O basculantă de lei, răsturnată în piaţă

Publicat la data de de Moise

11230193_10200708215183680_822593614_o

de Moise Guran

Am auzit cu toţii la ştiri, Banca Naţională a făcut o mişcare surpriză, a redus dobânda de referinţă sub doi la sută şi, în acelaşi timp, a redus şi rezervele pentru creditele în lei, o lovitură dublă, nejustificată din punctul meu de vedere. Acum haideţi să înţelegem de ce a făcut Isărescu asta…

Dacă reducerea rezervelor ieftineşte creditarea în lei şi atât, reducerea dobânzii, într-un moment în care aceasta era oricum la doi la sută, este o armă cu vreo trei-patru tăişuri.

Justificarea dată de Mugur Isărescu este deflaţia. N-a spus-o chiar aşa, dar ştiind cum se desfăşoară şedinţele astea ale Consiliului de Administraţie al BNR, vă spun că probabil au luat deciziile după vreo cinci minute de când s-au întâlnit eminenţele de acolo, iar apoi s-au mai chinuit două-trei ore ca să scrie un comunicat formulat ambiguu, din care să nu reiasă că în următorul an vom avea în România deflaţie, adică o scădere generală de preţuri.

Formularea finală a fost cam aşa – din cauza scăderii TVA la alimente, rata inflaţiei va fi în jur de zero la sută, ceea ce, desigur, lasă loc şi pentru -0,9%. Şi atunci zdronc! cu dobânda de referinţă la 1,75%, că poate începe lumea să ia credite în draci şi să cumpere tot felul de prostii, ca să nu se scufunde preţurile.

Ceea ce nu înţeleg eu este de ce BNR consideră ca fiind o ameninţare pentru economie o astfel de deflaţie. Nici nu scad preţurile din cauza falimentelor si nici nu vând firmele în disperare, la orice preţ, într-o criză de subconsum. Pur şi simplu scade TVA-ul, unele valori se vor rescrie în economie pentru moment, după care, foarte probabil, ele vor reveni acolo unde cererea le aduce.

La modul sincer, eu nu cred că ieftinirile cu trâmbiţe şi zorzoane la care vom asista în următoarele luni vor mai fi de actualitate prin ianuarie – februarie 2016… Deci, de ce să dai cu dobânda de pământ, când oricum şi consumul şi creditarea sunt într-o creştere consistentă?editorial 3 wall bun

O altă chestie pe care nu o cred este că cei de la BNR nu anticipează ce vă spun eu acum… Efectele mai puţin discutate ale scăderii dobânzii de referinţă sunt două, una caldă, una rece… În primul rând că se duc naibii şi dobânzile la depozite, iar în euforia generală de consum, românul chiar nu va mai înţelege de ce să pună bani deoparte când toţi îi sparg. Ce, el e mai prost?

Din comunicat reiese că Isărescu a anticipat şi asta, dar a acceptat-o ca pe o pagubă colaterală. Al doilea efect al scăderii dobânzilor este oprirea fluxurilor de capitaluri speculative pe de o parte, şi creşterea euro faţă de leu pe partea cealaltă. Şi, deşi pot înţelege teama celor de la BNR legată de acest fenomen, tot mi se pare că Isărescu a epuizat un încărcător de Kalaşnikov când, de fapt, intenţia fusese să tragă doar un foc de avertisment.

Comentarii prin facebook

22 răspunsuri la O basculantă de lei, răsturnată în piaţă

  • dieta keto
    Mai 8, 2015 la ora 18:39

    sunt de parere ca a existat totusi un motiv, ca Isarescu nu se arunca doar asa..

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Mai 9, 2015 la ora 16:27

      De acord cu dumneavoastra, stimate domn, exista un motiv/o explicatie. Dupa cum am scris deja, cauzele scaderii dobanzii de politica monetara anuntata de BNR ar putea fi chiar mai multe. Dar, pentru concizie, in scurtul meu text de doua pagini si jumatate (A4), am analizat succint doar pe cele patru pe care le-am considerat mai importante. Contributia dumneavoastra in privinta celorlalte pote fi utila. 🙂

      Răspunde
       
  • dieta keto
    Mai 8, 2015 la ora 18:38

    oare sa nu existe chiar niciun motiv pentru care Isarescu a facut schimbarile astea dintr-o data? Interesant, in orice caz, perspectiva ta Moise. Spor

    Răspunde
     
  • Constantin
    Mai 8, 2015 la ora 11:17

    “haideţi să înţelegem”_ 1.Cauzele sunt mai multe, dupa cum am aratat, iar printre ele, una cel putin la fel de importanta precum cele deja prezentate este, cred, dorinta BNR de a oferi guvernului un sprijin. Consiliul de Administratie este numit politic. Imi pot doar imagina dialogurile dintre d-nii Dinu, Georgescu, Olteanu, Daianu, Gherghina si Voinea, oameni care foarte probabil, intalnindu-se inainte de a fi colegi la BNR, n-ar fi putut gasi un subiect comun de discutie. Dar BNR se conformeaza solicitarilor guvernamentale (si chiar face bine, pentru ca este un moment fast, in care prim-ministrul acorda atentie consilierilor pe probleme economice). Dl Ponta n-are treaba cu economia si se teme ca se poate intoarce criza daca nu se iau masuri de relansare. O catastrofa electorala. Se teme, de asemenea, ca la nivelul la care se fura, PIB ar putea avea de suferit intr-atat incat sa apara dezechilibre macroeconomice. O catastrofa in planul relatiilor externe. Ambele temeri sunt exagerate, dar pe acest fond este posibil a fi aplicate reforme.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Mai 8, 2015 la ora 11:21

      2.Scaderea TVA este o masura inflationista prin cresterea cererii. Dl Isarescu stie asta, dar pentru ca dl Ponta se teme ca nu va fi un succes, Guvernatorul „se lasa convins” de membrii CA si accepta (inclusiv din motivele pe care le-am expus anterior, desigur) sa scada dobanda de politica monetara si sa relaxeze creditarea in lei. O alta masura inflationista. Cum spuneam, ne aflam la inceputul unui nou ciclu economic, iar masurile, desi sunt prezentate ca anticiclice, sunt esentialmente procilclice. Dar, repet, nu este rau, in acest moment un impuls pentru iesirea din cresterea taratoare era necesar.

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Mai 8, 2015 la ora 11:22

      3.Doar ca mesajul d-lui Isarescu este pentru MINE si pentru cei ca mine. Domnia sa spune inca dinainte economistilor care l-ar putea intreba despre asta, ca rata inflatiei va fi in jurul lui 0% pentru a-i linisti, nu pentru ca s-ar teme de deflatie. Nu-i niciun pericol cu deflatia, economia romaneasca este departe de conditiile in care ea s-ar putea produce. Un nivel al inflatiei mai mare decat cel previzionat de dl Isarescu va fi privit nu ca un esec, ci ca un succes, inflatia va putea „umfla” PIB la un nivel la care sa multumeasca pe criticii reducerii TVA, iar polpulatia va fi fericita ca va simti ca poate cumpara ceva mai mult decat anul trecut. Speranta este importanta, iar sentimentul de dezvoltare poate sprijini partidul aflat la putere la viitoarele alegeri. Inchei prin a spune ca nu-mi pasa, atat timp cat masurile adoptate sunt benefice pentru economie, nu ma intereseaza cum l-au pacalit pe dl Ponta sa le adopte, sau ca a fost ajutat de BNR in demersul sau. Ma tem, insa, ca ar putea fi puse sub semnul intrebarii celelalte masuri de reducere a taxelor.

      Răspunde
       
  • AndreiM
    Mai 8, 2015 la ora 10:22

    D-le Constantin, sa nu uitam cine este in consiliul de administratie al BNR. Isarescu este vitrina si se vede treaba ca singura dorinta este sa ramana in acea pozitie. Desigur, toate aceste miscari sunt pentru sustinerea politicilor guvernamentale, pentru sustinerea tintelor de deficit. Iar guvernul au ales cel mai pervers, facil si usor de manipulat instrument: politica monetara. Pervers pentru ca ii afecteaza in primul rand pe cei care aduc plus-valoare, facil pentru ca majoritatea covarsitoare a populatiei nu inteleg consecintele ci doar suporta efectele si facil pentru ca efectele nu se vad imediat, ci in timp. Iar guvernul, in loc sa alega calea mai grea dar cu efecte pozitive pe termen lung, adica stimulare investitiilor si sustinerea ramurilor productive, au adoptat o cale care ne-ar putea arunca in clubul select Ungaria-Grecia-Rusia. Eu, spre exemplu mi-as fi dorit un start-up in acest an, dar modificarile legislative m-au facut sa dau inapoi. Sa speram ca aceste politici vor avea succes, altfel dupa 2016 altii vor repara oalele sparte si pun pariu ca nu va fi PSD, ca de obicei.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Mai 7, 2015 la ora 21:19

    O a doua cauza a demersului BNR ar putea fi prevenirea unei invazii speculative de valuta. BNR nu are printre obiectivele declarate un anumit nivel al cursului de schimb, dar prin ajustarea acestuia intre anumite limite influenteaza discret rata inflatiei si implicit stabilitatea pietelor (inclusiv a celei de capital, ori a fortei de munca, spre exemplu). Tendinta de scadere a dobanzii de politica monetara a fost anticipata/trasata de Guvernator inca de anul trecut, astfel incat atractivitatea leului pentru investitorii straini sa fie treptat tot mai redusa. O volatilitate sporita a cursului de schimb, cu fluctuatii ample, reprezinta un pericol major pentru stabilitatea macroeconomica, iar obiectivele Bancii Centrale nu ar mai fi cu certitudine atinse. Costurile pentru mentinerea unui curs stabil ar fi pentru BNR, mai mari decat reducerea dobanzii, iar acestea s-ar resimti in cele din urma in intreaga economie(compensarea riscului valutar la nivelul agentilor economici, diminuarea rezervelor BNR, impactul negativ asupra PIB etc.). Istoria arata ca efectele unor astfel de miscari valutare pot lasa urme adanci in economie. Prin urmare, aceasta poate fi o cauza a reducerii dobanzii de politica monetara a BNR.

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Mai 7, 2015 la ora 22:05

      Reducerea dobanzii de politica monetara poate stimula cresterea economica, mai ales ca se produce odata cu incurajarea creditarii in lei. Romania se afla la inceputul uni ciclu economic, iar masurile de sustinere/consolidare a cresterii sunt binevenite, chiar daca se suprapun. Cele mai efective pare sa fie cele de reforma fiscala, inclusiv reducerea TVA (nai ales in ceea ce priveste marirea consumului si, implicit, a cererii), dar ieftinirea creditelor este cel putin la fel de importanta. Adoptarea in mod concertat a ami mulotor masuri cu efecte in aceeasi directie poate trada neincrederea in unele dintre ele (poate se vor modifica datele reducerii TVA).

      Răspunde
       
  • Marian Androne
    Mai 7, 2015 la ora 17:45

    BNR copiază politicile de relaxare ale cvasitotalitații băncilor centrale. Numai ca noi avem o economie monopolista dirijata de cvasiintelegeri, cu excepția IT&telecom și a micului comerciant. Inflația va izbucni în 2016 și singura protecție este euro/dolarizarea, ca în anii 90.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Mai 7, 2015 la ora 13:02

    “haideţi să înţelegem de ce a făcut Isărescu asta” _ Contextul in care se produce demersul BNR de reducere a dobanzii de referinta se caracterizeaza prin: se incadreza intr-o serie de scaderi recente (08.01./2.75-2.5%, 05.03/2.5-2.25%, 01.04/2.25-2.00%, 07.05/2.0-1.75%); cresterea usoara a masei monetare; scaderea dobanzii aferenta facilitatii de creditare de la 3.75 la 3.25%; scaderea TVA la alimente cu 15 puncte procentuale; apropiata reducere a TVA generala cu 5 puncte procentuale; o crestere prognozata a PIB cu 2.8% fata de anul precedent; piata stabila, cu un somaj relativ redus (5.37%); inflatie in jurul valorii 2.5%. Care ar putea fi motivele: prevenirea deflatiei; prevenirea unei invazii speculative de valuta; stimularea cresterii economice (prin ieftinirea creditarii, marirea consumului gospodariilor etc.); sprijinirea politicilor guvernamentale (obtinerea indicatorilor macroeconomici propusi prin intermediul cresterii inflatiei, devalorizarea monedei nationale, samd).

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Mai 7, 2015 la ora 13:29

      Am intalnit in ultimul timp,cand discutiile despre deflatie s-au inmultit, opinia conform careia deflatia este opusul inflatiei.Dintr-o anumita perspectiva este corect,dar nu este vorba despre antonime,ci despre doua PROCESE asemanatoare.Pentru a explica deflatia,ar trebui explicata mai intai inflatia;in context,deflatia poate fi privita ca o forma a inflatiei.Variatia indicelui preturilor de consum nu este suficienta pentru a descrie procesul inflationist,asa cum nu este nici pentru cel deflationist.Ea reprezinta doar un element caracteristic,pe de o parte,iar pe de alta,fiind vorba despre procese[avand caracter dinamic],este necesar a fi determinata variatia indicatorilor economici in timp si a fi estimata tendinta.Foarte pe scurt, procesul inflationist se caracterizeaza prin scaderea valorii banilor,reducerea puterii de cumparare si a nivelului de trai,in contextul unui exces de bani pe o piata in care se gasesc prea putine produse in raport cu cererea,ori costurile companiilor determina marirea preturilor.Mai multi bani inseamana o disponibilitate mai mare catre achizitii si investitii,astfel ca pana la un anumit nivel inflatia stimuleaza cresterea economica si aparitia de noi locuri de munca.Reactiv,costurile creditelor/investitiilor cresc,competitivitatea produselor interne se reduce,moneda se devalorizeaza,somajul creste.Carevasazica,inflatia este un fenomen care insoteste economiile aflate in dezvoltare,benefic atunci cand este la un nivel mic iar trendul anticipat.

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Mai 7, 2015 la ora 14:00

      Deflatia. Definirea deflatiei numai prin scaderea preturilor, sau cresterea ofertei de bunuri si servicii in raport cu volumul de bani, este superficiala. Vitezele diferite cu care variaza cererea, oferta, efectele asimetrice ale mecanismelor de interventie ale Bancii Centrale in domeniul politicii monetare, contextul economic global etc. pot genera modificari pe termen scurt ale preturilor. Asadar, ca proces invers celui inflationist, deflatia este caracterizata prin reducerea ofertei totale de bani, cresterea valorii acestora, marirea puterii de cumparare si a nivelului de trai al populatiei, in contextul unui execes de produse pe o piata in care se gasesc prea putini bani in raport cu oferta, ori cresterea productivitatii si performantelor companiilor determina reducerea costurilor si micsorarea implicita a preturilor. Mai putini bani inseamna o disponibilitate mai mica spre achizitii si investitii, astfel ca intreprinderile isi inceteaza activitatea pentru ca nu mai au cui sa vanda produsele din ce in ce mai performante pe care le realizeaza. Valoarea monedei nationale creste, salariile tot mai mari ale angajatilor nu mai pot fi sustinute de angajatori, se genereaza somaj. Mai important decat fenomenul pe termen scurt este trendul, la fel ca in cazul inflatiei.

      Răspunde
       
    3. Constantin
      Mai 7, 2015 la ora 16:44

      Tinand cont de cele prezentate anterior, oare se justifica reducerea dobanzii de politica monetara a BNR ca masura de prevenire a deflatiei in tara noastra?In primul rand,exista rezerve asupra modului de alcatuire a cosului de consum.Este adevarat ca preturile la unele produse au scazut, dar scaderea lor de pana acum a avut loc in contextul scaderii veniturilor [si a puterii de cumparare a] populatiei in urma crizei economice si a intarzierii redresarii.In ultimii ani clima favorabila a facut posibila obtinerea unor recolte mai bune decat in anii precedenti,ceea ce a dus la scaderea preturilor la alimente.Nu se poate vorbi,insa,in Romania despre o oferta de produse exagerata in raport cu banii aflati in piata.Asa cum am aratat, a existat un sir de reduceri anterioare a ratelor dobanzii de politica monetara,iar TVA mic inseamna mai multi bani la consumatori.Intreprinderile romanesti nu au performante economice care sa fi dus la reducerea costurilor,cresterea productivitatii si a competitivitatii produselor odata cu scaderea preturilor de vanzare.Valoarea monedei nationale este in scadere in raport cu principalele valute (criza CHF este un exemplu, iar trendul pentru EURO/LEU este crescator).Nivelul somajului este redus,iar prognoza este pentru scaderea in continuare, in timp ce salariile sunt in crestere.Economia romaneasca creste de asemenea. Prin urmare, consider ca justificarea reducerii dobanzii de politica monetara ca masura de prevenire a deflatiei NU poate fi sustinuta.

      Răspunde
       
  • MarianD
    Mai 7, 2015 la ora 12:28

    de ce? pt ca POATE! fiindca tragand acest incarcator a facut agitatiune si isi arata devotamentu’ deplin fata de agenturili straine… fiindca a trecut vremea masurilor cu acoperire, fiindca noi inca acceptam, mai aplecati, mai cocosati – deja se da arama PE FATA!

    OFFtopic(sau nu):
    ne laudam ca suntem aici de amii de ani, asa si?! de mii de ani suntem subjugati si tratati ca sclavi si asa ramanem, suntem in plina epoca fanariota, doar ca nu ne inchinam spre Inalta Poarta ci spre UE si NATO… nu-i bai si Rusia are partea ei aici – circu-i mult mai mare
    Noi sa fim sanatosi sa putem sa le ducem, parca asa se spune mai nou…
    cine sa arate nedreptatea? cei ce au vandut tara?
    cine a platit pt dezastrul cu cianuri de la Oradea? cine a dat RM? cine a pus lacatul pe aurul nostru?
    acum le da pe tava posibilitatea sa scoata valuta..
    gaz nu mai avem, apa nu mai avem, curent electric nu mai avem, padurile se taie la hectar/kmp toate le-am dat, organele le donam si pe card acum in timp real
    cam asta a fost.. noroc ca mai ploua si se mai face o corcodusa, un mar, mai creste un musetel

    Răspunde
     
  • ion
    Mai 7, 2015 la ora 08:05

    Raspunsul, Moise, s-ar putea sa-l regasesti in chiar capacitatea guvernatorului de a conduce BNR… Mitul incepe, usor – usor, sa se destrame

    Răspunde
     
    1. Sergiu
      Mai 7, 2015 la ora 12:01

      Cand aud de astfel de stiri, intreb cui foloseste? Mugurescu nu lucreaza pentru bobor. Nu imi amintesc de vreo decizie din ultimii 4 ani care, privita retrospectiv, sa fi fost pro-romani. In schimb pro-banci, pro-anumite firme (externalizarea profitului) imi amintesc. De dragul topicului, sa analizez faptele: d-l Mugurescu anunta ca reducerea dobanzilor se datoreaza scaderii TVA. De aceasta scadere vor profita, pentru motive descrise in posturi anterioare, supermaket-urile, si vor pierde producatorii locali a caror capacitate de productie tocmai a fost „reglementatata” si impozitata ca atare (adica suplimentar). Adica, a crescut pretul de productie si a scazut pretul final (nu v-am auzit analizand acest aspect). Nu mai discut de dedesupturile prin care corporatii din zona vor profita de masura isareasca, ma concentrez pe populatie, adica efectul colateral al politicii financiare a arendasului Mugurescu: nu mai tineti banii in banci, luati si suplimente si mergeti sa cheltuiti in perioada care urmeaza. Circ am primit, vom primi si paine (sau electronice, ma rog, ce zice omul ca ii trebui – pe credit) pentru o perioada. Imi amintesc de un film de razboi in care soldatii erau indopati inainte de a fi trimisi in prima linie, si comentariul unuia „a, d-aia ne-au dat si inghetata”. Privesc masura mai degraba ca un semnal. Sa murim bine in Romania omorului bine facut, d-le Guran.

      Răspunde
       
    2. petru
      Mai 7, 2015 la ora 17:35

      Adica vrei sa spui ca il mananca lupii tineri sau nu prea din CA BNR? Eu am imbatranit si pe alocuri m-am mai desteptat, dar tot nu imi pot da seama din avion daca „aparatul” construit de guvi in jurul sau a fost un lucru bun pentru economie in general si pentru oamenii de rand in particular… O greseala recunoscuta este ca nu si-a pregatit din timp succesor… 🙂 Sic!

      Răspunde
       
  • Nicu
    Mai 7, 2015 la ora 00:25

    Problema e ca peste 2 ani ani romanii iar vor fi indatorati peste cap si BNR o sa iasa iar ca in 2009 la rampa cu sloganuri: v-am spus sa fiti cumpatati! dar nu mentioneaza ca roata odata pornita e greu de oprit. Mugur I e de mult doar de partea bancilor, din pacate. Si de ce vine deflatia? Pentru ca lumea e saraca, terminati cu prostiile ca romanii o duc mai bine.

    Răspunde
     
    1. Gigi
      Mai 7, 2015 la ora 01:00

      Problema este ca peste 2 ani dobanzile de referinta for fi mult mai mari decat acum si la BNR si la alte minuni de banci si ratele care acum sunt mici atunci vor fi uriase si vor nenorocii pe cei care acum se inhama la un imprumut.

      Răspunde
       
  • Bogdan
    Mai 6, 2015 la ora 23:55

    Si totusi ce facem cu economiile care le avem in depozite? Noi astia care inca vrem economii si nu ne intereseaza ca suntem mai prosti ca altii.

    Răspunde
     
  • fasole
    Mai 6, 2015 la ora 23:03

    si alt efect pervers : lumea ia credit din nou la dobanzi mici si peste 2 ani, poate, va creste din nou dobanda…

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase