shi fetishul ei cu independentza BCE, antii-inflatzionist shi generator de datorie suverana)
3. shi a unui Imperiu Roman de Rasarit, mult mai vioi shi mai flexibil, care s-a adaptat mai repede shi care a reushit ceea ce nu a reushit intregul imp[eriu roman: sa ii faca harcea parcea pe partzii sasanizi, rivalii seculari.
4. arabii au aparut exact pe acest fond, al euforiei victoriei, al ieii ca totul s-a terminat shi ca imperiul e invincibil shi au profitat de incapacitatea acestuia de a-shi apara granitzele folosind trupe de limitanei, slab antrenate.
5. rezultatul paradoxal a fost aparitzia imperiului bizantin de limba greaca care a fost o putere mondiala intre secolele VII-XI, intrucat era mult mai omogen shi mai bine coagulat dupa pierderea syriei, a egiptului shi a africii de nord.
6. in vestul europei, pe vremea aia, domnea barbaria shi analfabetismul.
Morala istoriei: cand dai de dracu’, daca te agatzi de principii cretine, te duci cu ele de gat pana la fund (daca eshti vestic) shi ca nu orice pierdere este shi daunatoare (daca eshti estic).
Daca vrei sa citeshti nishte oagini delicioase dar pline de shabloane despre povestea asta, vezi Gibbon (e tradus fragmentar in romana), Obolenski (rapid shi schematic despre “lumea bizantina”, tradus shi in romana) sau Ostrogorski (mai factual, netradus in romana, excelente editzii englezeshti sau franceze). E dragutz shi Iorga, Istoria vietzii bizantine. – dar tot plin de shabloane ramane shi el, shi greu lizibil daca nu eshti familiarizat cu povestea.
o buna shi succinta prezenta e cea a lui pirenne, mahomed shi carol cel mare, tradusa shi in romana, la meridiane.
de Cristi C December 12, 2011 at 00:28
Adrian, Băse ar putea fi Carol II, nu primul. Și modernizarea, în consecință.
de Cristi C December 12, 2011 at 00:27
Sandu, da, US folosește CPI-U, după cum spuneam și eu în citat (altfel CPI din articol era doar o formă prescurtată pentru CPI-U). Europa nu există decât prin Eurostat care are HICP. Toate țările europene au fiecare CPI-ul propriu, cu metode mai mult sau mai puțin similare.
de Cristi C December 12, 2011 at 00:11
—1) “Nu cunosc nici un pensionar german sau seic arab, nu am nimic personal cu ei, dar s-au culcat pe o ureche cand si-au plasat banii in mainile unor necunoscuti.”
*** vib, ca să înțelegi revolta cu privire la pensionari, îl aduc și pe d-nul Valentin Stan în ajutor. Ca să arate diferența între un popor puternic (față de cel al nostru) arată poza Hiroshimei din 1945 și cea de azi.
Pensionarii germani de azi (precum și cei japonezi) sunt oameni între 60 și 90 de ani, născuți deci între 1920 și 1950. Sigur, unii au luptat în război. Iar ceilalți au reconstruit supercivilizațiile de azi vreo 25 de ani, după război, de care se bucură semenii noștri care au emigrat. Poate evlavie, dar măcar recunoștință ar trebui să gândim, nu oprobriu.
Am înțeles ce spui, dar banii fondurilor de pensii, prin lege, nu se investesc decât în lucruri sigure, nu invenții improbabile. Și da, dacă este de ales între pensionari și contribuabili pentru a plăti un preț al unei politici actuale greșite, orice om rațional la cap va alege contribuabilul.
—2) America tipareste bani cu care plateste produse chinezesti. China incearca sa isi mareasca rezervele de aur si sa reduca expunerea pe dolari din ce stiu eu. In opinia mea pare destul de clar ce se petrece: au luat teapa cu hartia americana.
*** China nu poate scăpa de dolari pentru că asta este natura schimbului comercial cu China. Nu poate cere fildeș în schimbul produselor exportate în US. Reducerea expunerii pe dolari este o afirmație cam neclară. Primește $ și cumpăra materii prime. Să spunem că are rezerve în $ deoarece, deși cumpăra multe materiale, nu le poate depozita pe toate din lume. Deci, cu rezervele se cumpără aur din producție internă, cam 400 t pe an, deci cam 22 mld €. O porțiune mică din surplusul comercial anual (cam 400 mld USD în hârtii, real ar putea fi la jumătate). Ce ar putea face cu restul? Să schimbe pe forex. În ce monedă? Oricare, preferabil lira sterlină să îi distrugă pe englezi puțin. Dar ce face USD ca urmare a operațiunii? Se devalorizează, surplusul viitor al Chinei cu US va scădea, exporturile US vor înflori. Nu vrem asta (chinezi). Ce poți face altceva? Cumperi bonduri ale US. Cât poți, cu ambele mâini. Și faci asta pe ocolite, dincolo de regulamente.
“The United States sells its debt to investors through auctions that are held weekly — sometimes four times per week — by the Treasury’s Bureau of the Public Debt, in batches ranging from $13 billion to $35 billion at a time. Investors can buy the bonds directly from the Treasury at auctions, or through any of the 20 elite “primary dealers,” Wall Street firms authorized to bid on behalf of customers. The Treasury limits the amount any single bidder can purchase to 35 percent of a given auction. Anyone who bought more than 35 percent of a particular batch of Treasury securities at a single auction would have a controlling stake in that batch.
The practice kept the true size of China’s holdings hidden from U.S. view, according to Treasury dealers interviewed, and may have allowed China at times to buy controlling stakes — more than 35 percent — in some of the securities the Treasury issued.
The Treasury department also came to believe that China was breaching the 35 percent limit, according to internal documents viewed by Reuters, though the documents do not indicate whether the Treasury was able to verify definitively that this occurred.
The incident calls into question just how clear a handle the Treasury has had on who is buying U.S. debt. Chinese entities hold at least $1.115 trillion in U.S. government debt, and are thought to account for roughly 26 percent of the paper issued by Washington, according to U.S. government data released on June 15.
China’s vast Treasury holdings are both a lifeline and a vulnerability for Washington. If the Chinese sold their Treasuries all at once, it could undermine U.S. markets and the economy by driving interest rates higher very quickly. Scenarios of this sort have been discussed in Washington defense-policy circles for at least a year now. Not knowing the full extent of these holdings would make it even more difficult to assess China’s political leverage over U.S. finances.
The Treasury has long said that it has a diversified base of investors and isn’t overly reliant on any single buyer to digest new U.S. Treasury issuance. Evidence that China was actually buying more than disclosed would cast doubt on those assurances.”
—3) “Cat despre rentabilitate studiaza te rog indexul DJIA si vei observa ce tip de companii sunt considerate sigure (blue-chip). Nu vei gasi investitori in bond-uri. Oricum, dupa ultimele evenimente ti-ai mai baga banii de pensie in bond-uri?”
*** Fără supărare, dar recunosc inocență. Da, am cumpărat bonduri la statul român și am stat să aleg între ele și cele de la BERD, puțin mai nerentabile. Și da, contribui și la o pensie privată ce are expunere pe bonduri din România și estul Europei. Și da, sunt conștient că pilonul 2 la care contribui de asemenea are expuneri pe bonduri din România și ceva acțiuni, dar foarte puține. În ce privește referința la Dow Jones și comparația cu treasuries, demult am studiat problema și este una foaaaaarte departe de a fi așa simplă cum o prezinți tu. Ar fi atât de ușor să fi manager financiar: bagi totul pe IBM sau GE și te culci. Am cautat rapid un articol pe această temă ca să îl prezint acum. http://www.creditwritedowns.com/2008/06/chart-of-day-dow-jones-vs-treasuries.html
“Knowing when to invest is just as important as investing at all. When one analyzes the returns in the market over longer periods (5+ years), it becomes obvious that certain periods of investing are much less lucrative than others. We are living in one of those times. Since the late 1990s, in the wake of the Asian Crisis and the Russian government bond default, stock market returns have been poor. Despite a bubble just after the market recovered from the Russian crisis and years of gains after 2003, returns in the market hardly beat cash. We are obviously in a bear market for stocks. To measure this, I looked back 10 years to May 1998 and compared the returns on the best performing U.S. stock market index, the Dow Jones Industrial Average (DJIA) to the returns on the ‘risk-free’ asset, 1-year treasury bonds. Treasury bonds have generally been considered substitutes for cash. So, how do they compare? The DJIA wins by a whisker: 40.5% return over 10 years versus 39.4% for treasurys. With the huge risk differential between the two assets, it makes you wonder why one would buy and hold in this market.”
*** Concluzia este că acțiunile îți pot aduce randament doar dacă le tranzacționezi și prinzi/sau nu, vârfuri și minime. Ele au volatilitate mai mare decât bondurile. Dar fondurile de pensii publice și private de pe piața de capital din US sunt prea mari pentru a vinde și cumpăra așa ușor și a prinde aceste momente. Au peste 13000 mld $ iar ele nu vând niciodată masiv că s-ar închide bursa din cauza căderilor.
de Adrian D. December 11, 2011 at 22:15
iata shi originalul scrisorii publicat pe site-ul IMF. Cine vrea sa shtoe ce va face guvernu’ nostru in umratoarele luni pana in inauarie, cand vine franks din nou, a se citi cu atentzie (dar nu noaptea, shi nu de cei cu nervii slabi
)
http://www.imf.org/external/np/loi/2011/rou/091411.pdf
semnaturile dlor ialomitzianu shi isarescu (-nu l-am auzit niciodata sa bazaie ca nu ar fi de acord cu aberatziile astea! dar NICIODATA! a plans doar ca s-a marit TVA-ul shi nu au fost taiate pensiile shi mai varsa din cand o cand ca nu ii creshte consumu’ agregat pe care, semnand astfel de docomente, chiar el l-a omorat…) apar la pagina 12.
domnul isarescu semneaza asemenea docomente din 96 incoace. PE TOATE. dar noi continuam sa ii recunoashtem profesionalismul shi sa ashteptam sa ne salveze, poate-poate ramane prim-ministru…
Quos Ju8piter vult perdere…
de Adrian D. December 11, 2011 at 22:05
pentru cei care ishi inchipui sau viseaza sau imagineaza sau incearca sa argumenteze cu texte frumoase ca romania este “modernizata” de prorpiul ei guvern shi ca nu depinde decat de (in)competentza acestuia ca lucrurile sa mearga bine, shi ca forfetaru’, taierile de salrii, marirea de TVA, concedierile, blocarea oricarei initziative de relaxare fiscale oriunde s-ar gasi sunt initziativa shi produsele mintzilor luminate ale alui nostru guvern, va rog sa admiratzi acest monument de tampenie colectiva shi de initziativa stimulatoare de furt shi coruptzie:
http://www.realitatea.net/conditiile-fmi-pentru-romania-vezi-ce-soarta-au-posta-romana-oltchim-romgaz-si-elcen_894440.html
Pentru acei care inca viseaza ca guvernul ii povesteshte doar FMI-ului ce are el chef sa faca shi FMI da din capo duios shi zice “da” (-deshi orice om cu scaun la cap ar trebui sa zica “nu” vazand asha o lista de idiotzenii shi bazdaganii), le reamintesc ca toate aceste prevederi au fost negociate DE SHI LA INTITZIATIVA dlui Franks, in vizitele lui din ianuarie anu’ asta shi pana acum.
Shi mai ztin sa amintesc ca unul din oamenii care semneaza o asemena aberatzie este dl isarescu, salvatorul leului romanesc.
de laurentiucat December 11, 2011 at 21:47
uitasem de gherase-ARTICOLUL 148
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
de laurentiucat December 11, 2011 at 21:26
haideti sa vorbim si de chestiuni bugetare http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-apar-date-despre-un-grup-de-bugetari-speciali-secretele-bugetului-260-000-de-paznici-consuma-40-din-fondul-public-de-salarii-6125333/
de sandu December 11, 2011 at 19:54
vib> Nu vor mai aprea alte companii de panouri solare in america care sa concureze cu chinezii pe productia de baza la scara industriala si care mai sunt probabil vor falimenta daca nu au deja productia in china . De nisa vor aparea tot timpul dar cam atat. Asta e un capitol scris cum a fost si industria auto la germani.
de sandu December 11, 2011 at 19:42
Cristi C >La oficial usa foloseste CPI-U si europa foloseste CPI. Din cate stiu restul sunt folosite sau ajuta la estimarea PPP (Purchasing power parity) ca alternativa la GDP nominal.Posibil sa spun prostii cu GDP-ul.
Sunt de acord ca daca acei indici sunt mai buni pentru ca iau in calcul schimbarea tehnologiei si a progresului adus de noile fiare de calcat dar cand ma uit dupa moneda tari si cand dau drumu la tiparnita si efecte, ma ajuta mai mult inflatia “reala”.
P.S. Am buton de control
***
Nu mai stiu unde am citit/ascultat,legat de perceptia populatiei : In america prin 76-78 televiziunile obisnuiau sa intrebe pe strada cat crede lumea ca e inflatia si faceau misto de populatia proasta care raspundea cu 15-20% cand la oficial era 4-5%. Imediat dupa inflata a sarit la 15 si s-au chinut catva ani sa o aduca la normal cu dobanzi de peste 20% etc. (stiu ca sunt multi factori in accea perioada care au contribuit dar interesanta perceptia populatiei).
vib> Nu contrazic !!! : “Progresul tehnologic e singurul care iti asigura bunastare. La nivel personal, national si mondial.”
Dar odata ce am deschis granitele progresul va veni din afara si mai putin din interior. SI A VENIT SI E BINE!!! dar ne-a adus si probleme pe care ne chinuim sa le controlam pt ca si probleme au venit cu “Know-how” lor.
de Cristi C December 11, 2011 at 19:34
Adrian, mulțumesc. Pluralul suna mai bine, mai muzical.
Dar constat că “homo delirans” este un concept deja publicat, de un argentinian Eduardo Tiscornia.
Rămân pe “alter ego delirans” măcar să fiu original. Dar pentru contribuția la brand, îți permit să îl folosești și tu…
de vib December 11, 2011 at 19:21
@sandu:
.
.
1) “Daca face CE trebuie nu neaparat iese CUM trebuie pentru a fi competitiv.”
Ceva de genul: “mai bine nici nu mai incerc, dca am dat-o odata in bara”. Inteleg filozofia, dar eu am alta: “incearca pana reusesti. Directia sa fie buna”. Fiecare cu a lui
2) “Pe parta cu noi doar imagineaza-ti cu ar arata Dacia acum cu tot ce a facut renault daca pe piata noarta nu ar putea intra alte masini sau ar intra cu taxe de 30-50%.
Ce incerca eu sa-ti explic e ca toate aceste industrii nu s-au dezvolata pe o piata libera .”
Putem polemiza daca doresti despre liberalizarea pietelor si taxe vamale.
Repet ideea insa: “Progresul tehnologic e singurul care iti asigura bunastare. La nivel personal, national si mondial.” Nu vad unde am gresit cu afirmatia asta.
A, ca tu spui ca merge doar in context protectionist. Implementarea ideei cred ca reprezinta subiectul unei discutii separate. Eu nu am spus nimic de cum trebuie implementat principiul : “progresul tehnologic, cheia bunastarii” – chiar si praful de pusca a constituit la un moment dat un progres tehnologic si a stat la bunastarea unora, ca si sabia de fier.
Cam asa ar fi: eu vorbeam despre cum sa culegi fructe si tu ma corectezi ca perele sunt mai bune ca merele
3) “pana in 1960 au exportau doar “chinezarii” de VW beetle, dupa 60 au reusit sa concureze la toate nivelurile”
Pai e foarte clar: au investiti profitul generat de beetle in retehnologizare si cercetare si au avut de castigat enorm.
Crezi ca daca vreo cateva companii de panouri solare dau faliment s-a ajuns la capatul drumului cu energiile regenerabile? Pot mereu sa apara alte companii de gen daca se dovedesc mai fezabile (panouri mai avansate tehnologic, deci mai eficiente, mai ieftine, etc.).
de xxXX December 11, 2011 at 19:20
Nici eu nu am simpatie fata de Sarko, de cand este el la putere parca sau racit relatiile Franta-Romania./ Dar oare scindarea europei in mai multe bucati nu a dus in a doua parte a primului mileniu la avansarea arabilor pe teritoriile romane sau bizantine in jurul mediteranei in africa si asia mica?
de Popescu Ion December 11, 2011 at 19:06
pentru Moise.
Nu-i asa ca oricat te pupa unii undeva nu-i angajezi in emisiunea ta? Ar fi pacat, nu de alta dar cu ego-urile astea instabile, nu se stie…Nu fac diferenta intre o critica, o opinie intr-o dezbatere si o dau pe politica, pun etichete, se cred atotstiutori, jignesc…de altfel hotul striga hotii…si in plus cine i-a bagat in seama!
de Adrian D. December 11, 2011 at 19:01
xxxXXX,problema unificarii europene este mult mai veche decat Balcescu. Apare inca din prouectele de cruciada nicioada puse in aplicare, din sec XV, cand unii idealishti s-au gandit ca ioropa creshtina tre sa se uneasca ca sa ii faca terci pe turci, shi tot atunci s-a nascut shi ideea de consiliu european.
in sec XIX, primul care a vorbit mai mult despre ea a fost napoleon (deci tot inainte de balcescu…), dar NU cand era imparat shi avea puterea sa o faca, ci dupa, la Sf Elena, cand s-aapucat sa spuna ce ar fi facut “daca”. Shi atunci shi-a descoperit dragostea de europeni shi de Europa, nu inainte, edificand un priect masiv de unitate euopeana, pe care, vezi doamne, nu a fost plasat sa-l puna in practica.
Dupa aia, ideea asta a reaparut printre miile de utopii din preajma razbhoiului mondial, din care una s-a numit comunism shi a fost aplicata in Rusia.
Problema cu Europa de azi e ca NU mai are nimic de-a face cu Europa lui Schumann din 1950, nici cu europa lui Mitterand-Kohl.
Ce fac Sarko-Merkel din ea e o bataie de joc, o bashacalie sinistra care s-ar putea sa mearga un timp, dar care va genera atata frustrare incat am serioase dubii sa cred ca va mai exista vreo tzara in 2010 care sa depuna aplicatzie de intyrare in UE.
In schimb, cred ca de-aici in 2020, o groaza de tzari intrate in UE vor incepe sa considere tot mai serios sa depuna aplicatzii de ieshire din aberatzia asta.
UE se construiese pe principii de democratzie (-facute franjuri, azi!), de solidaritate (-mimate ipocrit, cu bastonul ascuns la spate shi mana in buzunarul partenerului de dialog) shi bunastare (-caducizata prin fraze de genul” lumnea nu mai poate arata cum arata acum 10. tre’ sa ne schimbam”).
Poate ma inshel io, dar io mi-am pierdut pentru aceasta ioropa, findca shi le-a pierdut shi ea pentru sine. singura mea sperantza e ca aberatzia de azi nu e o eroare sistemica, ci o eroare de conjunctura, rezultata din activitatea unor conducatori maretzi shi intzlepetzi precum aceshti terchea-berchea de sarkozy & merkel, nishte ciurli-burli jalnici care scot din ei cele mai minunate tamapenii de la ceaushescu incoace.
de Adrian D. December 11, 2011 at 18:50
cristi, una scurta: corect este “homo delirans”
dar homo delirans este imposibil fara un homo sapiens la baza…
iar cand investighezi ceva, mai intai trebuie sa vezi TOATE ipotezele posibile, shi de-abia sa decizi care sunt delirans shi care sunt sapiens.
Daca pleci cu ideea ca doar una e sapiens shi celelaltye sunt delirans, s-ar putea sa ai problema de metoda.
de xxXX December 11, 2011 at 18:49
Iata ce se scrie despre Nicolae Balcescu:”Se exilează la Paris, unde încearcă să coaguleze forțele revoluționare europene aflate în exil, pentru întemeierea unei confederații europene.”
Putem spune atunci ca ar fi un fel de parinte spiritual al Uniunii Europene inca din peroada pasoptista?
As crede ca daca Grecia nu are moneda proprie, iar iesirea ei din zona euro ar insemna haos si pierdere pt toata europa, aceasta datorie sa fie pusa in carca tarilor UE din afara zonei euro, o rezolvare foarte rapida,in paralel cu investitii masive ale UE in aceste tari si crearea a de locuri de munca masive in echivalent, sau ..ceva mai inteligent. Deci nu DACIA IN MAROC SI NOKIA IN BANGLADESH, cand avem si noi “chinezii” nostrii” ..avem salarii aproape ca ei in China
O rezolvare rapida prin sacrificarea inflatiei in aceste tari satelit ale UE , si acceptarea imediata in eurozona dupa rezolvarea datoriilor scazute pana la un nivel acceptabil.,dupa care imediat sa fie acceptate in zona euro pt reanimare.
Nu cred ca e o idee prea buna, chiar nebunatica.
In schimb Grecii ar putea sa ne ofere Concedii anuale gratuite.
Si Domnii si Voievozii nostri au sustinut Athosul in vremuri de restriste, si suntem obisnuiti si cu sacrificiile, oricum si fara “ajutorul” lor tot spre acest haos ne-am indrepta.
de sandu December 11, 2011 at 18:35
Adrian D. > Eu sunt perfect de acord cu tine in ceea ce priveste FMI si fara discutii per total ne era mai bine acum daca scapam de ei dupa 1996 si deschideam piata doar pentru aderearea la UE.
).
vib >
Daca face CE trebuie nu neaparat iese CUM trebuie pentru a fi competitiv.
Industia auto germana a stat la dospit aprope 15 ani pana a devenit competitiva , pana in 1960 au exportau doar “chinezarii” de VW beetle, dupa 60 au reusit sa concureze la toate nivelurile. Daca piata germana era dechisa mai devreme acum produceau Ford si Renault (ca si noi
Similar s-a intamplat si la japonezi si coreeni.
In china ponourile solare are da faliment daca nu ar fi sustinute exact cum crapa in usa pe capete (vezi solyndra).
Pe parta cu noi doar imagineaza-ti cu ar arata Dacia acum cu tot ce a facut renault daca pe piata noarta nu ar putea intra alte masini sau ar intra cu taxe de 30-50%.
Ce incerca eu sa-ti explic e ca toate aceste industrii nu s-au dezvolata pe o piata libera .
de Cristi C December 11, 2011 at 18:10
Sandu, despre metodele de calcul al inflației nu mă pricep să spun dacă sunt bune sau rele, din punct de vedere matematic. Dar imi sunt suficiente câteva păreri ale unor statisticieni cât să înțeleg că totuși nu vorbim despre mere și pere, când comparăm CPI americanilor si HICP europenilor.
*** Am și eu o latură interesată de conspirații, misiuni imposibile, opus dei, și chiar shadowstats. Dar mai am și un buton de control. Nu îmi pot folosi alter ego delirantis pentru analiză, trebuie să îl folosesc pe cel sapiens.
*** De acord că există diferențe între inflația calculată după oricare indice și cel resimțit real. Dar asta are multă legătură cu percepția și subiectivismul. Dar și cu progresia utilizatorilor captivi forțată către unele tehnologii mai scumpe către cumpărător, din tot felul de motive.
*** Există experimente de evaluarea a modificărilor CPI conform cu metodologia HICP.
www(un_punct)allbusiness(un_punct)com/finance/4097643-1.html
*** “From December 1997 through December 2005, the experimental U.S. HICP rose 20.8 percent. Over the same period, the experimental CPI-XT grew by 22.1 percent, slightly more than the official CPI-U’s 21.7 percent. Thus, inflation as measured by the HICP is lower than inflation as measured by the CPI.”
*** Acum, folosirea inflației “reale” -shadowstats- înseamnă o ușoară aberație. De exemplu, un fier de călcat. Nu mai există în țară fiare de călcat doar cu o rezistență cum se făceau acum 20-30 de ani. Nu se mai fabrică, nu se mai importă. Sigur că într-o țară din lumea a treia ar putea exista, dar cine să mai importe așa ceva. Probabil că ar costa 20-30 de lei. Dar nu, cele mai ieftine fiare de călcat azi sunt peste 60-70 de lei. Iar dacă mai are și un nume respectabil, sare de 100 de lei. Păi spune acum, inflația între 1990 și 2010 ar putea fi deci considerată 300%, în banii de azi. Dar omitem schimbarea tehnologiei și a progresului adus de noile fiare de călcat.
de vib December 11, 2011 at 17:32
@sandu:
1) Eu am spus cam asa: Progresul tehnologic e singurul care iti aigura bunastare. La nivel personal, national si mondial.
Tu ai spus mai intai ca economiile asiatice au importat tehnologie din vest. Eu nu am scris nicaieri in comentariile mele de modalitatea prin care faci rost de tehnologie (achizite/furt/dezvoltare proprie). Important e ca asta sa fie scopul, nu “inovatiile” financiare – forex, derivative si alte balarii care produc saracie, deziluzii si dezechilibre.
Eu spun CE trebuie facut si tu spui CUM trebuie facut. Chiar nu vad contradictia intre ce am spus eu si ce ai spus tu la nivel de principii.
2) “Investitia in tehnologie nu iti asigura neaparat progres.Mai ales in industrie nu se intampla asa.”
Imi pare rau dar aici trebuie sa te contrazic. E suficient sa amintesc de industria auto germana, industria de echipamente pentru protectia mediului (Germania, Elvetia, Suedia), industria electronica sud-coreeana si japoneza, industria high-tech japoneza, investitiile chineze in industria panourilor solare si mai nou a eolienelor care exact pe investitii in cercetare se bazeaza si o fac al naibii de bine.
Ce ai mentionat tu reprezinta exceptia, nu regula si repet, daca era cum spui tu fugaream in continuare mamuti cu sulita sau Dacia 1310 era cea mai performanta masina.
3) “majoritate inventiilor raman prafuite prin laboratoarele universitatilor”
Mda, imi pot aminti de nenumarata cazuri unde specialistii romani chiar au patit chestia asta doar pentru a fi apoi redescoperiti de vestici. Exact genul asta de gandire ne tine pe loc (nu insinuez ca ar fi al tau, dar ne dauneaza).
4) Agricultura in Noua Guinee se bazeaza pe taro si sago, plante sarace in proteine si care necesita mult efort pentru cultivare. Cresterea animalelor se rezuma la niste porcusori intr-adevar. Surplusul produs este nesemnificativ si toata populatia este implicata in agricultura, nemaiexistand un surplus pentru dezvoltarea mestesugurilor. Nu e vina lor, asa le-a dat Dumnezeu. Noi (ma rog, vesticii) nu avem nici o scuza in schimb ca sa ne plafonam.
Concluzie: Eu spun CE trebuie si tu spui CUM trebuie, dar cumva am senzatia ca vorbim de aceeasi chestie.
de Adrian D. December 11, 2011 at 17:05
sandu, continui acu istoria lui fritz von fritzwagen, mme merkel g20 shi fmi:
“Asha ca Fritz von Fitzwagen merge la tanti Merkel shi incepe sa planga: “tanti Merkel, da tracia nu vrea sa culce cu mine, sau uite, vrea, dar imi cere prea mult”.
Tanti Merkel il mangaie pe urechi, ii spune sa-shi shtearga lacrimile ca va discuta problema la urmatorul G20.
la urmatorul G20, germania [to be continued, tre' sa plec undeva]”
ridica problema :”domle, ce facem, ca uite, plange fritz von fritzwagen al meu ca nu il vrea tracia la impreunare. hai sa facem ceva, ca noare omu’ de inima rea”
se scarpina sarkozy in cap, shi ishi aminte ca shi jacques du jacques, care face mashini de cusut, voia sa cumoere o centrala nucleara in tzara respectiva.
ishi amintesjhte shi obama ca smith smithson voia sa faca o autostrada cu pretzuri umflate de vreo 10 ori, in aceeasjhi tzara.
autralienii nu au aveau pe nimeni care sa faca business in tzara aaia, asha ca au pasat chestia pentru omentul in care se va discuta despre creshterea pinguinilor ecologici in insulele Mook, care tocmai s-au declarat independente de marele regat al Conga-Lapu.
Prin urmare, G20 da o rezoluztie cum xca tzarile dezvoltate doreshte sa ajute rzarile emergente din aria geografica Z care au probleme, dar ca shi tzarile in cauza sa se ajute singur.
dupa are, tot felul de depeshe incep sa incinga firele e telefonie shi telegrafie. analishti economici de la varii publicatzii (mai ales “the economist” shi altele ca ea) incep sapublice tot felul de pamflete cum ca tzara Y se duce de rapa, ca are datorie publica de 5% shi o sa intre in incetare de platzi. analize e piatza sunt comandate la moody’s care da cu ratingul tzarii in jos.etc
pana cand presheditele tzarii 9sau primu minitsru, dupa caz) iese pe post plangand, da o declaratzie in care spune ca 5% datorie publi8ca e groasa rau, ca din gresheala o amesteca cu datria privata ca suma sa fie mai mare shi ai umflata (-va amintitzi? cand a justifciat acordul cu FMi, dl Basescu a adunat datoria publica cu aia privata shi a ieshit ca datoria romaniei e la 90% din PIB… deshi aia publica era doar la 10%…).
shi apij incepe circul.
vine frank franks, reprezentatul Fmi shi zice:ah, avetzi 5% datorie publica???? rau, foarte rau. a, avetzi deficit 6%? rau, foarte rau.
hopa, ia taiatzi salariile etc.
dupa un an, fitz von fritzstein cumpara tracia,angajeaza shomeri cu un slariu minim de 150 de euro, c-asha-i in tenis, fara sindicate lael in fabrica, ca e rau, da afara pe cine vrea shi cand vrea, statul nu zice nimic, shi toate-s bune.
iar fmi e multzumit. s-a facut ca a decartat nishte bani, care nu au fost nicio clipa in pericol, fiindca au dormit la banca centrala, shi-a scos banu’ shi dobanda de 3%, tanti merkel e fericita ca nu mai plange fritz, shi tot asha.
singurul care plateshte, draga sandu, eshti tu.
sau preshedintele tzarii in cauza, daca are ghinion shi ii prind manifestatzii elicopterul pe drum, cand incearca sa fuga. asha a facut de la rua, in argentina, dar el a scapat.
sper ca v-a placut povestea. orice asemenarea cu realiate nu e deloc intamplatoare, shi – din pacate – ea se repeta la infinit.
de sandu December 11, 2011 at 16:54
vib > Ai inceput sa-mi compari mere cu pere
1.Investitia in tehnologie nu iti asigura neaparat progres.Mai ales in industrie nu se intampla asa. Daca nu reusesti sa asiguri piata de preferat neconcurentiala, sa-i dai un avantaj clar pentru 3-4 ani(de preferat vreo 10) majoritate inventiilor raman prafuite prin laboratoarele universitatilor. Tu imi zici de calificare si studii superioare la nivel personal care e cu totul alta discutie. Dar si aici trebuie sa ai o industrie ca oameni sa fie tentati sa investeasca in ei pentu a gasi un loc de munca mai bun in acea industrie.
2.Problema cu Noua Guinee a fost ca nu au avut animale mari de tractiune cu care sa duca agricultura la un nivel superior si sa continue evolutia dar in rest le-a reusit totul. Nu au distrus solul ,irigatii foarte complexe , nu au distrus padurile folosid arbori de cultura pt lemn. Petru autosutinere agricultura lor a fost net superioara multor civilizatii care au disparut in mare parte pentru ca au avut agricultura nesustenabila.
(depinde din ce unghi privesti problema aici )
Chiar mai recent in istorie Japonia si Anglia (ma refer la teritorii)
au fost la un pas sa-si curete de tot padurile si sa ajunga ca insula pastelui.
Eu cred ca mai avem mult de investit pana sa ajungem la nivelul lor de agricultura
de Adrian D. December 11, 2011 at 16:40
ah, cristi, un pic de istorie, ca tot ziceai ca FMI nu a marit TVA-ul, ci guvernul.
asha o fi.
din cate shtiu eu, rtariceanu u-a trimis la plimbare fiindca il tot frecau la icre sa… mareasca TVA-ul.
SHi dupa ce i-a trimis la plimbare, FMI ii tot trimirteau scrisorele… sa mareasca TVA-ul.
A plecat Tariceanu, l-au gasit pe basesecu, care i-a primit cu bratzele deschise… shi a marit TVA-ul, phta ce-a pohtit FMI-ul. Shi a taiat shi salariile, o alta pohta ce-a pohtit FMI. Numai ca nu a marit shi cita unica – o pohta ce FMI a pohtit, ceea ce itzi arata clar cam ce se va intampla de aici in 2013, fiindca FMI e ca in cantecul ala (il shtii? foarte mishto e interpretat de Sarah Vaughan): “whatever Lola wants, Lola gets”.
so, e doar o chestiune de timp ziua in care, avand acord cu FMI, vei avea shi cota la 20%.
cat despre reducerea fiscalitatzii pe munca, cine a tot vrut s-o scada? Guvernul. shi cine a zis mereu: nu? FMI.
shi pentru ca taxarea pe munca nu putea scadea, a fost invetntat noul cod al muncii, ca sa aiba shi patronii un ce profit.
Dar, sigur, faptul ca toate prostiile se intalnesc ca un fir roshu peste tot pe unde trece FMI e doar o concidentza. Asta e, guvernele astea au mereu aceleashi idei, fir-0ar sa fie, faptul ca se intalnesc cu FMI e mai putzin important.
Cat despre chestia cu “FMI nu e politzist”… shi asta e buna. shi haioasa rau, categoraia gluma anului.
de Adrian D. December 11, 2011 at 16:32
laurentziu – FMI NU este o banca. daca ar fi, ar fi bine, shi am duce-o cu totzii mai bine, din argemtina pana in islanda, ca sa numesc doar doua succes-story-uuri ale FMI-ului, sau din Jamaica pana in Indonezia (ca sa mai numesc alte doua).
asta e una din numeroasele gresheli care se comite despre FMI – sa crezi ca e … o banca.
de Adrian D. December 11, 2011 at 16:28
cristi, vrei sa caut shi itzi trantesc aici cateva zeci de linkru cu titlu acesta: “Jordan: Success Story of the IMF”, unde mutatis mutandis, apere argentina, tunisia, egiptul etc.??????
chiar vrei asta????
dar hai sa presuounem ca o fi Iordania al o suta unuluea success story al FMi shi singurul care sta in pcioare, singurul “curat”, fara un final apoteotic (de obicei sunt revolte de strada, incendieri, sange… sigur, asta nu se cuantiica in cifre shi nu conteaza. sangele nu conteaza, ca nu e cuantifibil, incendiereile, da, ca sunt pagube in avuztia altcuiva, nu?), hai sa facem abstractzie de revoltele din Iordania de anul trecut (-doamne ce coincidentza, pe unde are FMI un success story, ies revolte. Din cate shtiu eu definitzia succesului, inseamna ca totu’ e bine shi ca nu se revolta nimeni de prea mult bine), shi hai sa ne uitam shi la cifrele astea:
13,5% in 2007. 11,9% shomaj in 2010
12,5% in 2001, 13,3% in 2010 dintre iordanieni traesc sub limita de saracie
700 k iordanieni muncesc peste granitze, in EAU, Arabia Saudita etc – din 6 MILIOANE. Adica 1 din 10!
Salariu MINIM – 110 dinari pe luna = 39 US$… (economishtii numesc asta “competitivitate”. O fi, Cristi – dar tu nu munceshti pe 100 de dolari luna, shi nu munceshti de dragul creshterii GDP-ului ci munceshti ca sa itzi fie mai bine. Or, din catre observ io, iordanienii cam muncesc de dragul creshterii GDP-ului… O fi bine, o fi rau… Tu ce zici? Tu zici ca e bine, fiindca e vorba de altcineva, nu de tine. Io zic ca e RAU, punct).
Din punctul meu de vedere, Iordania este o tzara pusa pe butuci de FMI, atata doar ca avut prevederea shi norocul sa o lase mai moale cu FMI-ul.
Ah, iar citatul asta: ““2010: At one time, between 1990 and 2004, Jordan’s public debt was growing at a slower pace than the economy in general; [... ]as soon as the IMF economic adjustment programme was over and governments felt free to spend. Unfortunately, public debt is now accelerating. [...]” este in mod evident o pledoarie pro-domo, la fel cum au urlat totzi bagatorii de seama ca e musai ca Ungaria sa se intoarca la IMF, ca sa-l vada pe dracul ghem. “of, bietzii de voi, cum a plecat FMI-ul de la voi, cum atzi inceput sa cheltuitzi shi sa va imprumutatzi. Nu vretzi sa vina iar FMI, ca sa nu va mai imprumutatzi”…. genul asta de cantec de sirena, penibil, patetic… pe mine ma face sa rad, Cristi.]
raspunsul la asha ceva e : “NU, merci, ia-tzi banii shi programul shi bagatzi-i in …., nu-mi mai spune ce tampenii sa fac”.
cata vreme statele sunt captive intr-un sistem care le oblige sa se imprumute pentru a se finantza (fiindca asta e povestea, o shtii shi tu, ca vaz ca te referii mai jos la art. 123 de la Lisabona, deci shtii cum sta treaba cu raportul dintre stat, banca centrala, emiterea de bonduri shi emiterea de moneda), nu veni sa bazai ca ai o datorie publica in creshtere.
ataca cauza primara, ia-te de relatzia stat-banca centrala asha cum e gandita ea azai, scoate statul din obligativitartea de a pompa bani in banci pentru a avea bani (!!!) shi dupa aia tzine speech-uri despre datoria publica.
Shi, din cate observ, din 70 incoace, niciodata FMI nu a venit sa spuna: “ma fratzilor, avem o problema : e ceva ce nu merge bine in relatzia dintre stat shi banca centrala, de statul a ajuns sa se imprumute pana la 80% chiar shi atunci de il cheama germania”.
Cam asta e.
da imi e teama ca tu, ca orice fetishist, nu suportzi ideea ca fetishukl tau e doar un fetish: germnaia e uber alles, Grecia e o ticaloasa, Iordaia e un elev bun, FMI este o chestie OK pe care numai proshtii idealishti ca mine nu o intzeleg cat de buna e (-numai ca pusa in practica, duce mereu la dezastru. Ca orice chestie… buna, ca orice geniu neintzeles)
de vib December 11, 2011 at 15:14
@sandu:
.
.
Pai tu spui exact chestii pe care le-am spus eu:
1)”Chiar daca inovatia e subtire , tot ce inseama ultima tehnologie e adusa la scara si implementata la ei: trenuri de mari viteza , hidrocentrale , termocentrale , linii de inalta tensiune etc. Peste 90% din tehnologia de varf e acum implementata prima data la ei chiar daca vine din alta parte.Urmatorul par este progres tehnologic sustinut de ei si atunci vor deschide complet piata interna.”
Daca ai surplus il investesti in tehnologie ca sa iti fie bine pe termen lung. Eu sustin ca daca ai 5000 euro e mai avantajos pentru tine sa ii bagi intr-un curs de calificare, specializare, o certificare ceva decat sa ii bagi in Forex de exemplu. Prima se cheama dezvoltare profesionala, a doua lacomie in dictionarul meu. Daca ii pui la banca sau iei aur e si lacomie si lene. Sper sa nu o iei personal, ca Cristi C. Poate tonul pare dur, dar lacomia si lenea sunt niste sentimente perfect omenesti, doar ca nu sanatoase. Eu nu sunt in pozitia sa judec pe nimeni
2) “Dupa ce au ajuns puteri economice a aprut si progrestul tehnologic” – pai daca nu ai surplus nu ai ce sa investesti. Exemplu este Noua Guinee unde bastinasii practica agricultura de 8000 de ani si au ramas la acelasi nivel pentru ca nu produce surplus agricultura aia, doar ii tine in viata.
Exista aceeasi situatie si in zonele defavorizate de la noi unde se muncesc 10-12 ore/zi pentru 600-700 lei pe luna. Eu cunosc cazuri personal (oameni buni, cinstiti, muncitori, dar neindrumati) si am fost surprins ca foarte putini din oamenii astia isi petrec timpul liber citind o carte macar, incercand sa isi depaseasca conditia. Majoritatea se plang ca e greu si cand au ocazia… mai joaca la Loto
de laurentiucat December 11, 2011 at 15:10
cristi cred ca am eu o parere.dezvoltarea iordaniei s-a facut cu investitiile sauditilor,cu un monarh destept si educat,la care as adauga,am eu asa o impresie,cu evolutia
preturilor fosfatilor…( s-ar putea sa ma insel).dar stiu ca iordania e mare producator si evolutia pretului la alimente a determinat
folosirea a cat mai multor fosfati.fosforul fiind macroelementul care da nivelul productiei in agricultura.
de sandu December 11, 2011 at 14:52
vib > Nu are nici o legarura progresul tehnologic cu bunastarea acelor tari. Toate acele tari au devenit mari puteri comerciale prin practi anticoncurentiale,piete inchise , subventii masive ,forta de munca ieftina si multe altele.China in ziua de azi e doar o copie fidela a Americi din ani 1880 , Germania 1960, Japonia 1970 , Coreea de sud 1980. Dupa ce au ajuns puteri economice a aprut si progrestul tehnologic si atomatat export de produse tehnologic superioare concurentei pe o piata libera.
China acum e foarte aprope de acesta ultima faza in dezvoltare.Chiar daca inovatia e subtire , tot ce inseama ultima tehnologie e adusa la scara si implementata la ei : trenuri de mari viteza , hidrocentrale , termocentrale , linii de inalta tensiune etc. Peste 90% din tehnologia de varf e acum implementata prima data la ei chiar daca vine din alta parte.Urmatorul par este progres tehnologic sustinut de ei si atunci vor deschide complet piata interna.
Brazilia e un exemplu asemanator Chinei pe cand India e contra exemplu si doar forta e munca ieftina ii tine pe linia de plutire cu cate industii mari dar in rest nimic pentru ca nu pot concura pe o piata deschisa.
Romania si tot blocul sovietic inclusiv Rusia au deschis piata mult prea devreme si au picat ca mustele.
Povestea cu investitorii , capital care circula , fonduri de investii , banci care sustin investitia sunt bazme.
Astea au logica doar intr-o economie matura in rest sustin doar consumul si atat, Romania fiind un exemplu clar.
de Cristi C December 11, 2011 at 12:15
Adrian, ce părere ai de Iordania.
*** Un articol sumar: www(un_punct)worldpress(un_punct)org/Mideast/3610.cfm
*** Altul: www(un_punct)investopedia(un_punct)com/articles/economics/09/international-monetary-fund-imf.asp#axzz1gDQqqwXD
*** Acum să vedem și cifre. Programul FMI a început în apr 1989, pe o perioadă de trei ani pe un împrumut de 178 mil USD, iar în oct 1999 s-a dat prima tranșă de 15 mil.
*** GDP (mld USD) – de remarcat că a început și războiul din Golf în 90-91, deci poate creșterea s-ar fi văzut ca saltul din 92, ci puțin mai devreme în 91:
——————————-
987 988 989 990 991 992 993 994
3.8 3.8 3.4 3.4 3.5 4.0
——————————-
*** Inflație (%)
NA -0.1 +6 +26 +16 +8 +4.0 +3
*** Contul curent (% GDP)
-5% -5% +4% -15 -15 -15 -12 -7 (a continuat cu -3, -2, 1, 1, 5, 2, 1, 6 și 12% în 2003, când au terminat cu FMI)
*** Datoria publică, acum este 60% din GDP, după ce fusese cam 200% din GDP între 86-90, apoi 103% în 96, iar în 2000 la 87%.
“2010: At one time, between 1990 and 2004, Jordan’s public debt was growing at a slower pace than the economy in general; thus, its ratio to the GDP was on the decline, year after year. Public debt resumed growth as soon as the IMF economic adjustment programme was over and governments felt free to spend. Unfortunately, public debt is now accelerating. It is growing faster than the growth rate of the GDP, an eye-opening risk factor that should not be allowed to continue and breach the legal limitation of 60 per cent of the GDP.”
de laurentiucat December 11, 2011 at 11:17
adrian-sunt de acord cu cristi ca noi si guvernul nostru suntem de vina ptr starea de fapt. adica coruptie, hotie, evaziune, incompetenta, neimplicare a societatii civile si resemnare pasiva a populatiei.
sunt de acord si cu tine, ca masurile fmi sunt proaste si cu efecte perverse in timp. dar asta e din cauza ca fmi trateaza doar efectele si nu si cauza. fmi-ul prin masurile recomandate,cautioneaza guverneleincompetente si corupte transferand sarcina platii pe seama populatiei si in special al celei mai sarace, care va fi lipsita de princpipalele servicii sociale.
faptul ca tu dai cu barda in fmi facand-ul singurul responsabil de toate relele,este doar vaicareala. fmi-ul este o banca,cu atributii specifice si care are niste “robotei” ce aplica calea cea mai usoara. adica constrangerile bugetare si nu conditioneaza imprumuturile si de reforme in justitie,in educatie si in domeniul social, nemaivorbind de cautionarea adoptarii de mecanisme de control eficient al puterilor statului si nu paleative ca acum. cam asa vad eu treaba si de aceea zic ca problema pleaca din tarile aflate in kko si care cheama pompierul( adica fmi) sa puna gaz pe foc.
ptr ca ,cristian…”ideile” fmi-ste duc la saracire si nu la dezvoltare. masurile de ajustare recomandate sunt de genul acesta ,daca tot a venit adrian cu analogii:
o tara “guvernata” de fmi nu e ca o armata care se retrage ptr a-si oferi timp,ptr a-si restrange rutele de aprovizionare si a pregati bazele unui contratac ci una care isi lasa bazele de aprovizionare si productie in mainile inamicului iar sfarsitul va fi mereu inevitabil si invariabil acelasi…adica, dezastru.
de my_shoes93 December 11, 2011 at 10:44
@Vali – nicidecum.Englezii au stat deoparte de aceasta UE care pina la urma le-a cam dat dreptate din multe puncte de vedere.Englezii au facut ff bine ca n-au aderat la moneda EURO si iata ca merg pe linia lor si pe interesele proprii, LOR SA LE FIE BINE, nu sa intre in `oala` si sa fiarba ca si celelalte tari ! Nu e vina Angliei in aceste negocieri, cu sau fara ei va fi la fel : UE SE VA RUPPE SOONER OR LATER !
trust me !!
de laurentiucat December 11, 2011 at 10:39
cristi-eu am sugerat ca masurile sa fie luate impreuna.separat pot fi chiar contraindicate.
devalorizarea a fost ptr a da o gura de oxigen economiei si in special stimularea exporturilor.ca aceasta se va sparge in capul popualtiei,sunt constient.de fapt fraierii platesc totul,asa e de cand lumea.dar macar sa se aleaga si ei cu relativa siguranta a locurilor de munca .
de laurentiucat December 11, 2011 at 10:05
http://www.liberation.fr/c/01012376606-c
de vib December 11, 2011 at 08:17
http://www.dailymail.co.uk/news/article-1266871/A-warning-British-economy-haunting-echoes–34-years-on.html
Comentariile de sub articol sunt destul de interesante…
de vib December 11, 2011 at 06:38
@Cristi C:
) si cumva s-a ajuns la concluzia ca trebuie sa faca asta contribuabilii. Daca asta nu e “moral hazard” ma intreb ce ar mai fi….
.
.
1) Ok, reformulez cu investitorii ca sa nu se mai revolte si altcineva: trebuie sa invete o lectie. Persoanele insarcinate sa gestioneze banii investitorilor – bancheri, manageri de fonduri – au fost incapabile sau de-a dreptul rauvoitoare. Nu cunosc nici un pensionar german sau seic arab, nu am nimic personal cu ei, dar s-au culcat pe o ureche cand si-au plasat banii in mainile unor necunoscuti. In aceasta poveste exista vinovati, nu e mana divina ca la Fukushima. Cineva trebuie sa plateasca (sau “sa sufere” in exprimarea originala – eu “sufar” cand pierd de exemplu
2) America tipareste bani cu care plateste produse chinezesti. China incearca sa isi mareasca rezervele de aur si sa reduca expunerea pe dolari din ce stiu eu. In opinia mea pare destul de clar ce se petrece: au luat teapa cu hartia americana.
3) Exista nenumarate exemple de companii care au inceput cu fonduri de la buget si apoi treptat au intrat in sectorul privat pe masura ce au vandut actiuni. Mecanismul e simplu, si poate ar functiona si la NASA (desi e acolo ca exemplu, cred ca sunt domenii care merita mai multa finantare).
Cat despre rentabilitate studiaza te rog indexul DJIA si vei observa ce tip de companii sunt considerate sigure (blue-chip). Nu vei gasi investitori in bond-uri. Oricum, dupa ultimele evenimente ti-ai mai baga banii de pensie in bond-uri?
4) Am sa incerc sa fiu mai putin radical in exprimare: comunitatile umane care s-au dedicat progresului tehnologic au capatat si bunastare (Germania, Japonia, SUA).
Bani trebuie sa existe pentru a asigura lichiditate, dar trebuie sa fie un mijloc, nu un scop cum se intampla acum.
Valoarea intrinseca a know-how-ului se regaseste in computerul tau, in frigiderul tau, in masina ta si in mancarea pe care o cumperi de la magazin fara sa fie nevoie sa o cresti/cultivi tu. Mai rau, pentru ca noi romanii nu vedem o valoare intrinseca in know-how suntem nevoiti sa il cumparam pe bani grei de la altii si o vom face pana vom intelege asta
Si romanii au copiat/furat know-how pe vremea lui Ceausescu, dar nu asta nu ne-a dus prea departe. Si chinezii fac asta in ziua de azi. Nu iese aceeasi calitate cand furi. Toyota a castigat piata americana pentru ca a continuat sa isi dezvolte know-how-ul. Dacia 1310 a pierdut pentru ca s-a oprit.
Ma rog, chiar nu inteleg cum ai ajuns la concluzia ca progresul tehnologic nu isi merita banii si efortul. Daca nu era progresul tehnologic acum probabil inca fugaream mamuti cu sulita
de sandu December 11, 2011 at 04:09
Codru’ Penal > Cred ca asta tine tot de diferentele intre republica parlamentara si prezidentiala si de aici diferenta intre tarile care au semnat acordul direct si altele care si acordul trebuie sa-l treaca prin parlament.
Noi suntem o corcitura dupa parerea mea (chiar si dupa modificarile din 2003) si de asta “ne certam” la fiecare decizie fie ca e desemnarea premierului sau acest acord. Si probabil vor veni si altele.
****
In dicutiia cu BCE si bancile centrale nu ma bag!!! In schimb va recomand un documentar mai vechi care explica toata problema (vreo 2 ore).Vorbeste mai mult de SUA dar diferentele sunt minime.
http://www.youtube.com/watch?v=a3GWFBEpjbY
http://www.youtube.com/watch?v=HonLv9K2nxo
de Adrian D. December 11, 2011 at 03:24
cristi draga.
no 1 – nu am nicio pofta sa emigrez. din tzashpe mii de motive.
no. 2 – exact ce spui tu despre carol I (care ne-am modernizat de n-a mai putut. se uita mereu ca tzara ca intrat in razboi in 1916 este tzara construita de el. brrrr), zic shi dl basescu. ai uitat cat de dispretzuitor ne explica ca parlamentu s-a comprimis finca nu vrea sa ne modernizeze? shi ca sa ne modernizam, ave un alt carol I, tricefal: basescu-isarescu-franks. iar rezultatele sa vad.
seros, nu am putea-o lasa-o mai moale cu modernizarea de dragul modernizarii? ca daca ne mai modernizam mult, nu o sa mai avem ce arhaiza, cand ne-o trece nebunia, ca n-o sa mai ramana nimic in picioare.
io nu am sa fiu atat de nepoliticos ca tine shi sa itzi spun: daca tot vrei sa te modernizezi, de ce nu emigrezi intr-o tzara modernam asha ca germania, sau una in curs de modernizare, ca…. islanda?
nu am sa itzi spun asta. fiindca chestia asta cu modernizarea shi reforma nu are niciun sens. singurul lucru care conteaza este sa faci ceea ce trebe. altminterlea, pici in sofismul forest gump: stupid is who stupid does. iar domnii ashtia care itzi plac tzie shi carora nu le potzi aduce nicio o justificare a la criti c, asha cu, cu cifre (fiindca nu se poate. nici ei nu pot), are doing a lot of stupid things.
de Adrian D. December 11, 2011 at 03:12
cristi, pricep mai greu – unde e analogia in povestea cu deducerile shi traznaile cerute/impuse de FMI?
Io nu am nimic impotriva faptuluica FMI cere dobanda (deshi nu vad la ce-i foloseshte, finca oricum ei au o sursa de finantzare alternativa din contributziilestateleor membre, dar in fine).Numai ca banii lor – fiind destinatzi Bancii Centrale – nu suny\t ieftini la 3%, fiindca asta implica o dobanda cheie care nu poate fi mai joasa de 5%.
Ca FMi nu e filantrop, nu ma supar, pot sa pricep asta.
dar ca FMI nu face niciun lucru bun shi ca preface in scrum tot ce atinge, ei asta nu are nicio legatura nici cu sula, nici cu prefectura. Are legatura cu ceea ce este el.
Shi te mai intreb o data, te rog sa imi raspunzi, daca potzi:
care e tzara care s-a scos cu din r++++ cu FMI de gat???? Una singura, daca potzi.
Ca io nu shtiu niciun astfel de caz, din 45 incoace.
de Cristi C December 11, 2011 at 03:07
Pe măsură ce discut cu voi pe forum, constat nevoia unui Carol I pentru a ne moderniza fiscal și economic țara. Dar nu vom vedea în timpul nostru biologic așa ceva. Adrian, rămâi acolo în US sau prin core-ul nordic al UE, unde mediul academic oferă trai pentru gânditori.
de Adrian D. December 11, 2011 at 03:06
ce fel de exceptzie este Ungaria, draga Cristi? de tzara pusa pe butuci de FMI? nu, asta e o regula! de tzara care se chinuie sa ishi revina dupa ce a fericit-o FMI?shi asta e o regula.
in ce sens e ungariao exceptzie? ca nu a reinnoit un acord? sau ca a reushit sa rezste un an presiunilor facute asupra ei ca sa il reinoiasca? daca pana la urma fac din nou acord cu FMI, o sa il vada pe dracul ghem, ddrept intre ochi.shi iar o sa fie o regula…
de Cristi C December 11, 2011 at 03:02
Ah, și nu cred că FMI este cumva un bonom sau filantrop. Orice bancher vrea comision. La FMI el este limitat prin regulament la 3% pe termen scurt. Deci, pe lângă FMI se vor strecura niște lobby-ști. Face parte din regulile jocului. Acum ne supărăm și pe asta. Vor ăia preț mai mare la X, pune atunci o acciza urmată de o returnare în bonuri de benzină angajaților (sau deduceri). Cum naiba (preiau și eu limbaj ma dur, de protestatar) de suntem singura țară din UE probabil care nu are deduceri pentru salariat? Ca metodă de a compensa pentru liberalizările făcute la resurse?
de Cristi C December 11, 2011 at 02:57
Va trebui să numeri și Ungaria pe lista de excepții…. dragă Adrian….
de Adrian D. December 11, 2011 at 02:53
spania are 25% shomaj fara FM???? Da, just. E un caz debinefaceri ale austeritatzii shi ale laptelui shi mierii adus de zona euro. Itzi acord asta.
Ficare regula are shi exceptzia ei. Spanai e exceptzia la rgula ca daca nu ai FMI, o duci mai bine.
FMI insa nu are niciun caz de succes. Nici macar o excceptzie la o regula de eshecuri in serie shi absolute. Asta e de-a dreptul inspaimatator.
Ah,shi ce-ai zis tu cu cangrena e exact ce zic shi ei – dar atunci cand li se spune: “ma oameni buni, dar daca aplicatzi de mii de ori aceleashi solutzii shi ele dau acelashi rezultat, nu ar fi mai bine sa schimbatzi retzeta?”, ei dau din cap shi se fac ca nu aud.
Iar asta nu are nicio legatura cu cangrena.
E exact ca medicul de ev mediu care vindeca anemia prin luare de sange shi apoi, dupa ce murea pacientu’, incasa ononarariul shi se mira ca de ce murit, ca el a facut tyot ce i-a stat in puteri. Shi noi cica am ieshit din evul mediu. Carnatzi, vorba lui Marin Preda.
de Adrian D. December 11, 2011 at 02:45
cristi,e inspaimantator sa vezi cata naivitate shi cata orbire se vehiculeaza in raport cu FMI. Da, guvernul a fcaut asta – dar CINE mama ma-sii a cerut-o?
Otzi amintesc de o declaratzie a lui Strauss Kahn,la televiziunea franceza: cica guvernul roman e un magar ca a vrut sa taie pensiile cu 15%, salariile cu 25% , cand ei, FMI, i-au zis sa mareasca TVAla 25%, sa mareasca cota unica la 20% shi sa taie salariile c 20%…
Daca guverul nu ar fi avut nicio idee, dar nici un sfatuitr de taina precum alde Franks, se intampla exact ce ai spus tu: se prevenea o criza.
Numai ca FMi a avut idei, asha cum le aplica peste tot in lume (shi la noi au fost inca finutzi – fatza de faceau la vremea aia in Letonia), guvernul te-a crezut pe tine pe cuvant (cum ca FMi shtiu ce fac, shi au o rata de succes mai mare de 0%… da???? Cat? 0,1%????Tu ai pastra un consultant financiar cu o asemena rata de succes? i-ai mai da shi bani, cumva????? Eu l-ash trimite la shcoala, daca sunt in toane bune…) shi a facut exact lucrurile pe care tu le critici.
Iar tu, ma mir cum e posibil, nu vezi legatura cauzala.
Aici te iei de mana cu laurentziu, care e de exact aceeashi parere – ca guvernul e rau, Fmi e doar un bagator de seama. Diferentza intre tine shi laur e ca tu mai crezi ca bagatoru asta de seama mai e shi bine intentzionat.
Guvernu’ nu e nici rau nici bun.Guvernu’ nostru e pe cat de bun poate fi un guvern care s-a inhaitat cu domnii de la FMI. Adica doar catastrofal.Dar ne reformeaza de zor. cinste lui.
Hai, mai Cristi, cand oi avea trei ani din nou, oi mai crede din nou in Mosh Craciun, in poveshti cu zane shi intr-un FMi care nu e toxic shi e bine-inentzionat. Pana atunci, nu. Sonst nicht, cum zicea mareshalu’ Model.
de Cristi C December 11, 2011 at 02:37
Hei, Spania are șomaj de 25% fără FMI. Nu cumva FMI apare când situația deja este în cangrenă și de aici reaua faimă.
de Cristi C December 11, 2011 at 02:30
“FMI tzi-a adus forfetaru’. FMI tzi-a marit TVA-ul”. Nuuuuu, guvernul a făcut asta. După modelul altor state din EU și pentru că nu avea alte idei.
de Cristi C December 11, 2011 at 02:29
Da Codrule, pentru că nevasta și bărba-su nu sunt independenți cum ar trebui să fie o bancă centrală și guvernul. Dar nici nu sunt rude HA HA HA (râd singur de un caz recent din guvern), ci sunt afini. HA HA HA. Pentru ticăloasa de la RAPPS, afini = rude prin alianță.
Practic, orice bancă privată comercială trebuie să evalueze riscul dintr-o investiție în mediul privat și una în cel public. Și să îl coteze corespunzător. Dacă statul român ar lua credite în lei (adică bonduri) cu 5%, păi nu ai vrea și tu privat, să ai cu 5.5-6% la imobiliare, de exemplu, lei, cost net, nu alte prostii de dosare și analize. Rata de default la creditele prime din US era pe la 5%.
Urmărește mai jos o simulare despre comparația între bonduri cu 5% pe an și împrumuturi imobiliare cu 5.5% sau 5.8% și rată de default 5%.
*** 10 ani, 5.5%: 95*(1+0.055*10) + 5*0 = 147.25
*** 10 ani, 5%: 100*(1+0.05*10) = 150
*** 10 ani, 5.8%: 95*(1+0.058*10) + 5*0 = 150.1
*** Trebuie remarcat că în cazul default de 5%, în realitate, în studii, se recuperează ceva, cam 50% din creditul acordat, dar am mers pe 0, mai simplu.
*** Calea de urmat posibilă este: creează un Fannie Mae, Freddie Mac în România, poate chiar în cadrul CEC. Preia cota cea mai mare a creditelor și presează în jos băncile comerciale pentru a lăsa dobânzile la creditele din sistemul privat. Apoi vor scădea și dobânzile la bondurile de stat. Dar nu există capital atât de mare pentru a face acest lucru. CEC este prea mic și România nu are atâția bani cât să capitalizeze CEC atât de mult.
de Adrian D. December 11, 2011 at 02:22
codrule, din varii motive, la noi in tzara o singura banca face magarii. shi aia se autointitulieaza natzionala. restul is nishte copii mici fatza de salvatorul nostru, dl Isarescu.
de Adrian D. December 11, 2011 at 02:20
Ah, shi inca ceva, Cristi: ce succese are FMI pe unde a trecut? Indonezia, cu dobanda cheie a Bancii Centrale impuse de FMI la…80%? Argentina? Jamaica?
Polonia, in anii 90, cu 25% shomaj????? Tunsia? egipt? yemen?????
Serios, zi-mi o singura tzara care a zis: multzumesc, FMI, ca exishti! O singura tzara te rog sa-mi numeshti, dar cu argumente, asha cum o faci tu, cu cifre. Ei???Acu, sa te vad. Ca la texte vad ca te pricepi…
de Codru' Penal December 11, 2011 at 02:19
In completare Adrian D as adauga ca banii aia dorm la BNR, care a eliberat proportional din provizioanele bancilor private.. care pana la urma sunt cele care fac magarii pe piete si pun presiune ca se duc in cap sau ii duc pe altii in cap daca nu..
de Adrian D. December 11, 2011 at 02:12
cristi, tu spui ca FMI a prevenit o criza in Rom- hai sa fim serioshi shi sa lasam poveshtile pentru copii. FMI a provocat o criza in Reomania, din martie 2009 incoace. Inginereshte shi metodic. FMI tzi-a adus forfetaru’. FMI tzi-a marit TVA-ul etc.
Ai dreptate cand spui ca guvernul nu sho-a facut treaba.treaba guvernului era sa NU aduca FMI in Romania. Obiectiv – eshuat.
Treaba guvernului era sa zica NU FMI-ului cand asta i-a zis : mareshte TVA-ul.Obiectiv – eshuat. Treaba guvernului era sa zica NU cand FMI-ul ii ordona liberalizarea pretzului gazelor shi privatizari aiuristice (ma rog, tzie traznaile asta s-ar putea sa itz placa. O fi, dar tot o tampenie – nu te supara – e ).
2.FMI a furnizat capital ieftin?????????????????????????hai ma Cristi, ca nu suntem copii. FMI a dat BNR 9 md de euro cu dobanda 3% petru care dobanda ta de referintza e de 6%. Tzi se pare ieftin???? Mie nu. Plus ca banii aia dorm la BNR, nu fac nimic util, doar dorm acolo, iar BNR face toate magariile din lume ca sa scoata dobanda pe care o datoreaza FMI-ului.
Nu te supara Cristi, dar ….
Ah, shi sa nu uit. Cand FMI shtie ca ai p tzara de coruptzi,cum de ii da prin cap sa impuna statuluiprivatizari shi externalizari de servicii? Pai asta e invitatzie lacoruptzie shi comisioane. Hai sa fim serioshi, CRisti, cu tot respectul shi tot dragul tzi- spun: poveshtile pe care le-ai scris despre FMI sunt b.s. Texte frumoase.
Realitatea o simtzi in criza pe care zici tu ca FMI-ul a prevenit-o in Romania.
Iar faza asta cu criza prevenita ash declara-o gluma anului, daca nu ash avea in fatza aberatziile lui Merkel -Sarkozy, care o shi intrece pe a ta.
Asta e, mai ai de crescut fatza de Merkel – Sarko
de Cristi C December 11, 2011 at 02:09
Mari, tratatul de la Lisabona, ultima formă a constituției Uniunii Europene, definește rolul băncii centrale europene și a grupului ESCB extins cu băncile centrale naționale. Acestea au niște roluri precum menținerea stabilității prețurilor, păstrarea rezervelor valutare, schimburi valutare, etc. Se scrie cu litere groase despre independența acestui grup în stabilirea politicilor monetare. Iar în articolul 123, se interzice cumpărarea directă (deci de pe piața primară) de obligațiuni de stat de către ESCB. ACum, ECB cumpără obligațiuni italiene dar doar de pe piața secundară (că este permis). Există paragraful 2 al aceluiași articol ce ar permite unei bănci private, să emită bonduri pe termen lung la BNR, acesta le-ar cumpăra cu dobândă foarte mică, iar apoi ar lua banii și ar cumpăra bonduri la stat pe o dobândă și mai mică. Dar ca să facă asta, are nevoie de încredere în statul acela. CEC nu poate face asta pentru că este bancă de stat, nu privată sau publică.
Motivul este unul politic. Oricine are bani ieftini, mai ieftini decât sunt în realitate, își bate joc de ei și nu se restructurează. Apoi poate îi și aruncă pe programe de înarmare (vezi Grecia, membră Euro) pentru a ține pasul cu Turcia care nu este membră € și care își poate devaloriza lira cât vrea.
de Codru' Penal December 11, 2011 at 02:00
@Sandu, nu am citit Tratatul de aderare, dar Moise spunea ca toate lucrurile astea erau prevazute deja. Numai ca nu au fost aplicate corespunzator. O data cu modificarile aduse Constitutiei in 2003, au fost avute in vedere astfel de situatii. Si, tocmai pentru a nu merge la referendum de fiecare data, s-a acordat competenta camerelor reunite ale Parlamentului sa aprobe prin lege organica pe de-o parte:
- aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare,
iar pe de alta aprte:
- exercitarea în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate.
Inclin sa-ti dau dreptate cand spui ca “dealul” facut de presedinte nu are efecte juridice atata timp cat nu este finalizat printr-o astfel de lege.
Ceea ce ma deranjeaza este ideea ca la Cotroceni sunt cu siguranta juristi de tzshpe ori mai pregatiti decat mine si nu pot sa cred ca nimeni nu si-a pus astfel problema. Insa, ca sa treci prin Parlament toata povestea, s-ar putea sa fii nevoit sa mai faci si compromisuri; asa cum stie sa faca pasi inapoi in privinta UDMRului (vezi cazul domnitei care recent a demisionat din postul de secretar general al guvernului parca).
Eu am facut o abordare pe latura juridica, nu spun ca nu-i posibil sa am o interpretare eronata, iar aspectele de natura economica au tot fost dezbatute si speculate de altii mai destepti decat mine pe blogul asta.
PS Adrian D m-a pus putin pe ganduri: “Cum naiba sa itzi dea prin gand – macar – sa perpetuezi sistemul asta in care statele sunt captive in fatza bancilor private, care trebuie sa le imprumute bani ca ele sa se poata finantza cu lichiditatzi? Deci, BCE este o intitutzie “Publica” europeana, ca shi oricare alta banca centrala. Asadar, BCE poate imprumuta… sa zicem raiffeisen… ca el sa imprumute mai departe statul roman sau statul austriac? Adica cum ar fi ca nevasta-mea sa ii dea bani cu imprumut camatarului de la coltz ca el sa imi imprumute mie bani cu extra-dobanda adaugata, dar mie sa nu imi dea..”
de sandu December 11, 2011 at 01:50
Cristi C > 4.7% e inflatia care apare la oficial in america. in realitate e undeva aproape de 8%. Nu poti compara cu EU pt ca folosesc o metoda diferita de calcul care subestimeaza cu mult inflatia .
Am pus asta recent intr-un comentariu la alt articol dar reiau :
http://en.wikipedia.org/wiki/Consumer_price_index#US_alterations_of_CPI_calculation_under-represents_true_inflation_rate
http://www.shadowstats.com/imgs/sgs-cpi.gif?hl=ad&t
.
de sandu December 11, 2011 at 01:37
Codru’ Penal > eu sunt de parepre ca s-a procedat corect. acel articol obliga trecerea tratatului prin parlament dar asta va urma, mai e mult pana se finalizeaza , am inteles ca in mai daca se grabesc. acum romania a semnat un acord si cred ca intra in atributiile presedintelui (nu ma intereseaza cum il chiama) dar asta nu ne obliga la nimic. cat timp tratatul nu trece prin parlament cu 2/3 e lipsit de valoare in ceea ce ne priveste.
de Cristi C December 11, 2011 at 01:34
Adrian, FMI cu 0% rată de succes cred că este o exagerare. În fapt, depinde de care sunt așteptările. FMI nu este un manager despre cum să crești economia, ci despre cum să previi o criză, sau să nu agravezi una.
În cazul României, a fost un succes.
*** Un obiectiv al FMI este furnizarea de lichiditate la costuri acceptabile. Obiectiv atins. Poate termenul de 3 ani este prea scurt pentru împrumuturile pe termen scurt, pot accepta o limitare aici.
*** Prevenirea crizei sau limitarea extinderii uneia. Obiectiv atins. Politicienii au găsit pe cine să dea vina pentru scăderile de cheltuieli sociale de la buget și le-au făcut. De unii singuri nu le-ar fi făcut (vezi Berlusconi).
*** FMI nu este un polițist politic pentru a reduce furtul din banul public. Noi poporul sau Curtea de Conturi trebuia să facem asta. Obiectiv: eșec.
*** FMI nu este manager de investiții naționale. Noi sau guvernul trebuia să ascultăm sfatul, firesc de altfel, și să construim o listă de priorități naționale și să ne concentrăm pe ele, una câte una. Este o regulă de bază din management de orice nivel, pentru cine a avut ocazia. Obiectiv: eșec.
*** FMI nu este consultant de proiecte pentru a pune la punct metodologia și fondurile interne de a atrage investiții EU nerambursabile. FMI nu este manager de resurse umane pentru a învăța președinții de CJ despre evaluarea proiectelor de investiții. Noi sau guvernul trebuia să facem asta. Obiectiv: eșec.
*** Deci, Adrian, cine a greșit mai mult din relația bilaterală FMI-România. La mine scorul este +2:-3, deci deficit 5.
de Mari December 11, 2011 at 01:17
Salutare! As avea si eu o rugaminte la persoanele mai pricepute sa explice de ce statele trebuie sa se imprumute neparat de la bancile private si nu se pot imprumuta direct de la bancile centrare la dobanzi foarte mici, daca e nevoie la maximul inflatiei sau cand e criza pe la 0,5%.
Peste tot aud discutanduse solutii, dar e ca si cum ai trata numai simptomele in locul boli de baza, adica sa fie reformat sistemul finacnciar.
de Cristi C December 11, 2011 at 01:13
Adrian, sunt de acord ca vib a scris lucruri greșite, chiar răuvoitoare în postul bold. Dar nu sunt de acord că nu există inflație în zona €. În ultimii ani a fost de peste 2%, cu excepția lui 2009, iar acum în 2011 este de 3%. Prin comparație, în US a ajuns recent la 4.7%.
*** vib, lucrul care m-a revoltat cel mai mult este, citez “pensionarii germani, francezi, etc.(investitorii) trebuie sa sufere. Au fost lacomi si lenesi”. Doar și pentru acest lucrul, mesajul tău nu mai trebuie citit. Dar insist. “Ganditi-va cat de “intelepti” au fost chinezii cand si-au ingropat banii in bond-uri americane”. Da, au fost și sunt foarte înțelepți. Am mai explicat jocul comercial dintre cele două țări iar China are arma financiară în mână, așa cum americanii o au pe cea nucleară.
*** “in loc sa mearga la NASA sau sa descopere noua energie regenerabila. Au ales sa finanteze bond-uri suverane in loc sa finanteze companii farmaceutice, energetice, agricultura, tot ceea ce inseamna de fapt progres.” Ce spui aici nu are prea mult sens pentru că NASA este bugetată din bondurile suverane US. Iar apoi listezi niște domenii care, în parte sunt și ele bugetare, fie direct prin proprietate, sau indirect prin granturi publice de cercetare. Există și mult capital privat în cercetarea farmaceutică, dar să nu crezi că rata de succes este foarte convenabilă. Astfel de investiții sunt în categoria de risc mediu-mare, nu foarte adecvate fondurilor de pensii decât într-o cotă scăzută din totalul fondurilor.
*** Iar ultimul punct care spune că averea este know-how și tehnologia iar banii și metalele sunt pentru leneși și incapabili, pune capac. Eu văd primele lucruri ca “intangible assets”. Au fost numite așa pentru că valoarea lor (deci averea) este dată la o evaluare periodică contra a ceea ce crede piața, lumea, umanitatea despre valoarea lor socială. Ele nu au o prea mare valoare intrinsecă și pot fi fără prea mare dificultate copiate sau măcar înțelese și apoi dezvoltate cu un start lansat de către alții. Iar banii și metalele sunt “tangible assets” și ele reprezintă averea având un rol principal în păstrarea valorii capitalului. Nu poți avea toată averea îngropată în studii de fizică cuantică sau fuziune nucleară, sau studii de fază 2 sau 3 ale unui medicament anticanceros și să nu poți plăti cheltuieli pe termen scurt sau mediu. Se cheamă faliment, nu avere.
de vib December 11, 2011 at 00:33
@sandu: “In legatura cu solutia aleasa [la ultimul summit]:(…)E o abordare un pic mai lucida decat aia cu inflatia. Un pic…” Postul unde am scris cu font bold din greseala
.
de Cristi C December 11, 2011 at 00:23
Laurențiu, am remarcat lista de propuneri.
*** M-am speriat de 5 lei/€. Păi atunci da, statul nu va mai găsi finanțare internă la randamente sub 12-15% lei pe termen de 3-5 ani. Și doar de la BNR dacă ar fi posibil, ar primi niște bani cu mai puțin.
“capitalizarea cec si eximbank cu bani de la bnr.finantarea unei parti din datoria publica de catre bnr”
*** Ai menționat preluarea băncilor cu probleme. Probabil cu probleme acum. Că nu știu cum vor fi provisioanele când € va fi atât de sus și câte vor avea probleme atunci.
*** Cu toate scuzele de rigoare, populatia va sărăci în mod major și toată munca de 5-7 ani a BNR pentru a construi un brand LEU s-a terminat și probabil pentru o bună bugată de vreme. Toate, TOATE, multinaționalele vor mări prețurile pentru că raportează profit în € în bilanțul firmei de afară.
*** Sistemul medical va intra probabil în colaps pentru că importul de medicamente și instrumentar va fi prea scump.
*** Deficit de 5%. Deci vei obține cam 5 mld €, iar față de actualul deficit, doar vreo 2 mld într-un an. Deci un reactor de la Cernavodă sau 300 km de autostradă în România (sau 1000 prin alte țări mai cinstite). Dacă în schimb vrei reorganizarea actualelor cheltuieli, asta am spus și eu mai demult. Și asta spune și FMI/Franks: puneți o listă de priorități și tratați-le. Eu nu sunt de acord cu această creștere a deficitului pentru că nu am încredere în buna guvernare. Și din dilema asta nu putem scăpa, deci soarta țării este pecetluită, până la o revoluție a sistemului politic (poate chiar monarhia).
de natu December 10, 2011 at 23:06
Sunt de acord cu Gherase.Ma rog ca Basescu sa fie macar patriot.De respectarea constitutiei nu vad de ce nu ar interpreta-o, daca judecatorii tot interpreteaza legile.La noi numai strainii ne-au adunat si ne-au pus la treaba.Daca o sa fim coordonati de Consiliul Europei, va scadea cantitatea de energie consumata cu politica si carcotelile, cantitate distribuita in directii benefice Romaniei,
de Codru' Penal December 10, 2011 at 22:13
@Gherase, Adrian, laurentiucat: mi se descarca laptopul si ma limitez scurt. Presedintele trebuia sa supuna aprobarii Parlamentului reunit decizia de a implementa sau adera la ceea ce s-a propus la UE. Constitutia prevede, numai ca nu o citim. Ea nu trebuie schimbata pt chestiunea asta, ci eventual pt partea cu deficitul, dar nu neaparat. Uitati ce zice aici: ARTICOLUL 148 (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. retineti va rog ideea: “exercitarea in comun cu celelalte state membre a copetentelor prevazute in tratate se face prin lege adopatata in sedinta reunita a parlamentului”. Ori, inteleg ca d-l presedinte s-a grabit putin. eu nu spun ca a facut bine sau rau, insa legea noastra fundamentala nu imi mai pare chiar atat de fundamentala acum.
de laurentiucat December 10, 2011 at 21:21
adriane-hai ma, ca te mai astepta nitel…da nu mai pupai nimic…
de Adrian D. December 10, 2011 at 20:48
Gherase, scurt, fara parina, shi calm:
NU, fiindca e o tampenie feroce.
nici macar nu merita sa te oboseshti de ce o tampenie feroce. e pur shi somplu o tapenie, cea ce vor sa faca shi sa facem aceshti domni.
de Adrian D. December 10, 2011 at 20:46
sandu,
1. nu UE sprijina FMi, ci UE dirijata de greii care sunt membri G20. daca am putea avea sub ochi un tablau global cu tranzactziile de preluare din tzaile sub acord FMI, am putea vedea cine shi cum ishi impart feliile de tort. de pilda, in Romania, petrolul shi alumuniul sunt in mainile unor companii din mediul ex-sovietic, in siaj rusesc. bancile apartzin francezilor, austriecilor shi grecilor etc. dar lucrurile nu stau la fel in alte tzari, iar daca privitzi cu atentzie, pozitzile dobandite de non-mebrii directzi ai G20 (Grecia sau Austria) in epoca “de anarhie” pre G20 sunt shubrede azi, shi vor fi preluate ba de Germania, ba de Rusia (ma refer la bancile austriece).
restul se simplifica.
cooperarea contra-naturii intre statele G20 shi Fmi sta pe urmatoarea logica: sa zicem ca industriashul german Fitz, proprietarul firmei Fritzwagen, se trezeshte dimineatza cu o mare pofta de impreunare. vrea sa se impreuneze cu Tracia, dar Tracia e pra scumpa penrtru el, sau pur shi simplu, Tracia stramba din nas la ideea de se baga in acelashi pat cu Fritz, fiindca asta e batran shi pute shi are gusturi ciudate in materie de impreunare.
Asha ca Fritz von Fitzwagen merge la tanti Merkel shi incepe sa planga: “tanti Merkel, da tracia nu vrea sa culce cu mine, sau uite, vrea, dar imi cere prea mult”.
Tanti Merkel il mangaie pe urechi, ii spune sa-shi shtearga lacrimile ca va discuta problema la urmatorul G20.
la urmatorul G20, germania [to be continued, tre' sa plec undeva]
de laurentiucat December 10, 2011 at 19:46
@gherase- am priceput.desi zambarici putea sa se puna in fund ca magarul si sa procedeze ca milosevici,n-a facut-o!din contra, a evoluat de la stadiul de activist de partid, la o persoana care intelege democratia. am votat cu el o singura data si asta atunci
in 2000, ca sa nu ajunga vadim la putere si il consider si eu vinovat ptr ca in loc sa apese pe acceleratie, a folosit franele la maximum.imi displace sa fiu aparatorul lui iliescu.in ceea ce-l priveste pe constantinescu, se pare ca uiti faptul ca in timpul presedintiei lui s-au deschis usile catre ue si nato.asa e la batranete…ai amintiri selective.
in ceea ce-l priveste pe incrucisatorul care a scufundat flota si pe piticul porno…daca tot am trecut la nick-urile conducatorilor, si-au permis sa “siluiasca” constitutia ptr ca suntem o natie de cocosati si de fricosi. daca erau 2-3 milioane de oameni in strada cu molotoave, nu cred ca-si mai permitea vreunul asta.
iar faptul ca nu ne plac legile si implicit constitutia,ptr ca sunt prea alambicate sau au nu stiu ce …si asta e o scuza sa nu le respectam, denota gradul de intelegere a democratiei.
in ceea ce priveste asumarea rolului de tatuc,care stie el ce e ce-l mai bine,fara sa consulte parlamentul,inseamna exact ceea ce a spus adrian mai jos.
moise a sesizat bine,in emisiune ca presedintele are precizat un rol bine definit in cartulia aia “siluita”( asta nu e infractiune?)acela de mediator intre puterile statului…
p.s.
(Instituția prezidențială este consemnată în capitolul II din Constituția României. Articolul 80 stabilește rolul Președintelui prin care acesta reprezintă Statul Român și garantează independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării. De asemenea, președintele veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, având rol de mediator între puterile Statului, precum și între Stat și societate.)
p.s.s.
ce noroc avem…ca atributiile astea sunt in paranteza si la propriu si la figurat sau e curat ghinion…nu, gherase?
de Gherase December 10, 2011 at 18:32
@Adrian D:
Copacii va impiedeca sa vadeti padurea, domnul meu.
Constitutia Romaniei e scrisa prost. Nu e clar daca Presedintele are sau nu puteri efective.
Sincer, il admir pe Base. A reusit sa siluiasca Constitutia si sa ne arate cat de ambigua este. Dar Base n-a incalcat-o niciodata. A folosit interpretarile dupa chipul si asemanarea sa.
Sper sa nu fiu injurat pentru ca am curajul de a spune asta …
V-ati indepartat de esenta problemei.
Egal ce-a fost, egal ca cine si ca cum, ramane problema esentiala: mergem sau nu pe mana politicilor europene de iesire din criza?
Incercati sa va detasati de patima si ganditi logic. Ce-ati face in locul guvernantilor, egal cine ii reprezinta, Base sau prostul harnic din fruntea bucatelor? Ati semna sau nu? Ati aplica sau nu?
Sincer, sunt satul de atatea argumentatii. Egal de care.
Daca ati fi in situatia de a lua decizia, ar fi DA sau NU?
de Adrian D. December 10, 2011 at 17:57
@ gherase, chestiunea nu e daca suntem sau nu europeni. chestiunea este daca suntem tampitzi de-a dreprul sau nu.
argumentele dvs. despre constitutzie au putere, dar nu sun aplicabile situatziei de fatza.
nr. 1 – ca shi cauza semnarii tratatului europlus 2, dl basescu nu a intrebat pe nimeni inainte sa o faca. am bazait shi atunci, dar ca, de obieci, lumea shi-a vazut de ale sale.
nr. 2 – cehia sau suedia nu sunt mai putzini europene fiindca au zis: “nu aprobam pana nu ne intrebam parklamentul”. puteam sa facem shi noi asta.
nr. 3 dle basescu, care comunica atat de bine atunci cand vrea, putea sa iasa acum o luna shi sa spuna: uitatzi, fratzilor, avem de luat nishte decizii importante. o sa fie un summit in decembrie shi o sa se discute despre asta. voi, ashtia care scoatetzi banu’, ce parere avetzi???
uite, punem de o dezbatere publica shi de un referendum, de aici intr-o luna. pana pe 5 decembrie, vreau sa imi spunetzi, cand ma duc la bruxelles, ce sa fac.
dl basescu 9shi nicun alt lider european) nu a facut asta – shi nue o intamplare ca e asha. fobia pe care ale merkel shi sarkozy o au fatza de refrendum (shi nue vorba doar de al din grecia, au mai aatat chestia asta shi in irlanda shi in uk) nu e intamplatoare. daca ai intreba bizonul pe care l calareshti daca are chef sa se arunce in foc pentru ca tu sa scapi shi el sa arda, probabil ca ai avea o surpriza. numai ca situatzie e ushor diferita in actuala UE: aici e MUSAI sa intrebi bizonul, inainte.
ceea ce ne pun ei in fatza, sub pretextul urgentzeui, este sinistru, daca ne gandim la viitor.
o firma se conduce intr-un fel, o tzara sau un grup de tzari, in alt fel.
in cazul de fatza, imi pare rau, dar nu am cum sa nu observ ca de trei ani UE s-a facut ca ploua in privintza problemelor reale create de sistemul bancar (de derivative nu mai zic nimic)… shi acum vine sa spune ca e urgentza sa ma omoare pe mine, cetatzeanul, ca sa salveze… bancile? ma sufic de indignare, dle gherase, numai cand ma gandesc ca le-0a putu trece prin cap asha ceva, darmite ca vor sa mi-io bage pe gat.
iar dl basescu avea tot inbteresul sa ishi arate mushcii pe care shi-i incordeaza in fatza dlui ponta sau a antenei trei tocmai acolo, la bruxelles, unde a comis un abuz (ca a semnat ceea ce nu avea mandat sa semneze) shi o tamopenie (ca a asemnat o asemenea demnetza).
iar daca inrre min e shi o tamp0enie sat un an de dezbateri, atunci da, dle gherase, sa dezbatem, dar sa nu comitem tampeniile emise de sarkozy & merkel.
doamne fereshte, dar parca ne-a luat dumnezeu mintzile. la totzi.
de sandu December 10, 2011 at 17:57
Adrian D. > Istoricul FMI il stiu si ca au distrus economii obligandule sa deschida piata cand aceste nu erau pregatite (Chiar daca suna a teoria conspiratiei : au deschis piete pt vestici intentionat ca aceste sa nu ajunga competitive) Eu nu inteleg de ce acum EU a ales sa capitalizeze FMI-ul. Eu sper ca in final sa nu se aprobe acel capitol.
)
vib ,Adrian D. > E clar ca EU nu a ales calea inflatie , asta fiind unu din motivele pentru cate UK a zis pas. Un risc mai probabil ar fi deflatzia dar va fi controlata usor cum s-a intamplat in 2009.Oricat cresterea economica pe 2012 va fi minima.
****
Ce cred si sper eu ca se va intampla e un control serios al sectorului bancar, al tranzactiilor speculative si toata povestea care ne-a bagat in criza.Tot ce trebuia facut acum 2 ani.
Asta pare sa fie motivul principal pentru care UK a zis pas.
(Spreranta moare ultima
de Gherase December 10, 2011 at 17:34
@Adrian D.
Nu sunt genul indivizilor care polemizeaza de dragul polemicii.
Lucrurile sunt in derulare si nu ne asteapta.
De acord cu dumneavoastra. Constitutia nu e un regulament de poker. Mai mult, nu se poate schimba daca ala de-a pierdut o mana se supara foarte tare. In definitiv, nici o regula a jocului nu se schimba in timpul jocului.
Cunosc foarte bine Constitutia. Stiu bine ce atributii au reprezentantii puterilor in stat. In esenta Constitutiei, suntem o republica parlamentara
Doar ca …
Va invit sa vedeti lucrurile mult mai larg, fara ochelarii focusati.
Constitutia este un act juridic facut dupa chipul si asemanarea nostra: indecisa. Cititi constitutia si veti vedea ca are exprimarile alambicate tipice regimului Iliescu. Aproape nimic concret. Cu multe locuri care necesita clarificari.
Sunt un adept fervent al modificarii constitutiei. In sensul explicitarii ei. Din pacate, nici puterea, nici opozitia, nu-si doresc explicitarea articolelor ambigui. Toti gandesc ca Iliescu inainte de forma din 2003: sa-i foloseasca lu’ al meu
Este corect, Base n-a plecat cu un mandat anume, dat de Parlament. Si, dupa dumneavoastra, care ar fi fost mandatul? Intr-un parlament logic? Iar in parlamentul nostru, s-ar fi luat decizia inainte de plecare, sau s-ar fi omorat in argumente?
Mie nu-mi place sa fac istorii. In viata de zi cu zi, sunt nevoit sa iau decizii.
Suntem in faza in care trebuie sa luam decizii.
Mergem pe ce a spus Base acolo? Suntem sau nu europeni? Sau suntem, dupa cum ne-a indoctrinat zambarici, cetateni cu democratie originala?
Evident, trebuie sa fim constienti ca decizia aduce ceea ce aduce. Si trebuie adaptat bugetul, modificata constitutia si alte nimicuri din astea …
Vrem sau nu sa fim europeni? Daca vrem, trebuie sa facem. Daca vrem sa avem democratie originala, tragem de timp cu discutiile inutile si interminabile, care ne caracterizeaza
de vib December 10, 2011 at 17:27
@Adrian D:
). Crestere PIB=0 nu ma sperie atata timp cat am asigurat minimul unei vieti decente. Ma sperie risipa facuta in numele cresterii economice si exacerbarea acestei risipe prin inflatie (iluzia ca am nevoie de si mai mult).
.
1) Cunosc efectele spiralei deflationiste. Inteleg ca duce la o cadere a consumului, implicit somaj si scadere de productie.
Problema este ca avem resurse limitate si fiecare crestere de PIB ne apropie de fundul sacului. Nu intamplator au crescut simtitor verzii in Germania.
Vei spune: pai fara consum oamenii nu mai au unde muncii. Eu ti-as raspunde, de ce sa muncesc 8 ore pe zi, cand pot sa imi asigur traiul decent in 4 ore/zi? Nu avem nevoie de “mai mult”, avem nevoie de o impartire corecta si umana a resurselor (ce socialist suna
Revin la ideea pe care o sustinusem mai devreme: investitii in tehnologie. In loc sa bage bani in bond-uri, fondurile de investitii ar trebui sa investeasca in actiuni la companii din sectorul farmaceutic, energetic, agricol, tot ce inseamna progres, bunastare. Nu trebuie sa muncesti mult, trebuie sa muncesti cu cap
2) Ajungem la impartirea justa legata in mod direct de centralizare. Vezi tu Adrian, atunci cand apare centralizarea, apar si bogati si saraci, si puternici si slabi. Saracii trebuie sa munceasca pentru bogati (fereasca dumnezeu de somaj), chiar daca bogatii au acumulat atat de mult incat ar avea si ei si saracii destul pentru un trai decent.
Tu dai exemplul cu benzina, dar identifici gresit cauza ca fiind privatizarea. Cauza este centralizarea: cateva mari companii care detin monopolul. Monopolul nu inseamna centralizare? Daca s-ar fi spart Petrom in bucatele mai mici si s-ar fi vandut la mai multi crezi ca am mai fi avut pretul benzinei atat de mare?
Cand amesteci politicieni cu bugetari da cu deficit.
Sa iti dau un exemplu de monopol din mediul de stat: Romtelecom. In anii ’90 le-a luat parintilor mei 5 ani sa isi traga telefon fix. Apare pe scena mediul privat si in maxim o saptamana aveam a doua linie. Concurenta e o binecuvantare pentru consumator.
O companie mare, privata sau de stat, care controleaza piata, va stabili tarife exact cat sa nu mori tu, clientul. Solutia este sa spargi aceste companii si sa le lasi libere sa se descurce dupa pricepere. Cand incep sa se coaguleze, le spargi din nou si tot asa.
Similar si cu guvernarea. Un guvern centralizat te va taxa cat sa nu mori si iti va da inapoi cat vrea el. Tu ca bugetar de nivel jos nu vei fi niciodata multumit de cat primesti pentru cat prestezi, iar eu ca privat nu voi fi niciodata multumit de cat platesc pentru serviciile tale. Pentru ca exista un monopol al puterii la Bucuresti (orasul nu e de vina) care isi trage un comision foarte gras din banii luati de la mine pentru tine.
Inflatia si centralizarea NU duc la egalitate sociala. Toata viata va trebui sa te zbati 8-10 ore pe zi ca sa pui ceva pe masa, indiferent de cate resurse are tara in care traiesti. Asta daca lasi in continuare o mana de oameni sa controleze acele resurse….
de Adrian D. December 10, 2011 at 16:46
gherase, una rapida: dl ponta (pe care nu-l rspect, ca venise vorba, shi am serioase motive) nu a zis ca ar fi impotriva schimbarii constituitziei in sensul dement cerut de UE (daca zicea asta, il reevaluam
), ci a zis ca da, sa schimbe, dar de catre NOI, aia care vom fi legitim aleshi, fiindca VOI nu mai reprezentatzi pe nimeni.
Sunt de acrd cu dvs. , e o atitudine de copil mic, dar asta nu ne ushureaza cu nimic soarta, ba dimpotriva: ca rem, ca nu vrem, asemena tampenii ca alea – iertatzi0ma, nu am sa cum sa abtzin – eructate de dnii Sarkozy shi Merkel or sa intre shi in constitutzia noastra, indiferent ca le impune basescu (fara niciun mandat, ca venise vorba, ca nu l-a autorizat nimeni sa le aprobe) ori ponta.
ori in cestiunea ast5a, problema e alta: cum sa aduci o modificare atat de importanta in constitutzie, fie ea romaneasca sau germana, fara sa intrebi cetatzenii inaninte? dar ce dumnezeu e constitutzia? un regulamante de ordine interioara al unui club de pocherishti de privincie, pe care sa il modifici cand ai baut prea mult sau prea putzin whisky? cums a modifici constitutziile asha, ca tzi-a venit tzie cheful?
shi daca te mai gandeshti ca toate aberatziile astea sunt necesare ca sa se ia bani de la gherase shi adrian d, de la jaques dupont shi fritz weiss, shi sa i-i faca cadou unei banci incompetente care shi-a bagat manutza in latrna derivativelor shi acum plabnge ca i s-a infectat… cum sa zic, dle gherase, mi se pare cel putzin excesiv.
iar ca eu, ca roman (slovac, leton etc) sa vin shi sa plang ca nu fac shi io ca ioropneii aia mari shi ca sa vina ei sa ma invetze sa fac tampenii in stil mare (-nu ne-a ajuns exemplul irlandez sau cel islandez, in care UE a pbligat o tzara sa bage pe gat o datorie care nu era a ei, shi apoi a inceput sa tzian discursuri aberante despre prograele sociale care au impins acele tzari in pragul catastrofei, ceea ce era o minciuna sfruntata, ca sa nu zic vorba aia. pai dupa magaria aia, orice om normal trebuia sa tzina la o parte de orice fel de cedare de suveranitate catre UE. cum sa cedezi bugetul tau unor derbedei ca ashtia??? shi am spus derbedei ca sa nu le spun hotzi sau gangsteri, deshi termenul asta era mai exact).
imi pare rau, dle gherase, dar nici de data asta nu ne prea impacam.
de Adrian D. December 10, 2011 at 16:33
vib, al doilea tau comentariu e ceva cu care pot fi de acord.
intervin din nou doar pentru a spune ca NU inflatzia e pericolul care ne pashte pe noi, ci deflatzia galopanta, adusa e cuvantul magic : “competitivitate” shi “cumpatare”, bashca formula fetish “independentza bancilor centrale” (o tampenie sinistra care din anii 70 a omorat inflatzia, e drept, dar in 40 de ani a adus Germania la 80% datorie publica).
lantzul trofic e siplu: patronu x’ zice: ma io te platesc mai putzin ca sa putem face prduse mai ieftine sa le vindem, nu sa stam cu ele in depozit.
produsele ajunf la magazin, unde muncitoru’ patronului X, impreuna cu muncitaorii patronului Y stau shi se uita la ele, fiindca nu mai au parale in buzunare, iar bancile nu mai dau credite, finca sunt prea ocupate sa investeasca in derivative shi sa faca camata cu statele ioropene , care sunt obligate sa se imprumute la banci private finca nu au voie sa tipareasca moneda (asta in conditziile in care moneda fizica este oricum o marfa rara pe piatza, inlocuita de moneda scripturala shi moneda credit).
in concluzie, luna urmatoare, patronu x o sa observe ca i s-au intors marfurile inapoi, shi o sa le zica muncitorilor: ba fratzilor, acu’ va platesc shi mai putzin, ca uite ce putzin am vandut.
ca atat il duce capul.
dupa aia, fiindca p[e el il da inteligentza afara din casa, o sa zic (daca il tzine banu’): ba fratzilor, io inchidf fabrica shi plec cu ea in China, sa produc la pretzuri de nimic.
numai ca in marea sa intzelepciune, patrinu x nu realizeaza ca daca shi patronu y face la fel, nici x shi nici Y nu au sa mai aiba cui sa vanda shi atunci singurl model economic va fi acela al secolul XIX, cand produceai doar o paine(rochie, ceas etc), pentru ca oricum doar un singur cumparator puteai avea.
Asta este un mecanism caricaturizat de mine, tocmai ca sa vezi shi tu cat e de gaunos.
Ori, dorintza nemtzeasca (a se citi – “tampita”) de anu tipari euro (de parca ar fi prea multzi euro pe piatza, in conditziile in care chiar ei8 se plang ca euro e prea puternic shi ca ii jeneaza cu exporturile) de nu tipari bani shi de a mentzine independentza BCE (a se citi – de a patra statele captive in sistemul imprumuturilor bancare shi a emisiunilor de bonduri) este unul din factirii centrali in generarea DEFLATZIEI.
4. cat priveshte sistemul privat, hai ssa fim serioshi, vib – daca noua, romanilor, nu ne-a ajuns inca exemplul cu pretzul aiuristic al benzinei shi inca mai credem gogoritza aia cu intreprinderile care devin eficiente daca le privatizam, asta e.
pana una alta, privatizarea pe bani putzini a intregului sistem bancar romanesc este o catastrofa care ishi va arata foarte curand toate efectele. Pentru oment, slava domnului ca statul mai are inca o banca – CEC-ul.
daca agentzii privatizatzi 9ca shi cainii din curte) nu sunt bine temperatzi de catre stat shi nu sunt obligatzi sa respecte nishte reguli (ceea ce europa a facut, pana acum vreo 10 ani), sistemul privat ishi va arata adevarata sa gandire, aceea a teniei, care omoara organismul gazda fara a se gandi ca odata cu el, dispare shi ea.
sistemul privat o fi poate eficient, dar nu e in niciun caz onest shi nu e in niciun caz o solutzie.
Uite, vorbea Moise ieri de cat costa sa curetzi autostrada la noi. shi cat costa in Finlanda. unde e diferentza? Sunt oare autostrazile romaneshti curatzate de firme de stat? nu. de firme private.
cred ca raspusnul la dilema este foarte simplu: statul trebe sau 1. sa shtie ce sectoare nu trebuiesc cedate fie 2. daca tot le cedeaza, sa mentzina suficient control asupra loc ca sa se asigure ca anumite reguli simp[le sunt respectate.
altminterlea, vei asista mereu la acelashi scenariu: benzina (sau orice alt produs) va creshte ca prezt fara nicio justificare, in vreme ca statul o sa dea neputincios din umeri. sdhi o sa plateasca, din banii tai. exact cum fac ioropnenii cu bancile, acum.
de Gherase December 10, 2011 at 15:53
@laurentiucat: tot respectul pentru parerile tale, dar acum mi se pare ca politizezi mult prea mult. Si nici macar nu ai dreptate …
Am spus de mai multe ori ca avem aceeasi culoare politica. Dupa ce am facut pasul piticului in piata operei in acel decembrie, n-as putea avea idei de stanga.
Iliescu a fost cea mai mare napasta care a lovit tara asta. Cu politica lui de taiere a cozii pisicii cu centimetrul. A incercat sa implementeze modelul suedez si a reusit cate ceva … in cel putin 2 ani am avut iarna 6 luni …
Dupa ’89, politicile de tergiversare duse de in perioada aceea, impreuna cu lipsa elementarelor notiuni de capitalism au dus la aberatii. Nu cred ca-ti mai amintesti perioada cu inflatie 400% din ’92, ’93.
Iliescu a fost o ciuma pentru tara asta. Sin inca mai este. Iar Constantinescu a fost un presedinte despre care nimeni nu-si mai aduce aminte. Nu despre ce ar fi facut, ci chiar ca ar fi existat.
Nu cred ca aun formator de opinie asemenea tie trebuie sa politizeze.
Cred ca toti cei care n-ati fost maturi pe vremea lui ceasca pacatuiti prin preluarea unor idei si sloganuri de care chiar nu stiu cum v-ati contaminat. A avut carnet rosu, cine nu e cu noi, e impotriva noastra, o parere are putere doar daca este expimata prin strigat.
Ce mare lucru a facut zambarici referitor la intrarea in NATO? Egal cine ar fi condus, tot acolo ajungeam. Asa a fost vantul schimbarii, atunci. Nimeni, nici din stanga, nici din dreapta, nu a spus altceva. La fel a fost si cu aderarea la UE. Fara calcule. Doar cu vointa. Din nou, in afara extremistilor nationalisti, a tuturor.
Despre ce vorbim?
Economic vorbind, de furat s-a furat masiv pe vremea lui zambarici. Privatizarile MEBO, privatizarile pe un dolar, cedarea intreprinderilor de stat impreuna cu resursele tarii. Atunci era ce sa se fure.
Ma amuza cei care acuza ca guvernul actual fura cel mai mult dintre toate guvernele. Pai … NU MAI ARE CE FURA. Ca s-a furat anterior tot ce era cu osanza. Astia mai curata ce-a ramas, usoarele urme de economie de stat.
Nu cred ca incrancenarea politica poate duce la ceva. Egal cata dreptate ai, in ziua de azi mori cu ea in mana.
Am vazut atitudinile de copilandri adoptate de liderii opozitiei referitoare la problema modificarii constitutiei. Atitudini de imaturi. Vrem sa intram in joc? Ok. Trebuie modificata Constitutia. E banal sa faca jocurile cat sa introduca acel deficit de 0,5%, impreuna cu cateva lamuriri referitoare la desemnarea premierului. Astea se obtin usor. Restul, cand va mai fi sa fie
O firma nu se conduce cu patima, dar mai o tara …
Sa le si sa ne dea bunul Dumnezeu intelepciunea de a accepta si punctele de vedere care nu ne plac
de vib December 10, 2011 at 15:40
@Adrian D:
.
1) Am adus contra-argumente pentru cei care sustin inflatia. UE nu a ales inflatia, si asta consider eu ca e bine. Nu stiu prin ce lupa te-ai uitat tu. Daca ai rabdare cu mine poate imi dai mai multe detalii
2) Am presupus ca se subinteleg fondurile private de pensii si fondurile de investitii cand am scris “pensionari” si “companii private”. Multumesc ca ai explicat pentru cei care nu si-au dat seama. As mai adauga seici arabi, fonduri suverane (chinezii de exemplu) si cred ca mai sunt o groaza de exemple. Eu le-am spus “investitori”, oameni care vor sa scoata mai multi bani din banii pe care ii au in surplus.
3) Sunt ultimul partizan al centralizarii si al economiei dirijate. Am dat Elvetia ca exemplu de nenumarate ori. Exista insa anumite domenii unde chiar face bine treaba asta: armata, diplomatie externa, moneda comuna, legislatie anti-umana (sclavie, prostitutie, jocuri de noroc, droguri – vezi cazul Las Vegas), infrastructura (autostrazi, cai ferate, linii de inalta tensiune), legislatie antipoluare.
Intrebarea de 1000 de puncte: cum pot avea uniune monetara fara uniune fiscala? Inflatia e inamicul direct pentru ca submineaza increderea in moneda respectiva. Ma pot gandi doar la metale rare ca fundament sustenabil.
4) Esti cam suparat pe sectorul privat. Daca e vorba de sectorul financiar e de inteles. O mana de scamatori au furnizat “droguri” (derivative) pentru lacomi si lenesi. E ca si cum ai inchide si magazinele naturiste pentru ca la un moment dat au aparut unii cu “etnobotanice”. Mai degraba faci efortul si elimini doar ce e toxic = derivative si tiparirea de bani.
Privatizarea e un lucru bun pentru ca duce la transparenta si responsabilizare. Eu, ca privat, daca ma gestionez prost mor de foame (si asa e si normal). Sectorul de stat isi permite sa mearga pe deficit (de fapt isi fura singur caciula, dar si mie fesul). In loc sa invete din greseli le repeta. Nu am invatat nimic din “experimentul” socialist?
de Adrian D. December 10, 2011 at 15:17
sandu, lucrurile e teribile de simple cu FMI-ul asta. Mie mi-a luart mai bine de un an sa ma lamuresc cum e posibiln ca UE, construite pe principii de democratzie shi de buna-stare mutuala (ca de-a faceau urat la Romania in anii 90, nu? ca nu corespundeam standardelor astea…) sa-shi trimite mebrii atat de mana a treia (Rom, Ung, Letonia etc), cat shi de mana a doua (Gre, Port, Irl) dar shi de mana intai (- cazul care e pe vine al Italiei) la FMI, cand toata lumea shtie, inclusiv Grivei, ca FMI are o rata a succesului 0% (ZERO la suta), ca tzarile pe care le-a vindecat FMI au murit cu zile, ca aplica aceleashi tampenii care nu suna bine decat pe hartie shi uneori nici acolo…
Cu e posibil sa te ia UE de mana shi sa trimita la FMI?
Pei ce face FMI-ul pe unde trece?
prapad. da. dar cum? simplu : privatizand la pretzuri de chilipir (ce fac in romania nu e un caz singular, shi nu basescu shi nici boc nu au inventat ei tampenia asta) shi concediind oamenii din aparatul de stat. rezultatul e ca “investitorul” occidental care cupara o firma la pretzuri de nimic nu mai are a-si bate capu’ cu drepturile munictorilor (ca se flexibilizeaza codurile munciii, ce dumjnezeu) shi nici cu salariile lor (ca t5re’ sa fim competitivi, ce puii mei)/
Ok. Cui prodest povestea asta?
pai cine e in spatele FMI? Lumea zice ca USA. e o legenda. USA are doar 15% din votuti shi are putea fi oricand contracartata de UE, care are cam tot atatea.
Nu, G20 e in spate. Initzial G8, apoi l-au transformat in G20, cu FMI ca … onvitat permanent.
Iar G20 a decis acu’ o luna ca FMI va primi bani. Pe ca;le de consecintza, summitul UE o luna mai tarziu a zis ca tot popru’ din UE tre’ sa le dea bani astora de la FMI (am vrut sa spun “javrelor”). Drept urmare, turma s-a impins cu capu inainte dupa lupul-pastor, mai putzin alea trei state care au spus ca vor sa consulte parlamentu’ inainte.
Asta e toata povestea.
FMI este agentzia de privatizari-chilipir shi creare de fortza de munca ieftina a G20.
Iar cine se inhaiteaza cu ei, sfarsheshte rau, fiindca nu exista negociere de succes cu diavolul.
de Adrian D. December 10, 2011 at 14:51
vib draga, nu te supara, dar nu ai scris decat lucruri un pic cam alaturea cu drumul.
uite, te intreb eu, inflatzie? care inflatzie? unde vezi tu inflatzie? intr-o economie ca cea europeana unde pretzurile au inghetzat aproape 40 de an (le-a dus in sus numai tampenia acelor care le-au rotunjit de nu s-au vazut atunci cand s-a trecut la euro) shi in conditziile in care ne pashte deflatzia pe totzi de nu ne vedem… trebuie sa te cheama MErkel ca sa crezi ca inflatzia e un lucru rau. Doamna asta spune p groaza de lucruri care au aparentza de bun-simtz, dar acre sunt devilishly distructive, daca te uitzi cu atentzie la ele, la lupa, asha.
2. nu pensionarii shi-au bagat banii in bonduri ceea ce nu era rau oricum, fiindca bondurile sunt bhani care circula shi intra in economie (ca de-aia le emite statu’, ca investeasca, nu ca sa se uite la ele ce frumoase sunt shi sa plateasca dobanda aiurea. Shi pentru cei care nu shtiu, adaug ca statele ioropene nu au alta posibilitatea de a face rost de licgiditatzi, ca asta e, asha e in tenis, le-a trebuit banca centrala independenta. Pana au ajuns la 80% datorie…).
Cei care au bagat banii pensionarilor in tot felul de tampenii (ca de pilda DERIVATIVE) sunt fondurile PRIVATE DE PENSII shi FONDURIlE DE INVESTITITZII. Pr despre aceshti domni tocmai ne-a lamurit alde van Rompuy ca nu e cazul sa le cerem sacrificii suplimentare, ca ne-au sacrificat ele destul.
PS Shi dupa ce Van Rompuy comite o asemena aberatzie, exista romani care ies pe post shi zic: “ce bine! sa ne preia ioropenii finantzele, sa ne controleze, sa ne spuna ce sa facem”.
Da, ne-au spus deja ce sa facem, ne-au independentizat BNR-ul ca sa depindem shi noi de piatza bancara bancara privata pe care tot ei ne-au invatzat sa o privatizam (la pretzuri de dumping, ca de, cat poa’ sa faca o banca din Ioropa de Est???) iar acu’ ne zic ca sa ne austerizam ca sa nu cumva sa sufere sectoru’ privat (bancar), ala de ne-a bagat in r+++++.
iar cand eu ragusheam aici inainte de G20 strigand ca asta vor sa faca dragutzii noshtri lideri ioropeni, mi se spunea ca-s conspiratzionist.
serios, imi este pur shi simplu sacarba de tampenia u care ne lasam dushi de mana spre dezatru. ba inca ne mai shi place, batem din palme ca ioropenii fac tampenii shi de-abia ashteptam sa ne invetze shi pe noi sa facem la fel.
de laurentiucat December 10, 2011 at 13:54
pentru “fanii” oranj-nu s-a inventat romania odata cu pd-l si nici nu o sa fie vreo problema cand va pleca de la putere.
cu toate greselile lui,ion iliescu a fost primul presedinte al romaniei intrata in nato. bazele acestei reusite punandu-se in timpul presedintiei lui emil constantinescu. iar finalizarea dosarelor de aderare si transpunerea acquis-ului comunitar
s-a facut tot inainte de 2005 in timpul guvernarii nastase.
o gramada de … portocalii s-au trezit peste noapte ca ei sunt singurii anticomunisti si detinatorii adevarului, uitand ca boc e singurul prim- ministru cu carnet rosu de partid iar basescu pe langa faptul ca a fost si el memmbru pcr,mai prezinta si suspiciuni de fost colaborator al securitatii.
nu mai zic de celelalte pacate,il mentionez doar pe acela, ca e cel putin nesimtit prin modul cum se comporta fata de ceilalti sefi de stat ai romaniei care sunt in viata.
anul trecut, de 1 decembrie, nu a dat mana cu iliescu si constantinescu iar anul asta s-a dat in spectacol fata de regele mihai…
http://dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/fo-ti-efi-stat…
p.s.
moise,nu puteam dezlipi economicul de politic si de social, asa ca oricata analiza politica ai baga in emisiune,tot e prea putina…
de vib December 10, 2011 at 13:29
Wow …am pus un tag aiurea. Scuze
.
de vib December 10, 2011 at 13:28
1) Of, iar inflatie. Inflatia adanceste dezechilibrele. La americani s-au imbogatit mai mult bancherii cu bailout-ul, iar la noi amintiti-va de anii ’90. Daca BCE tipareste bani germanii vor deveni mai bogati si grecii mai saraci. Chiar nu sunt socialist, dar deziluziile imi displac si mai mult. Adio convergenta. Adio reforme structurale.
.
.
2) In legatura cu solutia aleasa: daca picau bancile, o groaza de pensionari germani si francezi probabil ca nu si-ar mai fi permis croaziere (ca exemplu). Prin urmare, se iau bani de la noua generatie care munceste, plus bani de la pensionarii care au contribuit la buget si se scot din galeata bancile (si implicit fondurile de pensii care au bagat bani acolo). Ma rog, se aplica la mai multe categorii, cum ar fi si companiile private de exemplu. Cum s-ar spune, au dat cu naivitate bani la greci, irlandezi, etc. si acum sterilizeaza pierderea canibalizandu-si propriile economii (savings). E o abordare un pic mai lucida decat aia cu inflatia. Un pic…
3) Esenta problemei (in opinia mea): va amintiti probabil de invitatul lui Moise de pe 8 decembrie care spunea ca sistemul financiar este complet deconectat de economia reala. O maxima capitalista spune ca banii trebuie sa produca bani. Exact asta fac americanii din anii ’80 incoace: angajeaza matematicieni si economisti de top care cu diverse integrale, derivate, si alte minunatii produc bani din nimic (se cheama levereging daca nu ma insel). Toata lumea e fericita: investitorii, creditatii doar cu buletinul, dar mai ales bancherii care prezinta actionarilor si depunatorilor bilanturi pozitive peste bilanturi pozitive si iau bonusuri peste bonusuri. Ce bine ar fi daca am putea manca bani
Din 2007 incoace lumea s-a cam prins. Multi investitori cu greutate nu mai au incredere in banii de hartie sau biti care apar din diverse scorneli matematice. Migreaza spre aur, proprietati imobiliare, dar si acolo ar fi un dezavantaj: daca vine cineva cu ciomagul mai mare te lasa fara economii (o nationalizare, o colectivizare, imparti pana la urma aceeasi lume cu infometatii).
Si ajungem unde vroiam: atunci cand faci un surplus incerci sa il stochezi ori in bani, ori daca nu mai ai incredere in ei, in bunuri materiale cu depreciere scazuta. Partea proasta e ca iti poti pierde economiile in ambele variante.
Ar mai fi o metoda sa iti conservi surplusul obtinut cu atatea eforturi: pregatirea profesionala, avansul tehnologic. Asta nu ti-o poate lua nimeni. Poti pierde tot ce ai la un moment dar, dar daca esti bine pregatit vei avea ce pune pe masa.
As spune ca depunerea de bani la banca sau cumpararea de aur reprezinta o plafonare. In loc sa iti investesti surplusul in mentinerea avantajului competitiv, te culci pe o ureche si lasi bancherul, sau bodyguardul sa iti apere averea. Ganditi-va cat de “intelepti” au fost chinezii cand si-au ingropat banii in bond-uri americane.
Totul pleaca de la lacomie si lene: vor mai multi bani fara sa depuna efort. Bani care sa produca bani. “Greed is good”… iz gud pe dracu’
Eu as spune asa: pensionarii germani, francezi, etc.(investitorii) trebuie sa sufere. Au fost lacomi si lenesi. Au impins mintile luminate sa se angajeze pe Wall Street si in City-ul londonez in loc sa mearga la NASA sau sa descopere noua energie regenerabila. Au ales sa finanteze bond-uri suverane in loc sa finanteze companii farmaceutice, energetice, agricultura, tot ceea ce inseamna de fapt progres.
Averea sta in know-how, in tehnologie (faci din putin mult). Hartia, bitii si metalele rare sunt pentru lenesi sau incapabili.
de Popescu Ion December 10, 2011 at 11:04
pentru MOISE!
Mai bine un presedinte jucator, chiar daca nu scrie in Constitutie, dar nici nu interzice, decat unul care nu a facut nimic DOUA,poate TREI mandate,iar altul cu 15000 de SPECIALISTI a fost invins de sitem! MOISE nu mai calca pe becul comentariilor politice ca strici emisiuni bune!
Apropo…cred ca va cam certati in cele trei televiziuni cum sa preluati aceeasi stire, cum s-o impartiti, s-o disecati…va cam calcati pe picioare…
de Daniel Baca December 10, 2011 at 07:21
Ok,bancherul nu mai este obligat sa suporte o parte din costurile crizei pe care tot el a creeat-o,dar ar trebuii sa fie controlat astfel incat sa nu poata sa mai faca mizerile pe care le-a facut pana acum.
Cu privire la avionul American trag concluzia ca de fapt publicul nu stie si nici nu va sti nimic.Scenarii de genul deturnarii avionului de catre Chinezi sau Rusi sunt spectaculoase si ar putea avea un sambure de adevar,dar de ce nu ar fi decat un scenariu pus in practica de CIA cu un scop bine definit si doar de ei stiut?!
In final cu deszapezirea de la noi,cred ca modul in care se face este o bataie de joc la adresa banilor publici,cred ca ar trebuii adoptate sisteme ca cele din Finlanda sau Suedia si nu in ultimul rand ar trebuii plantate acele liziere de vegetatie paralele cu drumurile care reduc considerabil efectul de viscol asupra soselei.In plus pe termen lung aduc si economii majore pentru ca mai putine troiene pe drumuri inseamna o deszapezire mai facila,mai ieftina si nu in ultimul rand un trafic ameliorat in conditii de iarna care din nou duce la scaderea pierderilor din economie datorate inzapezirilor.
de sandu December 10, 2011 at 03:56
Adrian D. >
***Nici eu nu inteleg de draq cauta FMI-ul in toata povestea asta. Sper ca ne lamureste cineva!!
***UK a ales de ceva vreme sa-si rezolve probleme cu tiparnita si deficite foarte mari deci modificarea tratatului e clar in defavoarea lor. P.S. David Cameron e un dobitoc
***Legat de tratat in sine : Romania indeplineste majoritate cerintelor iar cu deficitul suntem aproape mai ales ca ne-au chinuit cu el de 2 ani incoace(mare parte inpus de FMI).
***Din ce inteleg eu mare parte din aceste prevederi au fost semnate de toate tarile uniuni europene cu mult timp in urma si apar in Tratatul de la Maastricht cu marea diferenta ca acum se cere introducerea lor in constitutii sau echivalent + alte povesti.
***Ramane de vazut cate tari vor reusi in final sa bage asa ceva in constitutie
de Adrian D. December 10, 2011 at 01:03
rar mi-a fost dat sa vad ceva mai sinistru decat decizile luate la acest summit. m-am surprins pe mine insumi simpatizandu-l pe Cameron (shi ash fi facut-o pana la capat, daca nu ash fi shtiut ca domnia nu dorea decat shi mai mult sa apere un sistem bancar aiuristic shi predator) fiindca macar a avut curajul sa spuna nu (-dar sa nu uitam ca acelashi domn a escamotat in Parlament u referendum perfect legitim despre ieshirea UK din UE. Ashadar, cred ca ash lasa-o mai moale cu antieuropenismul lui pe scari…).
Deci aud ca state europene euro shi non-euro sunt tzinute sa furnizeze singure franghia cu care sa le spanzure FMI-il – ceea ce este culmea absurdistanului.
Aflu ca sectorul privat care este INAINTEA SUVERANILOR, PRINCIPALUL CAUZATOR AL DEZASTRULUI DE AZI, nu va fi tzinut sa faca sacrificii pentru… a f salvat (caci nu despre salvarea zonei euro este de fapt vorbam ci despre salvarea lor, a bancilor private, sa fim clari).
Aflu ca UE face pe dracul in patru sa calce in picioare acele principii democratice pe care s-a construit, bagand pe gatul membrilor sai preveeri constitutzionale fara macar sa ishi inrtrebe cetatzenii daca sunt de acord cu asha ceva (-iar noi, romanii, il lasam pe dl Basescu sa mearga la Bruxelles sa semneze o asemenea aiureala, asha cum a facut-o cu europlus, shi nu-l punem la zid pentru TRADARE???? Pai fratzilor galbeni, daca maine dl Basescu, asha cum a mers azi la Bruxellles shi a semnat toate aiurelile din lume, se duce la MNoscova shi semneaza sa ne scoata din UE shi sa ne bage in CSI???? Poate sa o faca, nimeni nu-l opreshte, din moment ce a putut semna neintrebat shi neautorizat de nimeni aiureli ca europlus sau ce a mai facut el de curand…).
Vorbind foarte serios, am luat-o razna cu totzii daca le permitem liderilor noshtri asha ceva.
Shi – pentru numele lui Dumnezeu – de unde unde aintrat in noi asha o frica de – chipurile – inflatzie e tzinem mortzish ca BCE sa stea cu arma la picior intr-o situatzie ca asta in care ne gasim? Cum naiba sa itzi dea prin gand – macar – sa perpetuezi sistemul asta in care statele sunt captive in fatza bancilor private, care trebuie sa le imprumute bani ca ele sa se poata finantza cu lichiditatzi? Mai oameni buni, Moise, chiar nu vedetzi absurdul situatziei? Deci, BCE este o intitutzie “Publica” europeana, ca shi oricare alta banca centrala. Asdhadar, BCE poate imprumuta… sa zicem raiffeisen… ca el sa imprumute mai departe statul roman sau statul austriac? Adica cum ar fi ca nevasta-mea sa ii dea bani cu imprumut camatarului de la coltz ca el sa imi imprumute mie bani cu extra-dobanda adaugata, dar mie sa nu imi dea bani, mie care ii pun mancarea pe masa??? [-nu, nu va grabitzi sa comentatzi, NU sunt insurat!].
Cum dracu’ sa itzi dea prin cap o asemenea ghidushie, sa o mai shi aperi shi sa se gaseasca unii care sa mai zica ca ai shi dreptate????
Serios, ma apuca asha o scarba cand vad ce ni se intampla shi ce permitem sa ni se intample (ba inca unii mai shi aplauda, ca ce bine e ca bezmeticii ashtia care conduc acum europa spre dezastru o sa ne invetze shi or ne controleze shi pe noi ca sa alunecam impreuna cu ei pe toboganul smintelii), incat daca nu ash trai shi eu in partea asta de lume, pe cuvnt ca m-ar umfla rasul in fatza acestui val generalizat de tampenie.
Doamne, cat de adevarat e adagiul ala latin “quos Jupiter vult perdere, dementat prius” – “cei pe care zeii vor ii piarda ishi pierd mai intai mintzile”.
Serios, imi e pur shi simplu scarba. Cred ca incep sa malecuiesc shi de ultimele franturi din pro-europenismul de care am suferit din abundentza in anii 90 – dar pe vremea aceea, Europa inca se respecta pe sine, chiar daca nu ne respecta pe noi.
de Cristi C December 10, 2011 at 00:50
Raul, “BCE să tipareasca discret”, asta este cam prea ușor exprimată. Oricât de discret ar fi, apare în masa M3 crescută și pe care probabil BCE, ca și BNR, o raportează lunar. Nu există “discret”, că doar nu vorbim de angrenajele tiparniței…
de Cristian Dinescu December 9, 2011 at 23:35
Poate ca miza este departe de intelegerea celor care nu stiu ca 50% din economia lumii (Europe included) ruleaza prin conturi din paradise fiscale iar 50% din economiile lumii nu sunt fiscalizate. Si ca, in consecinta, asa zisele teorii economice sunt decat niste caricaturi amarate asupra realitatii.
Poate ca venirea la realitate nu poate fi asumata decat de guverne. Pentru ca doar guvernele sunt responsabile de mafiotismele astea.
Populismele ieftine de genul ca noi contribuabilii vom plati ce fac guvernantii sunt foarte bune … se vor vinde bine iar guvernele vor fi schimbate.
Sigur ca nu Merkozi au decis asta, ei sunt doar niste papusi …
A intels cineva ceva?
de sandu December 9, 2011 at 23:18
Raul > SUA nu a rezolvat nimic si inflatia reala le-a ajuns la 7%.In timpul castigat cu tiparitul de bani nu au luat nici o decizie (vezi povestea cu Super Committee). Acum asteapta alegerile din 2012 si dupa poate vor lua vreo decizie.Dar probabil piata se va intoarce inpotriva lor inaite de finalul 2012 cand sunt alegerile.
de dannic December 9, 2011 at 21:58
ma gandeam ca taierea datorilor greciei este reversul medaliei pentru bancheri. daca acum 2 ani unele banci erau “too big to fail” si guvernele au bagat bani acum grecia, si poate si alte state, sunt “too big to fail” si bancile sunt “rugate” sa marce banul.
de laurentiucat December 9, 2011 at 21:54
am vrut sa postez asta azi dimineata si nu am facut-o.o postez acum.
masuri:
-daca vrem sa plecam de la cauze,atunci trebuie sa avem un aparat de stat eficient,competent si cinstit. iar ptr asta sunt solutii,in primul rand cele tinand de vointa politica.
-informatizarea aparatului de stat si interconectarea bazelor de date a serviciilor publice,precum si posibilitatea rezolvarii pe cale electronica a cat mai multor interactiuni cu structurile statului.
-debirocratizarea prin reducerea avizelor,taxelor si impozitelor prin analiza fiecaruia in parte si a costului economic si social al acestora.
-ptr companiile de stat-management privat cointeresat in rentabilizarea si profitabilitatea firmelor pe care le conduc.
-combaterea muncii la negru prin mijloace eficiente de declarare,control si pedepsire.
-legea controlului averilor ptr toti cetatenii care au mai mult de 10.000 de euro. sistem
adecvat de deductibilitati si pedepse .
-capitalizarea cec si eximbank cu bani de la bnr.finantarea unei parti din datoria publica
de catre bnr.
-devalorizare controlata pana la 5lei un euro.
-renuntarea la tintirea unei inflatii mici.
-preluarea de catre stat a bancilor cu probleme,restructurarea si recapitalizarea lor si reprivatizarea pe bursa.
-atragerea de investitii straine prin oferirea de garantii, ajutoare de stat,terenuri si infrastructura.
concesionarea prin licitatii internationale a terenurilor statului.
-majorarea deficitului bugetar la 5% din pib ptr a finanta investitii publice in proiecte mari din infrastructura cu efecte mari de antrenare a economiei nationale.concentrarea pe cateva si nu disiparea eforturilor in chestiuni marunte si greu controlabile.
-reconciliere la nivel politic si social,prin stabilirea in comun, in linii mari a directiei de dezvoltare in domeniul economiei,educatiei,sanatatii si socialului.
p.s.
se pare ca nu avem voie deficite…deci ramane inflatiasi evident :munca,competenta,lege si moralitate in politica…altfel o sa avem peticiri pe termen scurt.
de Vali December 9, 2011 at 21:46
una peste alta atitudinea Marii Britanii e de-a dreptul dezgustatoare si se vede ca imperialismul coroanei traieste
de Raul December 9, 2011 at 21:37
Moise , dude dau ziarele economice de prestigiu nu de o
saptamana incoace , ci de cateva luni bune …
Tiparnitele de bani puteau fi puse la treaba din timp
si fara tam-tam , astfel incat cds-urile unor tari precum
Italia sau Spania , sa nu ajunga la procentele de azi …
Cu alte cuvinte , asa cum SUA si-a rezolvat o parte din
probleme tiparind la greu dolari , putea la fel si BCE sa
tipareasca discret euro si sa evite circul si falsele
scenarii apocaliptice din ultimele luni , circ de pe
urma caruia au beneficiat speculatorii financiar , aceste
reale tunori maligne ale lumii financiare care ar
trebui excizate fara rezerve !