Satul românesc se îneacă în capitalism (II)

de Ina Gabriela Funeţan

inaCazul comunei Șișești (Mehedinți) nu e pentru prima oară vedetă în presă. E foarte trist faptul că tocmai această comună a fost expusă unei judecăți simpliste – sătenii sunt puturoși. Din contră! În 2010 și 2011, comuna Șișești era considerată un adevărat miracol economic al județului Mehedinți, fiind singura comună fără șomeri din județ. Comuna cu șomaj zero, în 2010- anul în care județul Mehedinți înregistra cel mai mare număr de șomeri din țară! Cum a ajuns ea comuna în care se oferă locuri de muncă și lumea nu vrea? Povestea în sine e foarte interesantă!

sisesti

Primarul- același de azi- reușise să înființeze câteva mici ateliere de industrie locală: făbricuța de ceramică, un atelier de tâmplărie, o brutărie. Dar toate ca investiții ale primăriei. Experimetul acestui primar este interesant și, din punctul meu de vedere demn de tot respectul: pe lângă asfaltări și alte treburi gospodărești, omul s-a ocupat să înființeze mica industrie, un serviciu de pompieri local, un after-school, un târg de desfacere a produselor din olărit, un festival de tradiții locale, un sistem inteligent de colectare selectivă și de reciclare a deșeurilor. Un deliciu pentru jurnalele de știri.

Chiar or fi niște leneși acești locuitori ai unei comune care acum patru ani avea șomaj zero? Hai să vedem ce s-a întâmplat cu mica industrie locală înființată de vrednicul primar de Șișești! Ideea primarului a fost că mica industrie ar putea fi șansa forței de muncă din mediul rural – sătenii obțin venituri executând munci care nu necesită înaltă calificare și nu se depărtează de gospodăriile lor. Cu atât mai mult, fabrica de ceramică de la Șișești- cea pentru care primarul se plângea  că nu găsește angajați- este importantă 5173513895f9cff909000009pentru comună: prelucrarea lutului este o străveche tradiție locală, meșterii olari din Șișești câștigă premii la festivalurile de profil, iar fabrica a fost înființată în 2001 tocmai pentru a continua această tradiție. Și atunci, de ce fabrica mai are doar doi angajați, deși capacitatea sa maximă este de 20 de locuri de muncă?

Să încercăm să aflăm, urmărind puțin în presă istoria făbricuței de ceramică de la Șișești.

În 2011, comuna avea încă miraculosul șomaj zero, fabrica de ceramică mergea din plin, iar primarul negocia cu un hypermarket să preia spre vânzare produsele olarilor din Șișești. 

În 2013, făbricuța încă avea 15 salariați, iar în 2014 mai avea doar doi. Totodată, decăzuseră și celelalte mici afaceri ale primăriei. 

Ce s-a întâmplat între 2013 și 2014? S-au lenevit brusc localnicii Comunei cu Șomaj Zero? Explică tot primarul, într-un interviu pentru un post local de televiziune:

În 2011, prin plafonarea cheltuielilor cu salarizarea în primării, toți salariații micii industrii locale ar fi trebuit disponibilizați și, ca să se evite asta, toate întreprinderile primăriei au fost transformate în societăți comerciale.

Care va să zică, intrat pe piața liberă, atelierul de ceramică nu a rezistat concurenței familiilor de ceramiști independenți din comună și, încet-încet, și-a redus drastic activitatea. Întreprinderile primăriei ofereau, deci, o formă mascată de protecție socială, care nu a mai fost posibilă după transformarea în societăți comerciale, astfel încât ele au început să disponibilizeze salariații.

Deci, nu lenea sătenilor a făcut ca atelierul de ceramică și celelalte mici afaceri ale primăriei să-și reducă activitatea. În realitate, a fost vorba despre incapacitatea acestor afaceri de a supraviețui pe o piață concurențială. De ce nu se întorc acum foștii salariați? În felul lor greoi, de oameni simpli, cei câțiva intervievați reușesc să transmită explicația: sunt nemulțumiți de salarii.

E dreptul lor. De ce ar fi ei obligați să accepte un job pe un salariu care nu le asigură minimul necesar unui trai decent? Da, preferă să primească ajutor social (120 de lei- chiar aveți impresia că cineva poate trăi din suma asta?) și în tot acest timp să lucreze cu ziua pe la consăteni (într-o zi de săpat sau de coasă, un om poate câștiga 100 de lei), sau pe la firmele din comună (comuna asta de „leneși” are nu mai puțin de 60 de persoane juridice înregistrate pe teritoriul ei). Oricare dintre voi, dacă ați trăi ca ei, v-ați duce la primărie să declarați: „dom’ primar, eu lucrez la negru în Motru pe 1200 de lei, vă rog să-mi tăiați ajutorul social„?

Deși îi înțeleg primarului de Șișești/ Mehedinți frustrarea legată de investițiile în care a pus atâta suflet, nu cred că îl ajută cu ceva aruncarea etichetei de „leneși” asupra consătenilor săi. Sper doar că va reuși să depășească această criză și să refacă „miracolul” Comunei cu Șomaj Zero, pentru a dezlipi eticheta de Comuna Leneșilor.

PS MOISE: Cazul expus de Ina este foarte interesant și concluziile îi aparțin. Eu nu sunt de acord cu ele. NU 100%. Ina a făcut deja și episodul trei din această serie, dar, nu o pot lăsa să treacă mai departe înainte de a formula eu o replică interpretărilor pe care ea le-a dat acestui interesant caz numit Comuna Șișești, din județul Mehedinți. Asadar, va urma! 🙂 Mai pe seară.

stiri verificate
This entry was posted in Diverse. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

43 răspunsuri la Satul românesc se îneacă în capitalism (II)

  • Anonim
    August 6, 2015 la ora 10:45

    In primul rand, ce dezmagire acest articoooolll!! Doamna „jurnalista” s-a documentat pe internet si cam atat. Way to go! Nu inteleg ce cauta pe biziday (dezamagire, domnule Guran!). Comuna fara someri (are you kidin’ me?)??? Poate din aia inregistrati caci slava Domnului pe langa aia mai avem si multi si neinregistrati. In al doilea rand, propovaduiti de ce greu e cu relocarea si ce bine ar fi daca ar munci mai aproape de casa dar amaratii din Sisesti nu au transport in comuna sau privat nici macar pana in Drobeta Turnu Severin, merg cu ia-ma nene (asa ca frumoasa cercetare ati realizat). In al treilea rand, e bine ca aruncati vina doar pe cei de la sate, ca nu vor sa munceasca (si nu, nu sunt din mediul rural), dar cu o zi inainte de targul acela de la Sisesti a organizat si AJOFM Mehedinti unul cu 600 de locuri de munca si s-au angajat doar 4 persoane. Deci nici orasenii nu vor sa munceasca. Frumoasa campania PR a celor de la Addeco si Delphi!! V-au platit si pe voi? 😉

    Răspunde
     
  • o femeie
    August 4, 2015 la ora 13:20

    Ca salariul minim pe economie e mic – asta e o realitate romaneasca. Doar 30% din romani il castiga, unele familii au un singur venit si acesta e salariul minim pe economie. Dar mi se pare lene ca un om in putere sa aleaga sa stea in ajutor social, pe spinarea celor 30%.

    In Dorohoi un primar a conditionat pe cei ce primesc ajutor social sa vina sa munceasca in folosul comunitatii 10 ore lunar. 30% au renuntat la ajutor social!!! iar unul din ei, om muncitor, a fost remarcat si luat sa munceasca de altcineva. Socant e ca unii din acestia aveau bani de tigari.

    In rest, cat timp este pamant parloaga si nu se fura ca in codru, omul isi poate face un capatai in orice colt al Romaniei. Am la tara o familie vai de capul ei, 3 baieti fara pamant si orfani de mama, au muncit in 3 directii, unul are mini ferma de animale si isi produce singur mancarea pt ele. Nici unu nu bea, nu fumeaza, si au muncit si in 2-3 directii cand a fost nevoie.

    Răspunde
     
  • Cris
    August 3, 2015 la ora 14:23

    Statul romaneasc are o singura sansa – sa bage statul bani masiv in mecanizarea micii exploatatii agricole astfel incat aceasta sa devina profitabila. Odata cu cresterea productiei statul trebuie sa se implice activ in valorificarea produselor agricole obtinute la sate. Trebuie re-infiintate Ceapeurile care sa puna bazele unor exploatatii agricole eficiente si profitabile.

    Importurile de produse alimentare care se pot produce in Romania, trebuie interzise, chiar cu pretul iesirii din UE !!!

    Răspunde
     
  • ion
    Iulie 31, 2015 la ora 19:13

    Ce brutarie locala?! Ce ceramica?! Babele cumpara farfurii din plastic chinezesti sa imparta de sarbatori iar noi cumparam paine ambalata si feliata produsa la V….tar. Prin piata nu mai trec decat accidental. In 2015 e o anomalie ca inca traim jumate la sat jumate la oras. E natural sa creasca in continuare migratia. Jumatate din comune ar trebui comasate. Cel putin jumatate!

    Răspunde
     
  • Cosmin
    Iulie 31, 2015 la ora 14:26

    Concluzia e ca Romania rurala dispune de o mare masa de forta de munca necalificata sau putin calificata, adecvata doar pentru acele industrii care ar avea reale dificultati in a putea fi competitive pe piata romaneasca sau europeana. O treime din forta de munca activa este implicata in agricultura, iar fara investitii masive in calificare, specializare si educare a acestor oameni nu este nici o sansa sa li se schimbe conditia

    Răspunde
     
  • m
    Iulie 31, 2015 la ora 12:12

    Cred ca faceti o confuzie, regasita si in articol, targurile astea se adreseaza oamenilor care NU au un loc de munca sau care au si vor sa-l schimbe. Cei care lucreaza in gospodaria proprie, oamenii aia harnici nu au motiv sa-si abandoneze pamanturile, animalele. Nimeni nu incearca sa-i zmulga din gospodariile lor. Nu lor li se adresa oferta de munca… Ci celor care NU au loc de munca. Autoarea a atins, in mod involuntar :), o problema pe piata muncii. Exista multi oameni care nu isi mai cauta loc de munca, populatia inactiva, drept pentru care nu mai sunt socotiti someri, nu mai intra in evidente, chiar daca oferta de munca pentru ei poate ar exista. Imi scapa motivele pentru care ar trebui sa fie incurajati sa continue pe acest drum…Poate aici ar trebui gasite solutii. Stiati ca rata de ocupare a tinerilor din mediul rural e de 30%,iar rata generala de ocupare e de vreo 60%?

    Răspunde
     
  • Cris
    Iulie 31, 2015 la ora 10:15

    Din punctul meu de vedere satul romanesc ar avea o singura sansa aceea a implicarii substantiale a statului (autoritati centrale si locale) in dezvoltarea unuei mici economii locale.

    Cum se poate implica statul? Simplu: facand o licitatie centralizata pentru mici utilaje necesare gospodariei agricole: tractorase, cositoare, etc cu care sa se doteze gospodariile pentru cresterea eficientei micii activitati de productie. Apoi, prin crearea unor depozite / baze de achizitii in care taranii sa-si poata preda produsele la un pret decent. Apoi statul sa le valorifice en-gros catre marile retele de magazine sau la export.

    E cea mai simpla metoda cu care poti scoate satul romanesc din foame. IMPLICAREA ACTIVA A STATULUI. Activa insemnand nu numai sa adune taxe ci sa faca niste lucruri concrete de care e nevoie acolo la tara.

    Răspunde
     
  • Noi
    Iulie 31, 2015 la ora 07:59

    Ehei, dragii moșului…de câte ori am comentat eu pe aici ca in RO nu lipsa locurilor de munca este problema ci tocmai a lipsei celor care ar trebui sa ocupe locurile de munca. Draga Moise si coautoarea dv. mai luați țara la talpa si o se vedeți prin toate vitrinele „Angajez personal” Aceste lucruri de ce nu le înțelegeți? Lenea s-a instalat încă de câțiva ani în urma lucru pe care l-am sesizat la Iași (de aici sunt) când se construia complexul Palas și întreprinzătorul a trebuit sa aducă muncitori din China in timp ce ai noștri „osteni ca brazii” stăteau la umbra pe cotizația altora.

    Răspunde
     
    1. vasi
      Iulie 31, 2015 la ora 08:44

      Draga mosule, esti batran si ma simt dator cu niste explicatii: banii putini platiti de constructor muncitorilor chinezi, valoreaza cel putin dublu pentru familia chinezului ramasa in China. Cat despre faptul ca romanii nu muncesc in tara lor dar avem peste 3 milioane imprastiati in UE, alungati de salariile mizere si traiul scump de la noi, nu-ti spune nimic?

      Răspunde
       
      1. Noi
        Iulie 31, 2015 la ora 09:32

        Scumpule, eu ma refer la aia din țară care mănâncă semințe in strada, joaca pacanele, umplu birturile si uneori o mai pun si de câte un viol în grup (de șapte).
        Care au plecat, bravo lor dacă si-au facut un rost, si eu as fi plecat însa la mine a fost o alta conjunctura care chiar nu mi-a permis si regret profund ca încă ma mai aflu in RO.

        Răspunde
         
        1. vasi
          Iulie 31, 2015 la ora 10:40

          Ehei mosule, astia sunt aceia care aduc voturi si sunt mentinuti in starea asta de primari si politicieni care noua ne cer tot mai mult si mai mult ca sa aiba de unde sa dea.

          Răspunde
           
    2. o femeie
      August 4, 2015 la ora 13:24

      astia de la marginea shantului cu sticla la gura nu vor munci niciodata. Nu au muncit, nu au vazut asta in familie, si nu vor munci. Vor alege oricand 100 lei primiti ajutor social decat 1000 munciti.
      Mamaia singura a ingrijit 5 vaci, la 70 ani. Cand nu a mai putut, a cautat pe cineva cu bani: ba ca nu s-a trezit, ba a venit mahmur, ba facea de mantuiala. Mamaia a vandut vacile.

      Răspunde
       
  • angela
    Iulie 30, 2015 la ora 18:36

    sa spuna edilul ca sunt locuitorii comunei lenesi dupa ce l-am votat 5 mandate, iar pentru locuitori nu a facut aproape nimic, sunt sate in care nu poti ajunge sau care nu au apa potabila,dar bine ca si-a facut afaceri proprii el si familia lui „de olarit” care au fost subventionate de catre primarie.Asa edil asa comuna! 400 persoane asistati social, dezamagitor!

    Răspunde
     
  • Fartat Cicero
    Iulie 30, 2015 la ora 18:17

    Dacă un om înţelege să-şi trăiască viaţa rustic, nu văd de ce ar trebui criticată alegerea sa. Dacă altul năzuieşte spre o viaţă confortabilă, atunci putem discuta şansele pe care i le oferă societatea şi beneficiile pe care le-ar avea acea societate din succesul aspirantului nostru.
    Autoarea greşeşte când pleacă dela premisa că o societate trebuie să ofere apriori abundenţă: abundenţa, bunăstarea, sunt o consecinţă a valorii produse de membrii ei; critica poate fi făcută politicii statului, care nu oferă educaţie consistentă membrilor societăţii, pentru a obţine bunăstarea ulterior.
    Neclară în articol este şi explicaţia decăderii afacerilor primăriei – piaţa este concurenţială doar după 2011? şi dacă aceiaşi oameni îşi pot vinde ceramica lucrând individual şi nu în atelier, unde e necazul?
    Nu m-a convins deloc pledoaria aceasta, e cel puţin superficială.

    Răspunde
     
  • Stefan
    Iulie 30, 2015 la ora 17:21

    Expunere in cunostinta de cauza, patron prietenul unui prieten din statiuni la mare:

    Patronul vine cu bani munciti afara. In fiecare an se plange angajatilor de cate taxe plateste pentru ei si ca e din ce in ce mai greu. In fiecare an (2 luni vara), are profit in mana cam 75% din investitie, acum totul legal datorita taxelor scazute. Investitia a inceput la £20000. £15000 profit curat pe primul an. Reinvestit tot anul urmator, £35,000 in business scos £30,000 curat. Reinvestit o parte, anul 3 scoate £40000.

    Taxe afara de impozit:
    La primar local, autorizatie fara bani nu se da.
    Anul 1: cat cerea garda, in jur de 5000 de lei pe vizita, 2-3 vizite.
    Anul 2: aproape in legalitate, ANAF ii ia 7000 de lei in amenda ca nu a dat bon o angajata, 5000 minim dati spaga.
    Anul 3: aproape totul in legalitate, ANAF nu mai colecteaza asa dur.

    Angajati: 4 Prima vara, salariu 1000 de lei de persoana, 8 ore pe zi.
    6 vara 2, salarii 1100 de lei
    8 vara 3, salarii 1200 de lei.
    Vara urmatoare a taiat salariile, si celor fara contract le-a dat cu 50 de lei mai putin decat discutasera, ca e greu.

    Răspunde
     
    1. Stefan
      Iulie 30, 2015 la ora 17:45

      Acum, el a suferit riscul, el a facut businessul. Pe de o parte sistemul il cocoseaza pe cat se poate, legal sau ilegal prin taxe, controale extra, siguranta a businessului anul viitor inexistenta, competitivitate neluata in calcul. Cu asta se bate in piept ca e greu. Corect.

      Se lupta cu falimentul? Nu are bani sa plateasca salarii care sa impinga si pe altii sa ridice stacheta? Ar avea. Dar gandeste vestic? Nu. Nimic nu este analizat.

      E patron nu antreprenor. Nu ofera posibilitate de crestere, prietenii si i-a angajat supervizori. Angajatii stau pentru ca nu au de ales. Si cand e de taiat tot de la ultimii se taie, restructurare/analiza pe cheltuieli nu exista. Conditiile de munca sunt mizere, in temperaturi de 40 de grade fara posibilitate de pauza (inchidere) in lipsa unui supervizor.

      Unde este situatia de castig in ambele parti? Unul prin banii lui profita de situatia disperata a altora, si are asteptari sa ii fie pupate picioarele pentru ca plateste taxe si tine angajati, ignorand lacomia lui. Cat ar fi de ajuns incat sa curga ceva si la ultimul om?

      De ce sa nu ne fie bine tuturor, de la mic la mare? Unde sunt antreprenorii care isi propun sa le ramana anual destui bani cat a da si angajatilor? Unde e gandirea pe termen lung? Crestere, retentie, apoi profit, nu? Amazon nu a fost pe profit de cand exista, toti banii reintrand in firma, si in loc sa scada creste.

      Ascult pareri cu cea mai mare dorinta.

      Răspunde
       
      1. o femeie
        August 4, 2015 la ora 13:26

        mi se pare super business cu profit de aproape 100% din investitie si doar 4 angajati. Ne spui si noua ce afacere era?

        Răspunde
         
  • florin70
    Iulie 30, 2015 la ora 15:56

    Eu personal de citiva ani numai urmaresc fenomenele de pe piata muncii din Romania ,si daca patronii nu se vor reforma si nu vor renunta la profiturile lor care sint destul de mari si statul nu va face diferente sociale atuncipoate vom avea o sansa sa ne intoarcem acasa si sa facem plus valoare in propria tara.Am muncit 14 ani in romania dar am trait numai la limita si am avut intotdeauna doua slujbe .

    Răspunde
     
  • Vasile
    Iulie 30, 2015 la ora 15:50

    Domnule Guran,

    Sunt curios de ce o lasati pe Ina Gabriela Funeţan sa scrie pe acest site?
    Cazul/relevanta lui ca si modul de a pune problema sunt complet gresite. Persoana care scrie acest articol habar nu are cum se pune problema la nivel jurnalistic serios.
    Cum sa spui asa ceva intr-un articol? Adica, tu ca persoane publica ii intelegi ca fura si esti de acord cu ei?
    „E dreptul lor. De ce ar fi ei obligați să accepte un job pe un salariu care nu le asigură minimul necesar unui trai decent? Da, preferă să primească ajutor social (120 de lei- chiar aveți impresia că cineva poate trăi din suma asta?) și în tot acest timp să lucreze cu ziua pe la consăteni (într-o zi de săpat sau de coasă, un om poate câștiga 100 de lei), sau pe la firmele din comună (comuna asta de “leneși” are nu mai puțin de 60 de persoane juridice înregistrate pe teritoriul ei).”

    Cu stima,
    Vasile Iliescu

    Răspunde
     
  • Codrin
    Iulie 30, 2015 la ora 14:15

    Cand citesc despre angajatorii care se plang ca nu gasesc salariati buni ma gandesc ca si eu am cautat ieri BMW-uri noi de la dealer cu 5000 de euro.

    Nu am gasit nici unul 🙂

    Răspunde
     
    1. George
      Iulie 30, 2015 la ora 23:03

      Dar daca tot este la 350 km jobul nu mai bine se facea fabrica la granita cu ungaria?si in loc de 1000 1500 ron primeau 500 600 euro?cred ca ar fi cam aceasi diatanta

      Răspunde
       
  • Emanuel
    Iulie 30, 2015 la ora 12:20

    Am citit si primul episod. Multa lume se plange ca salariul este mic. Dar nimeni nu se gandeste la cel care ofera locul de munca.

    Cati dintre comentatori sau chiar dintre cei care isi cauta un loc de munca stiu ca un „patron” care ofera acel salariu pentru o pozitie el trebuie sa asigure inca o data pe atat pentru taxele care le plateste pentru acel salariu? Asta inseamna ca vinovatii ca este salariu mic nu sunt cei care ofera ci guvernul care jecmaneste pe cei care vor sa munceasca.

    Cel mai bine este ca salariatul sa primeasca toti banii si el sa isi plateasca darile catre stat, nu sa ii fie platite de catre angajator.

    Răspunde
     
    1. vasi
      Iulie 30, 2015 la ora 14:48

      Lucrurile sunt foarte clare si discutam de sume nete, adica cu ce ramane omul „in mana”. Daca patronului nu-i convine situatia n-are decat sa lucreze cu membrii familiei sau cu cine vrea. Daca tot nu i se renteaza, poate sa se lase de antreprenoriat si se angajeze el la alti patroni.. sunt curios ce pretentii salariale ar avea si ce ar sti sa faca.

      Răspunde
       
      1. Noi
        Iulie 31, 2015 la ora 07:50

        Corect prietene, cu o condiție, sa nu ia ajutor social sau șomaj din contribuțiile mele si ale tale atâta timp cat el refuza sa muncească.
        Cred ca ești si tu de acord cu acest lucru.

        Răspunde
         
  • er
    Iulie 30, 2015 la ora 12:03

    Daca un barbat sanatos de 20-50 de ani nu are o slujba de peste 2 ani, atunci va rog sa nu mai vorbim despre sistemul social sau economie.

    Răspunde
     
  • m
    Iulie 30, 2015 la ora 11:16

    De la vladica la opinca s-a impamantenit la noi vorba asta, cand vine vorba de munca: eu nu ma dau jos din pat pentru suma X, unde X difera de la opinca la vladica :)(sau alta mai populara, „nu se merita”) Dar ele spun acelasi lucru…

    Răspunde
     
    1. Stan Lucian
      Iulie 30, 2015 la ora 15:23

      M, acesta este singurul tau avertisment.
      Nu mai posta comentarii la rand. Limita de caractere este pusa cu un motiv.

      Răspunde
       
      1. m
        Iulie 30, 2015 la ora 15:58

        Nu inteleg, n-am depasit limita, pentru ca nu se poate depasi 🙂 si n-am postat comentarii la rand. Dar puteti sterge fara probleme.

        Răspunde
         
        1. Stelian F
          Iulie 30, 2015 la ora 17:01

          Din cate inteleg eu, limita de caractere reprezinta o limita a comentariului de bun simt. Se pare ca aceasta l8mita a trebuit impusa. Avem mai multe variante. Sau scriem un mesaj cu numar maxim de litere, sau mai multe care sa se incadreze in acelasi nunar de litere. 🙂

          Răspunde
           
          1. m
            Iulie 30, 2015 la ora 20:44

            Stelian,
            nr de caractere e limitat, nu il poti depasi, cand se termina nu mai poti scrie 🙂 si daca mai scriam inca unul atunci intr-adevar erau comentarii la rand. Ma rog, comentariul care n-a mai aparut nu era important, sanatosi sa fim 🙂

             
          2. Stelian F
            Iulie 30, 2015 la ora 21:54

            Da, asta inseamna „limita de caractere”, inseamna ca ele sunt limitate si nu putem depasi numarul lor. Lucian n-a spus ca ati depasit numarul caracterelor intr-un comentariu, a spus ca aceasta limita de caractere este pusa cu un motiv. Motivul era sa ne spunem parerea cu bun simt si sa mai lasam si pe altii sa-si spuna parerea, ceea ce si facem :). Aceasta limita de caractere poate fi fentata prin publicarea mai multor comentarii unul dupa altul. Din cate am observat, Lucian modereaza comentariile celor care fac asa ceva foarte des. Daca se intampla odata la o luna ca mesajul comentariului sa fie mai lung si sa necesite doua postari nu cred ca deranjeaza pe nimeni din cate am observat.

             
          3. Stan Lucian
            Iulie 30, 2015 la ora 22:50

            Limita de caractere a fost impusa intrucat anumite persoane isi facusera un obicei din a posta texte kilometrice, iar sectiunea de comentarii ajunsese, dintr-o zona de discutii, intr-un fel de blog personal al acestora.
            Desigur, dupa aceea s-a incercat pur si simplu sa se truncheze comentariile kilometrice in mai multe puse una dupa alta. Acelasi efect.
            De aceea va spun, nu postati mai multe comentarii la rand pe acelasi articol sau in cascada (comentariu ca replica la comentariul aceleiasi persoane).

             
          4. m
            Iulie 31, 2015 la ora 13:08

            incercam sa spun ca o sa incerc sa fiu mai concis :). Am inteles problema si incerc sa ma incadrez. De-abia daca nu-mi iese, renunt :). Criticile constructive sunt bune si tin cont. Cred ca poti sterge discutia asta, altfel imi vine cheful de o nuvela 🙂

             
        2. m
          Iulie 31, 2015 la ora 11:22

          OK. Am inteles. Inchid blogul personal de aici. Scuze de spam.

          Răspunde
           
          1. Stan Lucian
            Iulie 31, 2015 la ora 11:47

            Asta n-a fost un avertisment de genul „Nu te vrem aici, pleaca”. Si n-a fost spam, pentru ca mesajele erau pe subiect.
            Asa ca ramai prin zona, doar nu scrie nuvele 🙂

             
  • m
    Iulie 30, 2015 la ora 11:13

    Salariul mediu net in Romania e pe la 1860 ron. Asta inseamna ca sunt sectoare unde acest salariu mediu net e mai mare si sectoare in care e mai mic. Nu spun nici ca e mult nici ca e putin. Dar asta e realitatea. Sunt destul de multi romani care castiga mai putin de atat.
    Sunt oameni calificati la locul de munca ce castiga atat. De asemenea, un roman aloca pentru mancare , in medie, spre 30% din venitul lunar. Asta e important de retinut pentru ofertele de munca ce includ si mese zilnice.Pentru ca se economisesc bani. Oferta pentru cei din Sisesti era pentru entry level. Adica nu trebuia sa ai experienta, nu trebuia sa stii sa faci nimic. La fel, nu spun ca e bine sau ca e rau. Dar despre asta e vorba fratilor, nu o mai luati pe aratura. Daca voi ati inceput cariera pe bani mai multi, nu inseamna ca toti au avut „norocul” asta. Si nici nu inseamna ca n-ar trebui sa o inceapa altii pe banii astia. E o alegere pentru fiecare. Sunt sectoare unde daca incepi pe banii astia poti ajunge, daca muncesti eficient, sa castigi dublu,poate triplu, sunt sectoare unde incepi cu bani mai multi, dar oricat ai munci nu o sa ajungi curand sa castigi nici macar dublu. Salariul de inceput e o poza de moment. Depinde de fiecare daca ramane cu poza asta in brate ani de zile sau o schimba cu altele mai insorite. Daca inveti o meserie si o faci foarte bine, daca nu esti recompensat pe cat consideri, schimbi sandramaua. Cu alta mai buna. E piata muncii. Bazata mereu pe cerere si oferta.

    Răspunde
     
  • m
    Iulie 30, 2015 la ora 10:34

    Of, Doamne, o adevarata Saga la Sisesti. Si nu e gata…
    E dreptul lor fara sa-l fi acordat Dvs si se folosesc de el, fara sa va citeasca. De dinainte sa fi descoperit Dvs Sisesti. Si nu patesc nimic ca-l folosesc, nu-i pedepseste nimeni, nu le ia nimeni boii de la bicicleta. Deja dupa seria asta de articole chiar ne dorim ca firmele din IT sa inceapa sa recruteze in Sisesti, sa se umple comuna de PFA-uri. Problema e ca oamenii din Sisesti nu devin nici mai lenesi nici mai harnici dupa articolele Dvs, cum nu au devenit nici mai lenesi nici mai harnici dupa reportajele de la care ati pornit. Dar nu pot sa nu remarc ca ati creat o serie de articole bazate pe reportaje TV si alte articole din presa. Sa inteleg ca acum ar trebui sa avem o imagine clara si corecta cu ce se intampla in Sisesti…

    Răspunde
     
  • Stelian F
    Iulie 30, 2015 la ora 10:14

    Oricare dintre voi, dacă ați trăi ca ei, v-ați duce la primărie să declarați: “dom’ primar, eu lucrez la negru în Motru pe 1200 de lei, vă rog să-mi tăiați ajutorul social“?

    Da. Cred ca majoritatea comentatorilor de pe acest blog ar face acest lucru.

    Răspunde
     
    1. Ina
      Iulie 30, 2015 la ora 10:55

      Sigur că da =)) Absolut toți, nu mă îndoiesc =))

      Răspunde
       
      1. Stelian F
        Iulie 30, 2015 la ora 12:12

        Aici nu ne potrivim. Eu nu cred ca absolut toti comentatorii de aici ar face asa ceva 🙂

        Răspunde
         
      2. Stelian F
        Iulie 30, 2015 la ora 12:17

        Apropo. Ati observat ca cele mai multe glume contin minciuni? Oare de ce?

        Răspunde
         
  • George
    Iulie 30, 2015 la ora 10:00

    „De ce ar fi ei obligați să accepte un job pe un salariu care nu le asigură minimul necesar unui trai decent?” Afirmatia asta este venita cu pluta. Nu ii obliga nimeni sa accepte un astfel de job. Foamea ar trebui sa ii oblige sau dorinta de a evolua social, de a deveni mai buni. Dar e greu sa faci asta cand traiesti din banii de la stat sau de la copiii din straintate. Sunt mii de oameni in Bucuresti care nu fac mutre pentru salarii de 1000lei. Sunt mii de oameni care s-au relocat in Bucuresti pentru salarii de 1000lei. Vreti sa va arat profesori care traiesc de ani de zile cu salarii de 1000lei? Dar cat ati considera salariu pentru trai decent pentru locuitorii din Sisesti? 1500lei e bine? 2000?Eu zic sa dam 2500lei si ajutor social 500lei din partea statului, pentru ca promoveaza traiul traditional. Eu zic sa va lasati pretentiile mai jos si sa va coborati „taranii” de pe norisorul idealist pe care i-ati urcat. Vad ca ati ignorat si continuati sa ignorati zecile de comentarii in care va sunt prezentate cazuri despre oameni care nu vor sa lucreze pentru o suma DECENTA o zi sau doua.

    Răspunde
     
    1. vasi
      Iulie 30, 2015 la ora 17:58

      @George: Esti usor pe langa. Aici e vorba de taranul care isi abandoneaza gospodaria si o ia de la ZERO la 350 km de casa si familie pentru 1000 – 1500 ron, suma care apropo de Bucuresti, e de ajuns doar pentru chirie si utilitati. Tu ai face schimbarea asta daca ai fi in locul lor?

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase