Știri verificate
Eurostat: Românii au înregistrat în ultimii zece ani cea mai mare creștere a ponderii cheltuielilor pentru băuturi alcoolice în bugetul mediu al familiei. În clasamentul UE, ocupă locul nouă.

Eurostat: Gospodăriile românești au avut în ultimii zece ani cea mai mare creștere a ponderii cheltuielilor pentru comunicații din UE, în condițiile în care aceasta a scăzut în aproape toate țările europene.

-
Eurostat. Peste un sfert din energia folosită în România pentru încălzirea și răcirea clădirilor a provenit din surse regenerabile în 2019. Statistica include și casele încălzite cu lemne. Nivelul, peste cel al UE, de peste 22%.

Eurostat: Românii rămân pe primul loc în UE, din punct de vedere al ponderii cheltuielilor cu alimentele. Acestea s-au redus totuși la 26%.

Eurostat: Ponderea energiei regenerabile folosite de România în transporturi este de 7,8%. Indicatorul plasează țara la jumătatea clasamentului, înaintea Germaniei și Spaniei, dar după Bulgaria și Ungaria. Media la nivelul UE, 8,9%.

Eurostat: România a avut în 2019 cele mai mici tarife pentru comunicații, cu 38% din media UE. Belgienii plătesc de cinci ori mai mult decât românii.

-
România a înregistrat cea mai mare scădere din UE a cheltuielilor cu întreținerea în ultimii zece ani, ca pondere în veniturile medii ale unei gospodării – de la 25% în 2009 la 17,7% în 2019. Fenomenul este în realitate efectul creșterii veniturilor într-un pas mai rapid decât creșterea cheltuielilor.

Eurostat: În România sunt cei mai mulți proprietari de locuințe dintre toate țările UE, însă sunt și printre cele mai ieftine proprietăți. Doar 4,2% dintre români locuiesc cu chirie, iar 67% dintre români locuiesc la casă.

Eurostat: România a plătit în 2018 aproape două miliarde de euro pentru indemnizații de invaliditate, peste 6% din totalul cheltuielilor alocate protecției sociale.

Eurostat: România este statul UE care a alocat cei mai puțini bani domeniului cercetării și dezvoltării (0,48% din PIB). Media blocului comunitar a fost de 2,19%. În urmă cu zece ani, România aloca 0,44%.

Ample scăderi în industria turismului din UE, pe fondul pandemiei. Numărul cazărilor a scăzut cu 50% în primele opt luni, față de aceeași perioadă din 2019.

Eurostat: Aproape un sfert dintre români nu au toaletă în casă. România este astfel pe ultimul loc în UE la ponderea locuințelor cu toaleta în interior. Media la nivelul Uniunii, 2%.

Cei mai mulți studenți din UE fac facultăți de Business, Administrație sau Drept. Construcțiile, Ingineria, Sănătatea și Educația, domenii de interes, în timp ce Agricultura și Silvicultura se află pe ultimele locuri.

Eurostat: România are cea mai mare rată a deceselor din cauza accidentelor rutiere, cu peste 100 de decese la un milion de locuitori pe an, dublu față de media UE. Cele mai multe au loc în vestul țării. În regiunile Centru și Nord, rata accidentelor rutiere fatale este ceva mai redusă, iar cea mai mică este în București-Ilfov.

Numărul românilor care au mers cu trenul s-a înjumătățit în al doilea trimestru al anului, ca în majoritatea statelor europene. Nivelul a continuat să scadă și după perioada carantinelor din primăvară, când volumul călătorilor scădea cu 20% în UE.
Raport Eurostat. România este printre țările afectate cel mai puțin de șomajul temporar cauzat de pandemie. Disponibilizări ample în Spania, Italia, Cipru, Irlanda și Grecia.

Eurostat: Importurile de laptopuri au atins un nivel record în aprilie 2020. România, pe primul loc în UE, cu o creștere de 38%.

Eurostat: Românii și ungurii, printre europenii care fac cel mai mult timp până la serviciu. Timpul mediu petrecut pe drum este de 27 de minute, dar 5% dintre români fac mai mult de oră.

Eurostat: În perioada mai-iunie, s-au înregistrat cu aproape 170 de mii mai multe decese (indiferent de cauze) în Europa, față de media ultimilor patru ani. Ponderea celor peste 70 de ani, în totalul deceselor, a urcat de la 76% la 96%.

Eurostat: România se află pe locul doi în UE în ceea ce privește riscul de sărăcie, dar în ultimii zece ani procentul persoanelor expuse acestui risc s-a redus de la 41,5% la 31% din populație și este acum apropiat de cel al Greciei și al Italiei.

