afișări

Ori schimbăm DEX-ul, ori Constituţia

12620800_10201521216468204_52226804_o

de Moise Guran

M-a amuzat puţin concluzia Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, care, după ce a analizat lucrarea deţinutului George Copos, „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, a ajuns la concluzia că e plagiat, dar nu e copy/paste, ci e o repovestire a unei teze de masterat. Adică lucrarea lui Copos e ceea ce studenţii numesc un referat, nu are evident valoare ştiinţifică, nu îşi putea scurta pedeapsa în baza ei, ba, mai mult de atât, a făcut-o cu ajutorul unui profesor universitar care i-ar fi pus la dispoziţie lucrarea nepublicată de master a unui fost student.

Posibil ca referatul lui Copos, căci operă nu mai poate fi numită, să fi fost scrisă de un al treilea implicat, un ghost-writer, cum zice comisia, adică un băiat care a făcut un conspect şi i-a rezultat o carte.

Şi, totuşi, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ modificării legislaţiei ce le permite puşcăriaşilor foarte bogaţi să îşi scurteze perioada de detenţie, cumpărând pur şi simplu operele altora, fie ele şi opere copiate. Cum ar veni, Consiliul Superior al Magistraturii este confortabil cu ideea că, dacă te-a prins procuratura că ai furat şi te-a băgat la puşcărie, te poţi transforma într-un mecena de nevoie, plătind bani cel puţin unor băieţi care pot scrie referate pentru tine, sau cel mult unor oameni de ştiinţă, profesori universitari, care sunt gata să-ţi dea munca lor ca să-ţi pui tu, miliardarul, numele pe ea, că suporţi greu detenţia.

Mă intrigă atât de tare decizia Consiliul Superior al Magistraturii, încât mă întreb dacă n-ar fi mai simplu să îi punem pe infractori să plătească direct scriitorii şi oamenii de ştiinţă.

Cu asta echivalează de fapt votul din CSM – unii fură, dar împart banii cu cei care scriu, iar astfel unii nu mai intră la puşcărie, iar ceilalţi au ce mânca. Desigur, un astfel de aranjament ar reprezenta un grav compromis moral, dar poate rugăm Academia Română să redefinească cuvântul moral. Nu de alta, dar acest cuvânt moral, aşa cum este el definit acum, a intrat oricum în contradicţie şi cu articolul 133 din Constituţia României, în care se spune că membrii CSM trebuie să aibă o înaltă reputaţie morală. 

După ultima decizie, asta în care ei spun că e ok să ieşi din puşcărie plătind cărţi pe bandă rulantă şi să păcăleşti judecătorii că le-ai scris tu, mai bine schimbăm DEX-ul decât Constituţia, că e mai uşor.

PS Constituția vorbește explicit despre moralitatea membrilor civili ai CSM. Moralitatea celorlalți membri, magistrați este subînțeleasă, căci despre moralitatea magistraților există un întreg capitol în Codul acestei profesii, un Cod scris și aprobat de … ironic, CSM.