Salarii mici, creşteri mari pe ramură

Publicat la data de de Moise

salarii blog 1

de Moise Guran

Comisia Națională de Statistică a lămurit faptul că agricultura nu a adus mai mult decât de obicei la creșterea economică de anul trecut.

Din cele 3,5 procente de creștere a PIB-ului, doar 1,1 reprezintă contribuția agriculturii, restul de 0,1% vin dintr-o mai bună încasare a taxelor pe consum (e un mizilic de 150 de milioane de euro… nu săriți în sus), dar industria a avut o contribuție de 2,3 procente din cele 3,5 ale creșterii economice.pib blog 2

Acum, eu v-am mai spus și cu altă ocazie că, în ciuda anului excelentînregistrat de Dacia, dar și a demarajului Ford de la Craiova, cam 1,5 miliarde de euro, și deci 1% din creșterea economică, vin din altă parte decât industria auto. Judecând după cât de prost a mers industria energetică, se poate spune că România chiar a excelat în câteva domenii în care oamenii poate n-au simțit, dar treaba chiar a mers.

Una este industria mobilei, în creștere cu 10% per total an, o industrie care, poate, n-a abandonat lupta pentru o piață internă foarte ieftină, dar a preferat piețele externe mai scumpe și pe valoare adăugată mai mare.

Alta este industria textilă care a avut o creștere de 14%, comparabilă cu cea din industria auto, dar care n-a reușit să inducă o creștere similară și în industria confecțiilor, de exemplu.

pib blog 3Paradoxal, domeniile care au adus cea mai mare creștere economică anul trecut, sunt și cele cu salariile cele mai mici. Nu, nici industria auto nu face excepție, căci în industria auto nu intră numai uzinele de la Craiova și Mioveni, ci și fabricile de componente care asigură peste 100 000 de locuri de muncă.

Nu se simte creșterea economică, spuneți? Ba se simte, dar mulți dintre acești oameni au salariul minim pe economie, acesta a crescut cu 100 de lei, ceea ce înseamnă cam 15%.

Şi pe bune acum, vă așteptați să țopăie de bucurie pentru că au cu 100 de lei în plus?

Comentarii prin facebook

30 răspunsuri la Salarii mici, creşteri mari pe ramură

  • Sal
    Iunie 5, 2014 la ora 15:37

    Statele care impoziteaza munca cu un procent mai mare decat Romania, au o multime de ajutoare sau facilitati pentru firme. Plus ca nu sunt luate in calcul alte taxe ce pana la urma lovesc tot oamenii care incearca sa construiasca ceva in tara asta.
    Belgia (56%), Franţa (50,2%), Germania (49,7%), Ungaria (49,4%), Austria (48,9%) şi Italia (47,6%).

    Ce avantaje au salariatii in tarile astea, ce asistenta medicala, ce ajutoare in caz de somaj?

    Sa nu mai vorbim de ce salarii sunt la noi, preturile alimentelor de baza care probabil sunt cu 10 – 20% mai mari decat in multe din tarile de mai sus, bonus si o calitate indoielnica.

    Sa mai luam in calcul si infrastructura din acele tari.

    Răspunde
     
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Martie 9, 2014 la ora 14:58

    Iar daca ai salariu 1598, platesti taxe vreo 830 de lei.

    Răspunde
     
    1. Cosmin Moise
      Martie 10, 2014 la ora 14:36

      Tovarasu unu, m-am saturat de aerele de superioritate pe care le tot vanturati! daca nu stiti aflati urmatoarele: La un salariu NET de 1000 de lei contributiile salariatului sunt in suma de 378 de lei si ale societatii de 384 de lei. Total SALARIU BRUT=1378 lei. Total gENERAL=1762 lei. Acum, daca tot sunteti maestru al aritmeticii va las pe d-voastra sa calculati in procente „dezinformarile”. ATAT RAPORTATE LA NET CAT SI LA BRUT!

      Răspunde
       
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Martie 9, 2014 la ora 14:53

    Daca eu la 850 dau 452 de lei, cat vine 53,17%. Angajat plus angajator-53,17%.
    La 1000 lei, dai vreo 531,7 lei nu?
    Cam asta e matematica cu regula de 3 simpla?
    nu?
    Deci suntem intre Belgia si Franta. Nu?
    Si acum ii raspundem si lui Moise, pentru ce ne trebuieste matematica in viata.
    Ca sa nu mai punem botu la dezinformare in masa.

    Răspunde
     
    1. Oana
      Iunie 11, 2014 la ora 21:08

      Vezi ca sunt situri pe net unde gasesti exact cat platesti statului.
      http://www.calculator-salarii.ro/

      Răspunde
       
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Martie 9, 2014 la ora 09:06

    De unde ati luat aceste date domnule @Marian Androne?
    Ca sunt false. Ori nu stiti sa calculati? Ori aveti informatii false despre cat sunt contributiile in romania? 83%poate cu tot cu TVA, sau sunt contributiile din Germania.

    Răspunde
     
    1. Marian Androne
      Martie 9, 2014 la ora 11:50

      După povara fiscală pe munca, suntem pe locul 7 în UE după Belgia (56%), Franţa (50,2%), Germania (49,7%), Ungaria (49,4%), Austria (48,9%) şi Italia (47,6%).

      La fiecare euro pe care salariatul il incaseaza, companiile din Romania trebuie sa plateasca statului 1,83 euro.

      sursa: Min.Finante

      Răspunde
       
      1. bogdan
        Martie 10, 2014 la ora 14:42

        la fiecare euro dat angajatului statul ia 0.83, nu 1.83. 1.83 ar fi imens.

        Răspunde
         
  • unu analfabetul si fara bun simt
    Martie 9, 2014 la ora 08:37

    @Marian Androne, nu stiu de unde ai scos cifrele alea, dar sunt false.
    Contributiile nu ajung la 83%. DOAR CU TVA sa ajungi la 83%.Nu stiu cine te- invatat sa calcuezi contributiile. IN rest sunt de acord cu tine. Suprataxare in Romania. IAr cate odata platim unele taxe de cate 2-3 ori. Daca am 3 case platesc de 3 ori taxa radio si tv. parca ascult in acelasi timp in cele trei locuri.

    Răspunde
     
  • MihaiDeLaBunicel.ro
    Martie 8, 2014 la ora 03:19

    Eu unul astept sa se simta cresterea economica din punct de vedere psihic. Daca devenim putin mai pozitivi si mai optimisti, valoreaza mai mult decat o crestere salariala cu 50%. O sa fie bine!

    Răspunde
     
  • Adrian D
    Martie 8, 2014 la ora 01:23

    „Paradoxal, domeniile care au adus cea mai mare creștere economică anul trecut, sunt și cele cu salariile cele mai mici.” – shi unde e paradoxul, Moise?
    In general, asta se ascunde in spatele poveshtii cu creshtere economica exprimata in PIB.
    Salariile mici fac profiturile mari…
    De-aia shi cresc tigrii asiatici/africani etc – insa fara ca aceasta creshtere sa o simta cineva in mod serios in acei 99%.

    Răspunde
     
  • danielle
    Martie 7, 2014 la ora 14:44

    Lucram la un atelier de accesorii auto.Nu luam decat 740 de lei salar. Il depaseam pana pe la vreo 850 doar dupa multe, foarte multe ore suplimentare.

    Răspunde
     
  • Marian Androne
    Martie 7, 2014 la ora 12:58

    Uitati-va pe fluturasul de salariu: 40% din brut merge la stat. Dar asta nu e tot, angajatorul mai plateste si el inca vreo 45%.
    La 1000 lei net, taxele sunt 830 lei !!!!!!!!
    Cu net-ul luat, mergi la supermarket si mai platesti inca 24% TVA. Uitati-va pe bon: la 124 lei cumparaturi, platim 24 lei fara nimic in plus in cos.

    Total taxe la angajat: 64%

    PIB-ul nu se vede in buzunare pentru ca munca e taxata salbatic.

    Răspunde
     
    1. un turist
      Martie 8, 2014 la ora 12:24

      Androne: D-le si in Germania anul trecut am inceput cred ca din 14 iulie sa lucram pe salar primit in buzunar deci daca socotim ceva peste jumatate am lucrat si noi pe diferite taxe si nu includ TVA sau altele dupa ce s-a primit netto la salar. Si noi socotim aceste masuri si taxe prea mari si sintem nemultumiti.

      Răspunde
       
      1. Marian Androne
        Martie 8, 2014 la ora 16:23

        Dvs munciti in Germania care are taxe pe munca chiar un pic mai mari ca la noi.
        Ramaneti acolo! Din taxele pe care statul german vi le retine, aveti servicii medicale impecabile, invatamant aplicat, sosele, pensie sigura, arbeitloss (somaj) 18 luni, indemnizatie pt. copii minim 450 euro, etc.

        Răspunde
         
  • Cris
    Martie 7, 2014 la ora 09:54

    Ioana Petrescu pare mai degraba un agent FMI infiltrat in Guvernul Romaniei decat un Ministru de Finante autentic.
    Sa vedem totusi ce-i poate pielea si mai apoi sa ne pronuntam… Pana la urma faptele vorbesc nu studiile sau diplomele.
    Daca sistemul fiscal din Romania va ramane la fel de impovarator si de nepredictibil cum este in prezent, toate studiile la Harvard ale Ioanei Petrescu sunt egale cu ZERO.

    Răspunde
     
  • Cris
    Martie 7, 2014 la ora 08:23

    Nu-i nimic paradoxal in faptul ca, acolo unde salariile sunt cele mai de mizerie, firmele sunt cele mai competitive.

    Trebuie sa ne punem intrebarea daca e normal sa lucram la nesfarsit cu sclavi in Romania.

    Eu in locul dvs. dle Guran as lupta din toti ranunchii contra „salariilor africane”.

    Trebuie luptata pentru o plata corecta a muncii in Romania.

    Răspunde
     
    1. Silviu
      Martie 10, 2014 la ora 13:27

      Pai, dumneavoastra ati spus, doamna, ca nu salariile sunt problema, ci puterea de cumparare. Nu ma deranjeaza sa am salar mic (dar ce inseamna salar mic?) daca imi pot rezolva problemele din el. Plata taxelor la stat, mancarea, educatia copilului, eventual o rata ca asta e situatia, cite o carte pentru mine – daca salarul acopera toate astea, NU am salar mic. Lupta nu impotriva salariilor africane trebuie dusa, ci, asa cum spuneati, impotriva bunurilor si serviciilor pe care se duce salarul trebuie luptat. Insa imi amintesc de un domn care spunea ca, atunci cind nu se doreste rezolvarea unei situatii sociale (in USA era asta) i se declara razboi – razboi impotriva saraciei, impotriva coruptiei – si, continua domnul respectiv, nimeni nu a castigat vreodata aceste razboaee pentru nu te poti bate cu un concept.

      Răspunde
       
      1. Silviu
        Martie 10, 2014 la ora 13:28

        „razboaie”, nu „razboaee”

        Răspunde
         
  • Răzvan
    Martie 7, 2014 la ora 07:51

    Investițiile in autostrăzi…
    Deci romanii pun balast mai mult decât nemtii. Pai poate nu știți ca balastierele la noi nu plătesc taxele. 90% nu plătesc taxele. Se cere certificat de urbanism pentru „iaz piscicol-agrement” pentru a fi introduse in intravilan. Astfel nu se plătește scoaterea din circuitul agricol. Cu certificatul de urbanism se obține licența de la agenția de resurse minerale. Autorizația nu se mai scoate si nici taxele de autorizare nu se plătesc. Primăriile au dreptul prin hotarâre sa fixeze o taxa între 1 si 7 lei pe metrul pătrat pe care insa nu o încasează. Drumurile județene au o capacitate portanta de 7,5t dar ei circula cu 30 de tone. Nu plătesc nimic pentru drumuri pentru ca CJ-urile nu au structuri de control chiar dacă au cântare. Oricum, șoferii basculantelor se anunța in stații si se opresc dacă apare un cântar. Drumurile județene si comunale sunt distruse de ei. In urma balastierelor ramân niște gropi – dezastre ecologice, se intra in pânza de apa freatica, nu se redau in circuitul agricol. Investițiile in infrastructura vor cauza niște dezastre ecologice dacă nu se face nimic. Vor trebui milioane de metri cubi de pământ. Exploatarea haotica si nereglementata va lăsa niște răni pe care pe cheltuiala statului vor trebui cicatrizate. Străinii care își autorizează balastiere nu pot concura cu prețurile celor care nu își autorizează. Toate acestea cu complicitatea primăriilor care știu absolut fiecare cui care se bate in comuna lor. Sa vedeți exploatările din albiile râurilor, care sunt interzise categoric, ce minuni fac si pe care cei de la apele romane trebuie sa le repare pe banul contribuabilului… Deci alegerea este: beton cu taxe si locuri de munca sau balast cu taxe neplătite, dezastre ecologice si drumuri distruse. Proiectele de autostrada au si ele niște stas-uri. Oare ce spun alea? Dacă ar fi o norma europeană poate nu am mai proiecta balast. Sau poate am face un canal de irigatii in loc de gropi dacă ar exista planificare teritorială …

    Răspunde
     
    1. cyphres
      Martie 7, 2014 la ora 10:24

      Asa este , aveti dreptate dar totusi autostrazile trebuie facute . Dar ce spuneti de basculante care nu au RCA , nu platesc taxe de drum circuland cu numerele in parbriz si , in momentul in care trec pe langa camerele CNADR intorc numerele invers sa nu se vada ? Incarcare de 30 de tone ? Ce spuneti de 45 de tone ? Se intampla in judetul Arad . Si eu trebuie sa concurez cu ei lucrand corect fiindca nu sunt politist sau politician 🙂

      Răspunde
       
    2. Constantin
      Martie 9, 2014 la ora 07:52

      „Dacă ar fi o norma europeană…” _ Stimate d-le Razvan, daca veti parcurge mai multe dintre threadurile acestui blog veti afla opiniile a numerosi colegi comentatori (care reflecta in buna masura pozitia populatiei patriei noastre) cu privire la pierderea de suveranitate din partea Romaniei in favoarea UE, neajunsurile aderarii la Europa unita si mai ales la dorinta de neamestec in treburile interne. Altfel spus, „nu Merkel guverneaza in Romania”. Este ceea ce auzim adesea la A3, spre exemplu, dar si declaratiile unor politicieni aflati la putere si sustinuti de peste 55% din populatia tarii. (Fara indoiala printre ei sunt si numerosi alesi in CJ la care va referiti dumneavoastra.) Asadar, trebuie sa constat ca propunerea dumneavoastra cu privire la norma europeana este nepopulara.

      Răspunde
       
  • Lae
    Martie 6, 2014 la ora 22:49

    Comentez pe langa subiect. Anyway, am revazut in seara asta „Clubul celor care muncesc in Romania” legat de autostrazile germane si cele romanesti. Oare ce mai face dl. Mircea Pop? Oare si-o fi luat dl. Narcis Neaga Duster pana la urma? As fi aflat si singur daca CNADNR-ul, in politica lui transparenta, ar fi publicat pe site Declaratiile de avere si cele de interese. Chiar, nu-i intrebi si tu de sanatate un picutz?:)

    Răspunde
     
  • Dragotoiu Mihail
    Martie 6, 2014 la ora 21:55

    Cresterea economica de cateva procente nu se vede imediat in buzunarele romanilor. Este important ca 2014 sa fie cel putin la fel de performant si atunci mai vorbim de efecte pozitive asupra salariului real.

    Răspunde
     
  • Catalin
    Martie 6, 2014 la ora 21:48

    si eu activez in industria mobilei din anul 1999, si confirm ceea ce a punctat Adrian.

    Răspunde
     
  • miruna
    Martie 6, 2014 la ora 21:10

    tot respectul pentru domnul Guran!

    Răspunde
     
  • Laurentiu
    Martie 6, 2014 la ora 20:52

    MOISE…ca si politicienii….spune,,vorbe,,…ca faptele nu le prea cunoaste …..de unde ??? …de la televizor???????? e greu sa intelegi economia….are teoria buna….bv lui…..

    Răspunde
     
  • Adrian
    Martie 6, 2014 la ora 20:17

    Nu stiu de unde aveti datele legate de cresterea economica din industria mobilei, dar cu siguranta sunt eronate.
    Activez in aceasta industrie din 1988, iar din anul 2001 sunt un mic intreprinzator in acest domeniu, am o societate mica cu 6 angajati si va asigur ca cel mai greu an de pana acuma a fost 2013.
    Pentru anul trecut, abia spre finalul lunii august am inceput sa simtim un reviriment, insa nu poti recupera in 4 luni ceea ce nu ai facut in 8 – defapt, in productie nu poti recupera nicioadata timpul pierdut.
    Cat priveste marirea de salariu……..este derizorie ca suma, dar semnificativa ca procent

    Răspunde
     
  • ioana
    Martie 6, 2014 la ora 19:34

    pai daca au crescut preturile nici macar mai multe bunuri decat anul trecut nu pot sa cumpere.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Martie 6, 2014 la ora 19:25

    „vă așteptați să țopăie de bucurie…” _ Nu, ma astept sa poata cumpara mai multe bunuri decat in anul trecut pe aceeasi vreme.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase