Ora de Business: miercuri, 7 august 2013

Publicat la data de de Biziday

premierul-lipseste

Emisiunea poate fi urmărită aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-122527 precum și pe canalul BiziDay de pe YouTube.

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

60 răspunsuri la Ora de Business: miercuri, 7 august 2013

  • sanduCu
    August 23, 2013 la ora 00:13

    Draga AndreiM, cu ocazia acestui text, trebuie sa fac o observatie care include si textele anterioare. Noi doi, desi avem uneori punctede vedere diferite, avem acelasi scop. Lucrul este perfect valabil pentru absolut toti ceilalti de pe blog. Asta la scara mare (nationala, mai putin detaliata) poate aduce imbunatatiri observate la scara mica (detaliata pe blog, de exemplu) . Deasemenea, mi-a venit in minte un film, nimic grozav – o echipa de fotbal american, facut din suflet (au americanii astia citeva de acest gen, nu multe dar care sunt, sunt grozave) dedicat unui antrenor , cu care se mindresc – Daniel John Devine. Filmul se numeste „Rudy”. Este vorba aici de MOTIVARE si SOLIDARITATE. Din spusele lui Dan s-au pastrat doua: „You all know wat you have to do, remember no one & I mean no one comes into our house and pushes us around” si „In this life, you don’t have to prove nothing to nobody but yorself.” Daca as aminti filme romanesti de pe vremea mea (cind se faceau FILME) mi-as auzi vorbe, atunci au fost ACTORI dintre care au mai ramas sa-i numeri pe degete, desi se pot invata multe din ele – chiar si cum sa devii ARTIST, nu neaparat vedeta. Daca ai SUFLET, toate celelalte vin de la sine. Si suflet ai daca iti iubesti tara, asa cum e – fa-o TU mai buna, nu fugi.
    Cind citesc “nevoile sale (oportunitati)” nu sunt sigur ce vrei sa sugerezi. Eu, de exemplu, prin nevoi inteleg ceva necesar, iar prin oportunitate inteleg sansa/ocazie. Nu-mi par a fi acelas lucru. Este adevarat ca urmarind textul inteleg mesajul tau, dar asta pentru ca vreau sa-l inteleg, inchipuieti ca n-as vrea.
    Deci, in cadrul „project socity” pe care ni l-am propus avem o societate/comunitate actuala, SATUL, care este menit sa satisfaca atit nevoi personale (ce am inteles anterior ca le consideri prioritare) cit si nevoi sociale (de interes comun). SATUL nu are ca scop profitul (ceea ce in acceptiunea mea ar da o orientare asupra calitatii de conducere al proiectului), si elimina fenomenul de parazitism – nu este tolerat intr-o activitate colectiva. Acuma, daca SATUL se ocupa de probleme personale si sociale, dezvoltind analiza „project society” pe o treapta organizatorica mai inalta si mai complexa, este de inteles ca STATUL are o sfera de activitate mai mare – regionala – si care necesita un grad de organizare mai ridicat, adaptat diversitatii de activitati (numai) sociale si relatiilor functionale ce se impun bunului mers. Vad ca ai pus STATUL si UE pe acelasi nivel si nu as face-o, dat fiind diferenta de interese. Intre SAT si STAT nu apare conflictul de interese, amindoua comunitatile au interes comun (un STAT este alcatuit din SATE). Promit sa ma explic. Descrieti foarte bine STATUL ca pe o unitate cu rol administrativ si functional/productiv referitor la nevoile sociale (marimea lor este dictata de amploarea lor inter-comunitate, cum spuneti, ce implica roluri si relatii).
    Spuneti „aceste structuri nu pot impune directii, numai cu acceptul marii majoritati” (mi-am permis permutarea fara a afecta sensul spuselor dvs), prin care justificati introducerea notiunii de “open-source”, asupra careia vom reveni. Am sentimental a doua erori: STATUL nu are nevoie sa mai impuna directii, care déjà exista si au fost acceptate la nivelul SATELOR, care toate fac parte integranta din el – SATELE sunt STATUL. Diferenta nu este de functionalitate ci de organizare/administrare. In acest context „open-source” isi cistiga locul, in mod logic, asa cum bine exemplificati. Dar la „Daca nu va mai fi nevoie de tigai, atunci cine a facut tigaia se va ocupa de rotisoare spre exemplu”, trebuie sa obiectez. Elimini niste resurse si anulezi niste valori create/existente déjà, care se datoreaza unei proaste organizari/planificari, interne ale STATULUI. Este obligatia lui sa previna asemenea efecte/fenomene. Mai exact: interesul comun este sa nu consumam/cheltui mai multe resurse decit este necesar pentru obtinerea cantitatii si calitatii de produse/servicii cerut in acel moment /ciclu economic/productiv. Organizarea si planificarea buna sunt bazele unei eficiente bune, care elimina/diminueaza pierderile – salariile nu-si pierd valoarea. Detalierea pe care o faceti cu referire la studiul de piata pentru identificarea a unor noi necesitati (produse/servicii) ce pot fi incluse spre planificare in cadrul economiei globale a STATULUI, este corecta. De retinut, intr-o organizare buna, reclama nu este necesara – poate fi folosita doar in situatii de exceptie sau fara amploare economica.
    „Modelul personal nu cred ca este un exemplu bun de urmat, doar daca rezonezi cu el,” absolut corect, scuze, dar nu am crezut ca era necesar sa precizez ca exemplul personal se impune. Sunt mai multe exemple care au reusit, in diferite situatii, il alegi pe cel care ti se potriveste pentru momentul respectiv al activitatii tale. Negocierea, ca parte a ceea ce numiti dialog, este absolut evident ca contribuie la reusita „project society”, cu mentiunea ca se poarta la nivel executiv, adica este treaba reprezentantilor – celor multi li se aduce la cunostinta (initierea sau/si finalul) si la o respingere majoritara demersurile pot fi anulate (orice negociere are un termen in care poate fi anulata). Ceea ce prezentati mai jos, despre proiectele de succes, este o alta varianta a exemplului personal.
    Nu am inteles exact „Si Moise isi doreste o societate normala si atunci “oportunitatea” ar fi o sustinere a proiectului in sensul de promovare a discutiei despre regionalizare”. Daca va referiti la programul de regionalizare a Romaniei, stiti ca parerile sunt impartite, iar eu pot justifica inca odata de ce sunt contra, in caz ca din ce am conclus pina in prezent a ramas ceva neinteles. Un SAT este un judet (deja existent, administrativ si teritorial, cu resursele sale), STATUL este administratorul general al tuturor SATELOR. STATUL nu are rol productiv, care apartine SATULUI. STATUL suporta activitatea SATELOR prin legislatii si redistribuiri de resurse (in special materiale si financiare, mai putin umane – pentru a evita pe cit posibil migratia de forta de munca in teritoriu) pentru atingerea/solutionarea tuturor necesitatilor asumate colectiv, in conditia unei cresteri/dezvoltari unitare/uniforma a unei economii nationale armonioase. Pentru detalierea acestor cuvinte aparent pompoase, va trebui daca doresti sa ne rezervam o alta „oportunitate”.
    Despre cum procedeaza Moise pe blog, nu aveam intentia sa discut – cind am ceva de spus, spun. Si i-am spus si el a citit. Atitudinea lui nu este corecta si nici legala, dar o accept pentru ca il inteleg, viata m-a invatat. Nu sunt in postura sa o tolerez, dar daca as fi, as tolera-o numai in afara comunitatii acestui blog. Este evident ca pentru as pastra afacerea (propriul sau proiect) si promova interesele personale are destule frecusuri pe care le trece de buna voie sau fortat (nu intra in atentia mea). Nu-i scuz atitudinea fata de mine. Este dreptul lui sa prioritizeze personalul fata de social, nu e in spirit colectiv dar nu i se poate imputa. Ceea ce ii imput si continui sa ii imput este faptul ca incearca sa ma insulte „la umbra nucului batrin”, fara sa aibe curajul sa-si ceara scuze – asta nu este frumos.
    Vad ca ai considerat sugestiva „slefuirea cuartului”. La „omul lasat liber, fara constangeri, este mult mai constructive”, as adauga, dar si incurajat, eventual orientat (bun, dar mai tirziu sau dincolo sau cu ei) – diferenta de orizontul si responsabilitatea pozitiei. O persoana de buna-credinta nu o sa gindeasca sau sa faca ceva nefolositor – este o premisa de la care pleaca fiecare conducator in ierarhia respectiva. Aici spuneti „anomaliile apar in momentul “reglementarii”. Care (dupa parerea mea) ar putea fi interpretabila: (1) exemplific pe cazul lui Moise, interventiile sale restrictive pot duce la perturbarea relatiilor si influentarea sistemului informational al comunicarii, al dialogului; (2) o reglementare poate capata un efect pozitiv in rol de orientare/conducere justa, care sa prioritizeze interesul colectiv si atingerea obiectivului stabilit initial de comun acord – este bine ce vor toti, ca regula.

    Răspunde
     
  • sanduCu
    August 20, 2013 la ora 03:07

    Draga dl AndreiM, sa incepem cu sfirsitul, ca e mai scurt. „avem nevoie de un vehicol care sa transmita ideile si…cin’ sa fie? Poate Moise intelege necesitatea si, de ce nu, oportunitatea”, este nevoie nu de un „transmitator” (si cu asta si-a facut datoria) ci de un sustinator, care sa inteleaga ideile si necesitatile (nu ca pe o „oportunitate” eventual personala) pe care sa le negocieze (aproape sigur va fi necesar)in interesul celor pe care ii reprezinta. Nu cred sa gresesc spunind ca asa ceva aproape nu exista. Luind exemplul elvetienilor (care au avut o istorie asemanatoare cu a romanilor), tind a crede ca tot ce tine de spiritul uman (gindire, credinta, dorinta, vointa, convingeri, samd)poate fi modelat (NU schimbat) numai daca acest proces este continuu si de durata – as asemui cu slefuirea cuartului intr-o apa curgatoare. Obsevati ca totusi au avut o majoritate in solutionarea unor probleme similare cu ale romanilor. Credeti ca romanii nu au stat suficient in apa? Dvs i-ati adus pe elvetieni in discutie si cred ca ati avut motive.
    Despre „open source”, este in spiritul discutiei si acest pdv asupra acestui tip de proiect. Nevoile i-au impins/determinat pe oameni sa recurga la unire, punind la oparte orice interes personal. Nimic nou. Doar pentru ca vreau sa am in fata cuvintele dvs „cineva are o nevoie, dar nu o poate satisface in totalitate.Atunci se aliaza cu alte persone pentru a concepe un instrument care sa rezolve nevoia. Acest instrument este oferit comunitatii atat pentru a-l folosi cat si pentru a-l imbunatati. Acest instrument nu satisface nevoile tuturor, iar cine are nevoi specifice fie il imbunatateste cu propriile puteri, fie apeleaza la ajutor specializat. Si astfel ai exact ceea ce te intereseaza”. Daca exact ceea ce ma intereseaza este „un instrument care sa rezolve nevoia”, care „instrument este oferit comunitatii atat pentru a-l folosi cat si pentru a-l imbunatati” si care pina la urma „nu satisface nevoile tuturor” fiind necesar a se apela la „ajutor specializat”, nu credeti ca pina la urma acest proiect „open source” este de fapt o pierdere de timp? Daca aceasta teorie poate fi demonstrata intr-un anumit domeniu restrins (fie si electronica), sunt convins ca va putea fi adaptat oriunde, altfel ramine aceiasi excrocherie comerciala tipica perioadelor de criza, cind trebuie sa vinzi orice si oricum.
    Ati avut o exprimare „celula care o reprezenta satul romanesc a fost distrusa de insasi ideologia care ar fi trebuit sa se bazeze pe ea”, care contrar afirmatiei dvs „nu vad nici o persoana interna” (deci nici o grija sau mai bine zis – atentie, sunt cu ochii pe noi), a dus la o neclaritate „lupta de clasa (conflictul dintre clasele sociale teoretizat de K. Marx) care, intr-adevar, conduce permanent catre esec”. Marx nu a chemat si nu a indemnat la nici un fel de lupta pe nimeni. Dar ce este corect, e ca o lupta, de orice fel ar fi, nu este de natura sa finalizeze cu un succes. Exemplul personal este, cred eu, singura forma de a convinge, general acceptata,(convingerea cuiva fiind tot o forma de lupta) si menita sa reuseasca (lucru dovedit in toate timpurile).

    Răspunde
     
    1. AndreiM
      August 20, 2013 la ora 17:03

      Cred ca ar trebui sa incepem sa structuram putin informatiile. Deci avem o problema – societatea actuala care nu ofera echilibru si normalitate si dorim o alta paradigma – noi i-am spus project society. In aceasta societate luam ca etalon individul cu nevoile sale (oportunitati), care cauta satisfacerea lor (de fapt ambele sunt oportunitati, depinde de unde privesti lucrurile) – deci nu profitului. Pentru satisfacerea nevoilor, atat personale cat si sociale, este nevoie de comunitate sau comuniune. Putem sa o numim sat, kibbitz, unde nevoile sociale sunt clare pentru toti, neexistand posibilitatea de parazitare (teoretic – scop practic).Am adus acum in discutie regiunea, putem aduce statul, SUE, dar numai ca unitati de administrare si implementare a proiectelor sociale mari, inter-comunitate, dar numai cu acceptul marii majoritati, aceste structuri nu pot impune directii. Acum sa revenim la explicatii, ultima parte are legatura cu prima, deci sa o luam cu mijlocul. Avem o nevoie, vrem sa facem cartofi prajiti. Pentru asta avem nevoie de ulei, cartofi si tigaie. Stiu sa imi cultiv catofii, am ulei, dar nu am tigaie. Fie mi-o fac singur, fie apelez la ajutor specializat. Daca stiu sa fac coada tigaii, atunci am nevoie de recipient. Ideea open-source ar fi ca acest concept (respectiv constructia tigaii) sa fie liber pentru cine isi doreste sa isi construiasca acest produs asa cum e sau il poate imbunatati punandu-i urechi. Daca poate singur bine, daca nu, apeleaza la cei care au construit produsul (sau altii pentru ca modul de constructie fiind liber, atunci cine il va face mai repede si mai ieftin va avea mai multa cautare). Daca nu va mai fi nevoie de tigai, atunci cine a facut tigaia se va ocupa de rotisoare spre exemplu. Si se elimina si lucruri precum impunere, subventii, etc. Daca mai aducem in discutie si modul in care freelancerii isi gasesc proiecte pe site-uri specializate, avem si modalitatea de intalnire a nevoilor cu cei care le pot satisface in mod liber, transparent.
      Modelul personal nu cred ca este un exemplu bun de urmat, doar daca rezonezi cu el, pentru ca ce mie imi place, altuia poate sa I se para o prostie. Daca vad pe unul ca da toata ziua cu sapa pe ogor, nu cred ca as dori sa ii urmez exemplul. Dar cred in dialog si negociere, ca instrumente esentiale de reusita si ajungem la prima parte.Si Moise isi doreste o societate normala si atunci “oportunitatea” ar fi o sustinere a proiectului in sensul de promovare a discutiei despre regionalizare, prezentarea proiectelor de succes sau care ar putea avea succes pentru a avea certitudinea ca se poate.Si pentru ca tot vorbim de dialog si negociere, profit de ocazie si consider ca nu a procedat corect atunci cand a oprit anumite comentarii sau anumiti oameni in a-si exprima ideile, daca ar fi avut ceva de reprosat putea sa o faca in celasi cadru. Sau daca sunt anumite reguli sa ni le spuna (fie vorba intre noi, blogul este un spatiu public, scopul lui este interactiunea). Cand aceste mecanisme se vor desfasura in mod natural, se cheama ca am evoluat si ca am “slefuit cuartul”. Si mai consider ca omul lasat liber, fara constangeri, este mult mai constructiv si mai atent cu ce se intampla in jurul lui. Practica dovedeste ca anomaliile apar in momentul “reglementarii” (spre exeplu prohibitia alcoolului in SUA)

      Răspunde
       
  • sanduCu
    August 17, 2013 la ora 08:01

    Draga AndreiM, felul cum pui problema este correct 100%, insa magistralul raspuns merita o corectie: poporul stie ce vrea, dar nu stie cum sa obtina ce vrea. Eu nu ma cramponez de nimic, este asa cum spui, poporul sa aleaga ce este bine pentru el. Stii bine ca de fapt astea sunt VORBE – cum alege poporul, pina la vot te maninca gaia. Si totusi, ca ai pomenit de Elvetia, de care Danut (cu ecologia lui utopica – si eu sunt adeptul ecologiei dar viata “moderna” de astazi este principalul dusman), spune ca ar fi o exceptie “de la regulile de baza” (care or fi alea?), uite ca nu este chiar o exceptie. Ba chiar Romania se aseamana destul de mult cu ea. Am pus linkul:
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia

    dar totusi am vrut sa evidentiezi citeva paragrafe. Spuneam ca Romania ar fi un nod sau „poarta gordiana” a legaturilor/ drumurilor comerciale europene, fapt care ii confera o pozitie strategica comerciala in Europa. In toate timpurile si mai ales acuma cu evolutia economica contemporana.
    „Vechea Confederație Elvețiană a fost o alianță formată de comunitățile din văile Alpilor centrali. Confederația a facilitat gestiunea intereselor comune (liberul schimb) și a asigurat pacea pe importantele rute comerciale montane”, seamana?
    Asupra Daciei/Romaniei s-au abatut 3 imperii si o puzderie de migratori (printre care si mongolii din Panonia), s-au aparat romanii si pe voievodate si pe principate. Elvetia si-a declarat independenta la 1 august 1291, dupa o istorica agitatie cu Imperiul Roman, cu Francii si cu germanicii.
    „Abia în 1648, prin Pacea din Westfalia, țările europene au recunoscut independența Elveției față Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană, ca și neutralitatea ei. Pacea Westfalică este un tratat de pace încheiat în anul 1648 prin care a fost pus capăt Războiului de Treizeci de Ani. Tratatul de pace este alcătuit din două documente: „Tratatul din Münster” (încheiat între Sfântul Imperiu Roman și Franța) și „Tratatul din Osnabrück” (încheiat între Sfântul Imperiu Roman și Suedia). Cele două tratate alcătuiesc împreună Pacea Westfalică. […] În 1815, Congresul de la Viena a restabilit complet independenta Elvetiei, iar puterile europene au acceptat să recunoască permanenta neutralitatea tării în 1860 când au fost prezenti la Asediul Gaetei. Tratatul a permis Elvetiei să-si mărească teritoriul, admitând în federatie cantoanele Valais, Neuchâtel si Geneva. Frontierele Elvetiei au rămas de atunci neschimbate”, semanam? Poate nu in totalitate, dar exista precedent si interese asemanatoare asupra teritoriului – o neutralitate ar pune tara la adapost. „Elveția nu a fost niciodată atacată.Ea a reușit să rămână independentă printr-o combinație de pregătiri militare solide, concesii făcute Germaniei și noroc datorită evenimentelor mai importante din timpul războiului, care au amânat invazia (Operatiunea Tannenbaum).”
    Desi au avut si au avut si ei probleme cu multinationala, s-au descurcat pina la urma.
    „Această constitutie prevede o autoritate centrală, lăsând cantoanelor dreptul de autonomie în ce priveste aspectele locale.[…] O clauză importantă a constitutie a fost aceea că ea poate fi rescrisă în totalitate dacă se consideră necesar, permitând astfel evolutia sa ca întreg, fără a trebui să fie modificată amendament cu amendament În 1891, constitutia a fost revizuită cu elemente neobisnuit de puternice în sprijinul democratiei directe, care rămân unice în lume până în ziua de azi. […] Democrația directă este un regim politic democratic în care populația („suveranul”) exercită puterea în mod direct. Democrația directă mai este numită uneori și „democrație pură”. Aplicată doar sectorului economic, democrația directă este în mod uzual numită autogestiune. Democrația directă apare ca alternativă față cu sistemele (democratice) deja existente, alternativă orientată critic în raport cu, în special, democrația reprezentativă. […] Pătrunderea Internetului mai în toate domeniile vieții prezintă o premisă bună pentru democrațiile directe. […] Prin referendumuri, cetățenii pot contesta orice lege adoptată de parlament și prin inițiativă legislativă cetățenească pot introduce amendamente la constituția federală, Elveția fiind astfel o democrație directă. […] Președintele Confederației este ales de Adunare din cei șapte membri, de regulă prin rotație pentru un mandat de un an; președintele conduce ședințele de guvern și îndeplinește și funcțiile de reprezentare internațională. Președintele rămâne însă un primus inter pares fără puteri adiționale, rămânând și ministru cu portofoliu în cadrul administrației”, crezi ca peste citiva ani vom putea sa spunem ca si aici semanam?
    „În 1920, Elveția a aderat la Liga Națiunilor, care a avut sediul la Geneva, cu condiția ca țara să fie scutită de orice obligație militară. […] Elveția a aderat la Consiliul Europei în 1963. În 2002, Elveția a devenit membru cu drepturi depline al ONU. […] Elvețienii au respins constant aderarea începând cu anii 1990. O cerere de aderare la Uniunea Europeană a fost trimisă în mai 1992, dar a fost respinsă în decembrie 1992. Din cauza unei reacții împărțite în rândul populației, cererea de aderare a fost înghețată. La 5 iunie 2005, alegătorii elvețieni au acceptat cu o majoritate de 55% să adere la tratatul Schengen”.
    Cred ca la framintarile trecute si cele viitoare s-ar potrivi al dracului de bine o neutralitate, dar trebuie negociata. Ai vazut ca si ei au facut concesii germanilor, au fost si acolo frecusuri. Dar premisa se creiase inainte sa apara treaba cu „bancile”. Deci, ideia de inceput a fost „suntem mici si la rascruce de vinturi”, si deci pace-pace intre citeva dobitoace … numai cu neutralitate se face.

    Răspunde
     
    1. AndreiM
      August 19, 2013 la ora 10:47

      Deci, domnule sanduCu, dupa 2 sedinte de definire avem o linie de discutii. Eu ma asteptam la cel putin 3, deci e clar ca ne dorim aceleasi lucruri. Acestor idei s-a alaturat si d-nul Onofrei, dar nu vad nici o persoana interna. Chiar nu reusim sa definim ceea ce ne dorim si in loc sa vorbim de proiecte, regionalizare, zone de interes, sa ne limitam la a comenta ce scot guvernantii nostri din putul gandirii?
      In privinta proiectelor „open source” eu vad lucrurile in felul urmator: cineva are o nevoie, dar nu o poate satisface in totalitate.Atunci se aliaza cu alte persone pentru a concepe un instrument care sa rezolve nevoia. Acest instrument este oferit comunitatii atat pentru a-l folosi cat si pentru a-l imbunatati. Acest instrument nu satisface nevoile tuturor, iar cine are nevoi specifice fie il imbunatateste cu propriile puteri, fie apeleaza la ajutor specializat. Si astfel ai exact ceea ce te intereseaza. Desigur, discutam de o comunitate care actioneaza in spatiul electronic, dar poate fi aplicata in toate domeniile, desigur in functie de specific. Revenind la discutia noastra, avem nevoie de un vehicol care sa transmita ideile si…cin’ sa fie? Poate Moise intelege necesitatea si, de ce nu, oportunitatea

      Răspunde
       
  • sanduCu
    August 15, 2013 la ora 22:55

    Draga AndreiM, pe vremuri, asa cum la frizerie vedeai desenat un leu (de ala cu coada) si sub el un anunt: Nu primim bacsis – asta insemna, ca nu mai putin de 1 leu; la fel in birourile de proiectare era desenat o spinzuratoare sub care scria: ce a comandat beneficiarul, iar alaturi un alt desen cu un leagan: ce a vrut beneficiarul. Asa si noi, ne spargem capul cu puncte si subpuncte si pina la urma fiecare pe limba lui piere. Tu esti pentru descentralizare, iar eu nu pot concepe o economie necentralizata. Probabil ca adevarul ar putea fi undeva la mijloc dar nimeni nu l-a descoperit.
    Tu faci o eroare, noroc ca nu sunteti multi, vreti sa anulati atributiile statului si sa transformati tara intr-o firma particulara. Pusa sub forma aceasta vei fi obligat sa nu mai fii deacord cu descentralizarea. Eu admit ca exista in administratia de stat functiuni/atributii care sunt uneori supradimensionate iar alte ori subdimensionate – acesta este un risc asumat, nu poti jongla cu un guvern lucrativ cum jonglezi cu numarul de senatori (de lucrativi ai nevoie sa fie acolo cind e necesar). O tara are nevoie de un program de dezvoltare UNIC din care sa reiasa necesitatile pe ramura industriala corespunzatoare unei anumite perioade economice – acelasi lucru este si in Project Management. Un guvern are obligatii (cerere) si responsabilitati (oferta) nu numai economice ci si sociale (sanatate, educatie, cultura, sport, pensii, sociale, si asigurarea de venituri personale fiecarui cetatean – spune-i la asta salariu sau loc de munca sau pur si simplu munca). Cine nu are ce face incepe sa tilhareasca, si incepe cheltuiala(politie justitie, puscarie), si tot n-ai rezolvat nimic daca atunci cind iese nu-l pui la locul lui. Nu discut exceptii, care intr-un sistem gresit poate sa nu mai fie exceptii. Intr-o societate normala, prefer sa-l platesc degeaba cind nu am ce sa-i dau de lucru si sa-l „calaresc” cind nu-mi mai vad capul. Aici in capitalism, in fabrica n-ai voie sa stai, n-ai ce face – maturi, faci ordine, faci curatenie; la fel peste tot in birouri, la guvern, la particulari. La un particular, cind chiar nu mai vin comenzi esti dat afara (ca de aia platesti pentru somaj). Daca salariul pe care il primeai era vai de mama lui, in somaj acel 80% pe o perioada limitata iti poate distruge existenta. Ce faci ? Te angajezi pe orice, si in marea majoritate a cazurilor, pe un salariu mai mic decit inainte (in somaj ai concurenta, de fapt asta este rolul somajului – reducerea salariului). Cind salariul minim urca e din cauza inflatiei si il simti la cumparaturi. Imaginea ca, per global tara, economia creste este o cioaca sfruntata. Nimic nu creste, inafara de profitul producatorului, care si acest profit se diminueaza cind nu se mai vinde nu se mai cumpara (ajung realmente sa coboare pretul la cca 40%, cam cit sa-si scoata cheltuielile de inmagazinare, taxare, intretinere; cind se coboara si mai jos, adica sa dea din buzunar, nu din profit, le da pe gratis, le arunca la gunoi, le toaca la reciclare). Asta este „CONVULSIE”, cind produci la concurenta, unul si le vinde iar alti 10 ramin cu ele in git. Unde urca sau se dezvolta economia. Pina acum aveam masini mari acum se fac niste pischinete, iar pretul urca ca este mai … soficacat. Astazi dai pe un cellfon 200 peste doua luni (ca a aparut altul cu capsule bleu) il ei pe gratis numai sa semnezi contractul pe un an cu mine. Unde urca economia. Pai daca urcam cum se spune in carti, pina acuma aveam telecabina la Luna. Taxele pe care le platim, si alea sunt masluite – cine are acces sa-i controleze. Cel putin jumate se duce pe armament – cine dracu are nevoie de el. Tu vorbesti de parazitism sau capusala? Normal ca nici eu nu le accept, dar HOTIA la nivel planetar nu o pot tolera, dar e greu de dovedit si nici justitia nu-si prinde coada – mai simplu e sa ma iau de unul care vinde transformatoare vopsite decit de un FMI care …
    Eu ma pregatisem cu treburi mai subtile de felul: …unui conducator trebuie sa-i impui prioritatea ca sa-si creeze clauza de intirziere…
    Si noi vorbim pamflete cu celule si tepari. Uite chestia asta cu „Open Source System/Comunity” e o teapa de ultima speta. O gogorita de marketing/commercial sa-si vinda software. Iar tu mi-o dai de cercetare, ofi dar cauta fraieri. Ce intelegi din „universal access and universal Redistribution”? Iti spun eu, am si citit citeva site-uri (pina n-am mai inteles ce vor de la viata mea) si pe urma l-am mai ascultat si pe un gargaragiu vreo 11 minute. Eu iti vind tie un program pentru 100$ (fantastic, se potriveste la orice fel de afacere, ca e OPEN), il instalezi in sistemul tau (pentru ce ai tu nevoie) si dupa asta cauti pe altul care sa ti-l cumpere (ca-i licenta libera/OPEN) pentru cite firfirici poti (daca-l fraieresti sa-ti dea peste suta, esti mare – ai si profit, dar in general – cel putin in lumea noastra – ramii cu el in brate, la o valoare de probabil de 10$, cam cit ti-a folosit tie). Schema este ca ei si-au scos banii pe unul cit sa alerge cu 10 bucati dupa 10 cumparatori. Imi pare rau ca te-am deziluzionat, dar imi pare bine ca de acum n-ai sa mai crezi toate potlogariile.
    Asa, sa nu te las cu un gust amar, la punctul (6) vorbeai de o negociere directa intre celule, adica intre producator si beneficiar. Pai daca fiecare producator o sa-si caute beneficiarul sau fiecare beneficiar sa-si caute producatorul tu realizezi ce haos iese? Ma rog la salariile mici pe care le platesc pe gagicute sa agate clienti (producatori sau beneficiari), li se pare ca-i merita. Dar toti fac la fel, la concurenta sustinuta si eficienta (trai pe vatrai) si cind se ajunge la tranzactie incepe ciriiala (nu mai e negociere, produsu-i pe masa, mi-l ei ca bag cutitu). Cind lucram, ultima oara, la elemente structurale prefabricate pentru constructii de locuinte (din lemn, ca astia folosesc betonul numai la fundatie si caramida numai ca ornament – case pentru maximum 50 de ani, si costa de 3 ori ce aveti in Romania si de 1.5 ori ce au nemtii, care pe linga orase le au si ei normale), contractorii se aranjau cu inspectorii sa le respinga (defecte, material necorespunzator) si incepeam ciriiala. Dadeam pretul jos, trecea inspectia. Daca era problema de material (cherestea), am incercat si noi sa ne ciriim cu furnizorul, dar aia erau betonati cu alta inspectie. Toate inspectiile sunt ori federale ori provinciale, adica bugetari. Asa ca noi eram la mijloc intre doi inspectori „corecti” si pina nu plateam ce se cerea pe cherestea si nu luam din pret la element, ar fi trebuit sa concediem cit nu mai aveam forta de munca sa producem ce era dej contractat (altfel ai penalizari). Se stia, se termina contractele se subtiaza rindurile. Patronul pierde si din asta: citi dati afara se mai intorc cind reincep angajarile? Iar trebuie sa pregateasca niste incepatori. Nu-i problema, ii platesti de le cade parul, dar si tu chelesti de intirzieri si rebuturi. Cind lucram la gogosi si sandwich-uri si croasoane, in fiecare noapte aruncam la gunoi o productie care acoperea vinzarea pe 3 ore de virf. Toata pierderea asta este scoasa din pret si salarii de cacat (sa te spurce cum ii vine fiecarui client si nici sa nu poti sa-i dai cu tigaia in cap) nu merita. Eu am acceptat numai pentru ca era singura posibilitate sa aduc ceva in casa si sa pot veni imediat acasa cind avea sotia nevoie de mine, si am facut chestia asta aproape 5 ani. In timpul asta copii care lucrau acolo s-au perindat cu zecile (daca as spune cu sutele tot n-as gresi – lucram pe 5 din magazinele patronului.
    De ce iti povestesc, nu sunt unic, sunt milioane care sunt in aceiasi situatie cum a fost a mea, nu justificat de boala sau mai stiu eu ce. Pur si simplu nu este de ales. Economie centralizata, controlul salariilo, controlul pretului, pensii asigurate de stat, sanatate gratis, invatamintul gratis, concediul obligator (am lucrat 5 ani fara concediu, si ma pis pe al 13-lea salariu). Cine spune altceva, ori nu stie ce a fost cindva ori nu stie ce este aici, sau are un interes sa sustina altceva. Sunt si exceptii, probabil, dar nu faci o populatie din asta. De ce sunt egiptenii pe strada sau turcii? Te-ai intrebat? Protesteaza ca trebuie sa aibe un motiv si nu spun ca n-au. Ce spun este altceva, au timp, ca n-au de lucru. Ma uit la personalul de sevici prin jurul nostru si stiu ca le titie fundul sa nu primeasca vreo reclamatie. Nu-i omeneste sa lucrezi sub o presiune ca asta. Pina la urma tot dai cu tigaia cuiva in cap, poate propriului tau copil. Asta este capitalism. Pe vremuri, de la servici, nu in fiecare zi, dar obisnuiam sa ne oprim la o bericica. Socru meu la prinz mergea, o juma de ora la o ciorba de burta (nu stiu cum pot oamenii sa manince asa ceva), mergea seara lumea la un film, laun teatru. NU la spectacole, cum sunt astea si la TVR acuma, cind aplauzi cind sa e aprinde becul, sau rinjesti (chipurile rizi fericit, cum faceau si recentii parinti regali) cind vine operatorul cu aparatul pe tine. Aveti la TVRI niste spectacole mizerabile, inafara de muzica populara nu prea ai ce sa alegi. Cit timp ii mai aveti pe astia vechi sa va mai tina niste spectacole sau filme, ca altfel vai si amar. Pai astia pe aici, unde-i public fara beculet, daca nu culege aplauze, nu mai pupa a doua oara. Multi vin cu rude si prieteni sa-i imprastie prin sala. Fiica-mea are o prietena (a terminat ziaristica) cinta intr-o formatie, de fiecare data e la apel, si-si plateste singura si biletul si bautura. De asta zic, nu dau sfaturi ca iar se ia Danut de mine (dar si eu de el), inainte sa schimbati cine stie ce, stati vreo 2 ani pe barba voastra pe aici (nu la un curs sau la un discurs sau la un job de 3 luni), sa va intre in singe capitalismul si atunci sa va mai vad. Nu spun ca nu sunt si lucruri bune, dar imi ia ceva timp sa le gasesc.

    Răspunde
     
    1. AndreiM
      August 16, 2013 la ora 11:40

      D-le sanduCu, din comentariul d-vstra imi dau seama ca ceea ce trebuie sa se intample se va intampla. Discutam cu fost securist, profesor pe la Stefan Gheorghiu despre revolutie, libertati etc. Raspunsul a fost unul magistral: „Poporul nu stie ce vrea, noi suntem aici sa indrumam poporul”. Acum se lupta 2 dictaturi: dictatura capitalului si dictatura claselor sociale.Eu cred ca nu va castiga niciuna, pe prima am fumat-o iar a 2-a este in colaps. Guvernele nu au nici o responsabilitate, doar cercuri de interese indiferent de tipul de dictatura.Nimeni nu iti va purta de grija tie ca si individ, esti doar o statistica. Singurii care te pot ajuta sunt familia si comunitatea in care iti desfasori activitatea.Dovedit. Si ca sa intelegeti ca stiu ce inseamna capitalismul: http://www.biziday.ro/2013/07/05/ora-de-business-vineri-5-iulie-2013/ #comment-58419. Cred ca ar trebui sa incercam sa lasam frustrarile personale si sa incercam sa desenam viitorul, altfel vom ramane in stadiul in care tortionari (fie comunisti fie capitalisti) mor in patul lor de moarte buna iar oamenii cu principii sau nevinovati mor pe la canal sau in lagare de concentrare sau de foame. Din pacate (sau din fericire) noua generatie a inteles foarte bine realitatea, iar ei nu mai au notiuni de genul rusine sau respect, notiuni care pe mine sa opresc sa fiu mai dur in explicatii, ci sunt focalizati pe satisfacerea nevoilor. Iar corectiile for fi dure pentru generatiile noastre.Iar noi, in mareata avantare a noastra spre parazitism, distrugem in 100 de ani ceea ce natura a construit in milioane de ani. Si facem ca un pui de gaina, care in mod normal creste in 6 luni, sa fie crescut in 23 zile si sa folosim tot felul de chimicale si modificari genetice pentru a ne hrani. Si ce dovada mai doriti, cand atat realitatea cat si descoperiri stiintifice sunt evidentiate mai corect de oameni pe care in termeni populari ii consideram nebuni? Pacientii afazici isi dau imediat seama de falsitatea unui discurs iar Einstein suferea de o forma usoara de autism. Eu nu imi doresc decat normailtate si echilibru, asta inseamna liberate de decizie si asumarea consecintelor, iar gogrita cu firma privata sau de stat este facuta pentru parazitare, nu exista decat indivizi si nevoile lor. Deci inapoi la meandrele concretului.

      Răspunde
       
      1. dan onofrei
        August 16, 2013 la ora 14:11

        buna dimineata – da bun raspuns stimate dle.Andrei M -de fapt ce minunat ar fi sa lasam comentariile lungi inutile cu teoria marxismului sau a la Alan Greenspan si sa fim mai simpli ,concisi si constructivi asa cum bine defineati dvs.intr-o discutie cu Adrian D(atunci cu FMIul unde bietul istoric sigur are dreptate dar stiti cum este strigatul lui estc ca piesa Iona a marelui MArin Sorescu de prin anii 70 unde IOna isi striga numele din burta balenei ca sa il auda singur!!!).Ce rost are sa ne cramponam Stimate SAndu du Canada la infinit in ce a fost :Important e ce o sa fie si repet cred ca domnul AndreiM (un baiat tare inteligent si bine intentionat cam ca toti care comenteaza aici-vorbesc de cei din tara)a pus punctul pe I ,viitorul este al unei societati ecologice care va fi capabila prin comportamentul ei sa foloseasca rational putinele resurse si sa evite un coloaps al climei globale care nu va aduce decit mare nenorocire pentru generatii viitoare :Ca noi ca si parintii nostri am, trait pe idei si teorii false si ne-am creat un mod de viata mult prea comod si pretentios luxos(cu deosebire in west si acum si min est acrde ii copiaza mot a mot) care nu are nimic comun cu necesitatile zilnice ale unui om normal la cap ( sa te sofezi singur zilnic la serviciu cu o limuzina de 2 tone-mimim standard de siguranta !!! de fier si plasticuri neaparat cu agregat de clima si alte comoditati ca incalzirea scaunului iarna si massajul la popou vara!!!clar comandat electronic de sensorica care sa masoare exact incomoditatea partii dorsale!!! totul la noi e automatizat domnilor in amanuna -specilistrii nostri inca mai cerceteaza ca sa va faca complet fericiti sa crapati de atita COMFORT!!!!!! deci asta pentru o singura persoana adica sintem 3 in familie 3 masini si daca se poate si una de rezerva pentru concediu si asa de ochii vecinuluui care are doua!!))ducind la incingerea atmosferei asta o stim intre ti9mp cu totii acum.Si ca sa punema si mai bine bombonica pe coliva privatizam cailoe ferater globakl si le aruncam, la fier ca safacem drum löiber camioanelor de 4e0 de tone (Doamne Muiltumescu-ti Tie MARITE ca macar nu au reusit cu lobyul lor sa introduca standard camionul de 60 tone in Europa -neajunge ca il au americanii desi atmosfera e globala dar nu cred ca se dau batuti :Intrebarea care se pune pentru toti este un asingura :CE facem ,facem mai deparete ca pina acum ???Sau ne trezim la realitate si ne intoarcem la ratiune-asta nu inseamna la epoca dee pioatra sau stersul cu ciucalaul de cucuruz la popou desi era o metoda relativ practica se composta usor si facea masaj local.Numai ca intre timp si ultimul din cele multe miliarde de cetateni ai Asiei sarace vor sa conduca o masina :Intrebarea se pune numai ,sintem in stare adica este in starae industria sa inlocuiasca motorul Otto cu celula de ardere cu H2???? coroborata cu alta -sintem in stare global sa asiguram curentul necesar din resurse regenerabile (solar ,vint ,maree etc?) caci atfel este topt modelul bun de aruncat la cosul de gunoi caci pompam mai departe la ardere de fosile COP2 in atmosfera deci numia o gogoritaz bdec marketing ca sa ne mintiom singuri ca totul va fi bine.DEci nu MArx si nici Alan Greenspan vor rezolva problemele viitorului de mult cunoscute dar ignorate cu buna stiinta de toti polliticienii(niste papusi trase de sfori de grupari de interese economice) care nu sint decit lobystii industriei:Industrie care insa de fapt ne da piinea pe masa caci ce are insemna daca miine ar colaba global intreaega industrie auto si liferantii acesteia. E clar ca ne-am da in cap unii la altii.Ca sa nu mai spun ca si subsemnatul mai bine de 18 ani si-a cistigat o piine si nu rea ca rotita in veriga secundara a acestei imense industrii pe care a automatiozat-o ca multi colegi de breasla ,pentru un pumn de marci si o viata asa zis normala si acum poentru o pensie cit de cit
        sa te descurci nioc sa mori nici sa traiesti cine stioe ce dar daca seti sanatos nu e bai !!Deci despre ce vorbim ??HAi liberare sau o luam iar de la cap cu WW2 si de ce a fost tata priozonier la Stalingrad in 42 sau daca a fost bine sau rau ca lu (lui corect) bunicu (dupa tata ) i-au luat CAPistii oile-caii si vacile (nu multe avea 5 la numar i-au lasat una dar l-au fortat cu caii -mos IOane ori calul ori vaca _ba tu esti timpit pai fara vaca murim de foame si eu fara cal mai bine ma omoriti-asa i-au lasat vaca si un minz care a trait cam pina in anii 9o el muri-se mult inainte dar iapa i-au luat-o si a fost iapa la sareta presedintelui CAPului comunei ales din cei saraci de tot care nu au avut nimic decit un mic lot -asta s-a mnumit ORIGINE SOCIALA SANATOASA -alta stampila pusa pe oameni ca pe timpul lui HItler -de rasa sau nu de rasa ariana pura!!!!)) in 62 cind au instalat la sate In MOldova modelul bolsevic bagat cu fortza la putere.Deci ce rost mai are sa ne repetam la infinit intre timp stim cum s-a jucat si se joaca mao departe istoria ,hai s a fim constructivi cum ne indruma AndreiM sau de fapt si blogul dlui Moise Guran asta e situatia cu asta defilam ,asta ne sint soldatii cu astia defilam.Cum zicea domnul Chirita Aurelian asa de simpatic -mai rasfirati tovarasi mai rasfirati:TAre am ris ca mi-am adus aminte defilarile (pe cared le savuram cu totii ca era unica zi cind mincam si noi un CRENWURST!!)de 1 mai si de 23 august cind in megafoane imense se urla incepind de la statuia aviatorilor unde ne bagau buluc ca vitele la abator sa ne mai rasfiram pina ajungeam in fata tribunei cu tribunii:Era un circ de zile mari unii in alargatura si chaos se mai si impiedicau ca era piatra de bazalt mai ales femei sarmanele si isi juleau genunchii darv ion fat triobunie trebuiau sa simuleze neaparat Ura ura .VAi de mama noastra deci cu istoria noastra cu tot .Si peste tot la fel numai sub varii forme ti se sopteste peste tot in ureche -mai rasfirati domnilor mai rasfirati si strigati cu glas tare ca sinteti super fericit si multumit sa stie toata lumea de putere mare sintem noi: SDi nu uitati sa va cumparati din bunul salariou cc eil m,primiti cu nincepere iomediat o masinuta nou noutaz ca sa fiti inmj ton cu lumea si aruncati demodata bicicleta la gropa de gunoi :CA sa nu ne fie rusine in fatA urmasilior ISTORICI ca AM fost O SOCIETATE DE inapoiati TEHNOLOGIC

        Răspunde
         
    2. AndreiM
      August 16, 2013 la ora 12:46

      Si daca doriti un prim model de discutie, sa luam Elvetia.

      Răspunde
       
      1. dan onofrei
        August 16, 2013 la ora 14:38

        Ei domnu Andrtei M ,nu luati si dvs .exceptiile care sint exceptii de la regula de baza:Romaniei nu i-a fost nicodata permis neutralitatea !!(spunea si beitul tata adoptiv care a minbcat si el WW2 ul -nu am avuit norocul asta sa putem ramine neutrii ca Helvetia!!):Si altfel ;Helvetia cea minunata intradevar (au personal tzare capabil serios si muncitor i9njhtrec oreice masura in precizie!!!Sotia lucreaza la firma Helvetiana iar eu am lucrat si eu in anii 99 un centru de prelucri mecanice in uzina lor care fabrica masini unelte de precizie !! si prin anii 92 pentru concernul Geberit -sint la mare inaltime dar scumpi insa se merita sti pe ce dai banii)este o tara muntoasa ;Romnia are Marea NEagra ,MAmaia .fitzoase si multi fantzi bruneti tare (m-a facut mama brunetto ditamai baro talento -ce minunat erau anii 68- 70 cind veneau atit de civilizat germanii seriosi in concediu si tara facea devize pentru a se utila!!!)cum spune domnul Guran:Helvetia are multe pasuni si vaci care pasc linistite pe dinsele.Si munti de granit :Si multi multi bani care intre timp nu mai sint siguri acolo si se transfera prin alte insule din PAcific.Deci sa comparam merele cu perele??La ce ajuta ??:PArca chiar dvs.spuneati intr-un comentariu mai de demult -Romania tre(trebuie se scrie corect dar e mai comod in mic editor tre) sa fie Romania .nu COpy si PAste ca din atita apare de taste aiurea se poate usor apasa pe alt+ctrl+Del si reseta deci punct si de la cap-perpetuum vacuum .Clar nu trebuie inventata roata la caruta la orice pas.BAzat pe o traditie in agricultura si mare bogatie agricola tara se poate dezvolta minunat si paralel cu o industrie mestesugaresca si mica industrie se poate hrani si hrani si pe altii facind bun cistig la visterie.
        Nu sin tbvteoriiaiurea ci pura realitate
        pe care comunistii cu planul lor de superindustrializare(si aceia au vrut sa copieze cu copy – paste westul si uite ce au realizat in final -priveste marile combinate ale economiei si catastrofa ecologica ce o produceaua din lipsa de tehnologii adecvate -au iesit mai periati ungurii card au facut un gulsacomunism dars i avcolo au facut o catastrofa in ecologie!!!) au dezradacinat un popor din traditioa lui istorica

        Răspunde
         
        1. AndreiM
          August 16, 2013 la ora 14:50

          Buna ziua D-le Onofrei si multumesc pentru aprecieri. Ma refeream la Elvetia si la modul de guvernare, nu la industrie.Industria grea a fost pentru Romania piatra de moara a dezvoltarii. Noi trebuie sa ne axam pe agricultura, energie regenerabila, turism si industrie usoara (prelucrarea materiilor prime in general)

          Răspunde
           
          1. dan onofrei
            August 17, 2013 la ora 01:04

            buna seara stimate domnule AndreiM -ma bucur sincer sa vad ca majoritatea celor mai ales tineri de aici de pe blog aveti idei pozitive si constructive .Cred ca astea fac mai mult decit polemici infinite fara rezultat:DEe altfel cred ca facem si asa prea multa politica cind fondul emisiei este de economie.
            DA ,aveti perfecta dreptate exact acestea sint ramurile pe care cu siguranta va fi ghidata tara in deceniile urmatoare de oamenii tineri la care le-a picat de mult fisa ca viitorul nu va fi al ideologiilor de modele trecute si ratate (definitiv) – ci societatea civila cu raspundere totala fata de ecologie .
            Un lucru este insa cert -socieatatea globala trezita la adevar va trebui sa vada viitorul in calitatea naturala a vietii si nu in procente PIB caci fericirea omului in sine nu este in nici o societate determinata de marimea PIB-ului sau a procentului8ratei) de dezvoltare :Altfel nu imi explic de ce in tari cu un grad mare de PIB si rate mari de dezvoltare multi NEFERiciti se sinucid ??!Deci daca omul va reveni la ratiune si nu se va mai lasa manipulat de capital care vrea si mai mult capital care sa se transforme in si mai mult …..la infinit..atunci e posibil sa aiba sanse si generatia viitoare la supravietuire si pace .Totul sta legat de un fir de ata si e tare complex caci mentalitatea de falsa comoditate este inradacinata .DAr se poate confort si inca mare chiar si cu mai putin :Germanii au o vorba minunata _Weniger ist mehr!!!Mai putin este mai mult!!!!
            Si ca sa incheiu la toate punctele de dezvoltare a Romaniei citate de dsv pe care parca mi le-ati scos din suflet ar mai fi o remarca:Transportul pe minunata si total ecologica biat atit de sabotata In Eureopa(sub comnada industriei de camioane)cale ferata-respectiv transbordarea camioanelor pe rute mari granita -granita de pe sosea pe platforma vagon CF.Ar fi un tribut imens adus atmosferei Iar turisdmul sa fie de gen soft care sa nu disturbe fauna si flora:In definitiv poti ca turist civilizat sa stai in mijlocul DEltei si sa vezi pe monitoare mari in real time unica fauna filmata in mod continuu de minicamere montate in tot coltuzl baltii pina linga cuibul de pelican:Deci nu e neaparat necesar sa se inghesuie turistii cu barci cu motor zgomotoase ci sa deranjeze bieta fauna atit de rara in Europa.LA fekl si cu caprele negre din Piatra CRaiului!!!si la fel oriunde NU mai spun de intrarea turistilor in masa cu autoturismul pina linga valea apelor!!!SAu aruncat gunoi menajer inclusiv otrava de baterii !!!!la tot pasul salbatec in natura:DAr iar o lungim deci e de munca o in prostie,cred ca mai greu este ca au emigrat in masa si nu prea aveti osteni tineri si apti demunca :NU numai cu scrisul ci practicieni ,meseriasi dar totul se poate si indrepta daca e ordine -disciplina si putin mai multa civilizatie adica frinarea manelizarii societatii la infinit .Un wekend placut cu familia

             
        2. AndreiM
          August 16, 2013 la ora 14:53

          Ati spus acelasi lucru (vedeti ce inseamna comentariile lungi?).Deci, ca de obicei, suntem in consens 🙂

          Răspunde
           
  • sanduCu
    August 15, 2013 la ora 03:35

    Draga AndreiM, am crezut ca te-am speriat, m-am inselat. Bravo. Vad ca nu esti pregatit (scuze pentru tutuiala, dar asa e cind imi place ceva), nici eu. Atita doar ca atunci cind citeam o groaza de hirtii si fiecare costa o groaza de bani, m-am obisnuit sa citesc cu atentie si sa semnez numai daca sunt deacord. Din acest moment raspunderea imi revine cu toate angaralele. Intii am citit totul, la prima parte am citeva nelamuriri sau obiectii. La a doua parte, cea cu cele sase probleme, le-am reformulat pe intelesul meu pe baza de experienta – practica m-a invatat ca nimic nu trebuie eliminat, ca e foarte pacat , fiecare are dreptul sa traiasca (un fier poti sa-l arunci dar un om NU).
    De ordin general, nu esti constant in utilizarea termenilor pe parcursul demonstratiilo/deductiilor, motiv pentru care e greu sa fii urmarit. Daca nu as sti ca esti onest (participi benevol la propunerea mea sau cum spui „execrcitiu de imaginative”), as banui ca vrei sa ma induci in ameteli. Nu am cautat sa aflu cine este Maslow (dar precis nu este nici o confuzie cu N.M. Maslov, un tip tare in geomecanica, rezistenta rocelor, stabilitatea alunecarilor), dar iti dau credit ca si-a facut o piramida solida.
    Spuneti „se pierde concretul nevoii ceea ce duce la aparitia nomenclaturii sau a polilor financiari (cine imparte parte-si face sau parazitarea)”, nu fac legatura intre pierderea din vedere a esentialului si existenta unor pzitii administrative importante. Daca sugerati ca se fac speculatii in jurul unor interese “majore” pentru a se crea noi “joburi”, atunci inteleg si, desi nu este obiectul nostrum, sugerez sa se iasa in strada.
    Afirmati „In functie de proiectele personale pe care mi le doresc, voi participa la proiectele sociale pentru schimb de resurse”, sa inteleg ca, fac ce vreau si cum imi place? Nu cred ca este in spiritual exercitiului nostrum, chiar daca orice proiect presupune un transfer sau consum de resurse.
    Interpretati „In acest fel [pot munci,…, ma plimb sau sa fac altceva] va exista o descentralizare a factorului social si distribuirea lui catre celula socio-economica”, adica o descentralizare se produce de jos in sus? Logica spune ca descentralizarea pleaca de sus in jos, la fel cum si distirbuirea factorului social (pe care il inteleg ca resursa umana) se hotaraste … de sus.
    „celula economico-sociala unde se vor identifica nevoile sociale si satisfacerea lor. Si aceste nevoi vor purta numele de proiecte. Proiectele vor fi atat personale (vreau sa am apartament cu 3 camere sau vila cu piscina) cat si sociale” , deci proiectele/nevoile personale si sociale le stabilim (identificam si satisface) la nivel de celula economico-sociala? Adica ne stringem cu totii intr-o adunare populara, fiecare spune ce vrea, plus ce ne mai trebuie, punem pe lista si ii dam bataie. Posibil daca am fi separati (avem resursesi interese proprii) de toate celelalte celule din tara.
    Vorbiti de o protectie sociala contra parazitismului. Asta este de fapt o constringere, eu sunt adeptul rolului educativ al exemplului personal, mult mai important si mai educativ. Ia ceva timp, dar este pentru totdeauna.
    Expresia „comunitatea stie clar” mi se pare un mod elegant de a rostogoli responsabilitatea pe umerii nimanui. Chiar si atunci cind delegi responsabilitate (autorizezi un sub-altern), responsabilitatea se asuma individual nu colectiv. Factorul de decizie nu poate fi scurt-circuitat, ci se inlocuieste in vazul tuturor.
    Avem proiecte sociale si personale sau interne si externe sau mici si mari – „proiectele, din punct de vedere al celulei vor fi interne sau externe (mici sau mari in functie de numarul de celule participante la executia proiectului)” – indifferent de caracteristicile sale, proiectul are o rezolvare unica, nu solutionam caracteristici.
    Un raport geologic este plin de hachite, nu stii pe mina cui ajunge si nu trebuie sa superi pe nimeni. In perioada inaintea plecarii, m-au pus la munca de jos si am redactat sinteze ale mai multor rapoarte pentru un anume teritoriu sau pentru o anumita tematica – erau destinate Ministerului Plan si Dezvoltare. M-am imprietenit cu toate secretarela de la diferite departamente. Ce ti-am facut eu tie, imi facea fiecare sefulet, indescifrabil. Era interesant cind studiam rapoartele, aflam cite in luna si in stele – la pastrarea secretului nu s-au mai gindit, unde mai gaseau ei unul sa … sintetizeze. Asta ti-o spun ca sa scap de injuraturile tale.
    Acuma trecem la ceia ce numesc eu … reformulari:
    1) Indentificari, resurse, apoi indentificari nevoi/obiective si rezolvari functie de prioritati
    2) Fiecare produs tine de u departament productiv, aceasta o putem numi proiect sau sarcina de serviciu (nu stiu ce este produs specific); cercetarea se poate face in universitati, teoretic/aplicativ cu rol educativ/ administrativ si la firma corelata direct cu productia (trebuie sa stim cine plateste)
    3) Parazitismul nu este o problema – tine de educatia colectiva (nu elimini pe nimeni, e prea simplu si se termina urit0; daca prin comunitate intelegi oameni din sat sau angajati la firma, comunitatea nu stie nimic, fiecare face ce i se explica – activitate organizata
    4) Banul de la inceput a avut rolul de intermediere al tranzactiilor economice, rolul de „scop” dispare de la sine ca si parazitismul; profitul sau plus-valoarea/plus-produs nu ai interes sa-l elimini – este un rezultat al procesului de productie, daca nu este zero (cind planificarea proiectului a fost perfecta)atunci intervine factorul de decizie
    5) Daca prin valoarea muncii se intelege considerarea salariului,aceasta rezulta din necesarul fortei de munca (nu e negociata)
    6) Rolul statului este doar administrativ (are pe altii sa rezolve proiecte sociale, financiare), dar devine si politic numai in relatiile externe pentru a apara interesele tarii.
    „Project society” este o chestie preluata si adaptata din „Project Management” (asa cum vad ca stii) si poate da rezultate foarte bune (eficienta si eficacitate) la nivel de proiecte productive (rareori de cercetare) pentru care scop a fost dezvoltat, acest Project Mangement. Asta este o chestie cu multe capete si la fiecare sedinta de consiliu, proprietarul firmei (sau directorul organizatiei) trebuie sa taie citeva = este o razmerita care functioneaza foarte bine, cind ti se taie capul ai scapat de o responsabilitate si nu mai risti sa fii dat afara. Mai corect, este o hachita in care seful de proiect se ciorovaieste cu sefii administrativi, fiecare isi apara interesele, iar patronul tine in mina tarantela.
    Imi pare bine de interesul pe care l-ai aratat, dar trebuie sa ridic miinile, inainte sa ma impuste careva de pe blog.

    Răspunde
     
    1. AndreiM
      August 15, 2013 la ora 14:48

      D-le sanduCu, sun de acord cu constanta in utilizarea termenilor, ma lovesc foarte des de aceasta problema. Ideea e ca incerc sa descopar intregul flux si apoi sa structurez ideile. De obicei oamenii nu digera modul acesta de lucru, ei vor ceva concret.De aceea de multe ori nu sunt inteles si trebuie sa trec prin mai multe procese de definire a ideilor. Si de obicei ideile sunt la modul intuitiv prin observare directa, de accea trebuiesc definiti si termenii (acelasi limbaj)
      Maslow a fost un filozof care a a prezentat o piramida a nevoilor pe care le ierarhizeaza in functie de importanta lor (cat de critice sunt)
      “Spuneti „se pierde concretul nevoii ceea ce duce la aparitia nomenclaturii sau a polilor financiari (cine imparte parte-si face sau parazitarea)”, nu fac legatura intre pierderea din vedere a esentialului si existenta unor pzitii administrative importante. Daca sugerati ca se fac speculatii in jurul unor interese “majore” pentru a se crea noi “joburi”, atunci inteleg si, desi nu este obiectul nostrum, sugerez sa se iasa in strada.” – aici nu e vorba de iesit in strada, ci faptul ca lucram cu natura umana. Intotdeauna orice fiinta isi doreste sa obtina resursele necesare supravietuirii cu un consum cat mai mic de resurse. Omul nu este ferit de acest “pacat” iar cand este pus in situatia sa gestioneze resurse, mai ales pe ale altora, instinctiv se va folosi de ele in scop personal (nomencaltura sau detinatorii capitalului) – este posibilitatea pe care vrem sa o suprimam in mod natural, nu prin reglementari care duc la anomalii – ceea ce ne trimite la descentralizare.
      Afirmati „In functie de proiectele personale pe care mi le doresc, voi participa la proiectele sociale pentru schimb de resurse”, sa inteleg ca, fac ce vreau si cum imi place? Nu cred ca este in spiritual exercitiului nostrum, chiar daca orice proiect presupune un transfer sau consum de resurse.”
      Nu fac ce vreau si cum imi place, ci am o necesitate pe care trebuie sa o rezolv.Am doua posibilitati: fie reusesc prin forte proprii, fie trebuie sa fac schimb cu cineva de resurse. De obicei acest schimb este forta de munca sau idei contra remuneratie (resursa-etalon).Ideea proiectului este sa imi aleg acele proiecte care imi ofera cea mai mare satisfactie in raport satisfactie psihologica/contravaloare munca. Dupa ce mi-am satisfacut nevoile critice care tin de existenta atunci trec la urmatoarele, sociale.

      “Interpretati „In acest fel [pot munci,…, ma plimb sau sa fac altceva] va exista o descentralizare a factorului social si distribuirea lui catre celula socio-economica”, adica o descentralizare se produce de jos in sus? Logica spune ca descentralizarea pleaca de sus in jos, la fel cum si distirbuirea factorului social (pe care il inteleg ca resursa umana) se hotaraste … de sus.
      „celula economico-sociala unde se vor identifica nevoile sociale si satisfacerea lor. Si aceste nevoi vor purta numele de proiecte. Proiectele vor fi atat personale (vreau sa am apartament cu 3 camere sau vila cu piscina) cat si sociale” , deci proiectele/nevoile personale si sociale le stabilim (identificam si satisface) la nivel de celula economico-sociala? Adica ne stringem cu totii intr-o adunare populara, fiecare spune ce vrea, plus ce ne mai trebuie, punem pe lista si ii dam bataie. Posibil daca am fi separati (avem resursesi interese proprii) de toate celelalte celule din tara.

      Centralizarea a avut loc impotriva vointei oamenilor (de obicei prin razboaie) la dorinta unor conducatori din dorinta controlului de resurse (parazitism).Acum o acceptam ca pe un dat. Este clar ca si-a dovedit suficienta si tebuie sa se revina la mersul natural al lucrurilor, de la simplu la complex:
      Persona(entitate) ->familie->comunitate umana -> regiune -> stat.
      Factorul social l-am folosit cu sensul de nevoi sociale (ingrijirea batranilor, a copiilor abandonati, bolnavilor). Celula sociala reprezinta acel stadiu al organizarii sociale prezentat mai sus in care se pot identifica corect nevoile sociale din categoria celor de mai sus. Cred ca trebuie sa gasim termeni diferiti pentru ca ce incerc sa exprim prin nevoie sociala este atit producerea de bunuri si servicii necesare satisfacerii nevoilor cat si viata sociala (participarea la proiecte culturale, voluntariat, etc). Nu trebuie sa fim separati de celelalte celule pentru ca trebuie sa existe schimb de resurse (bunuri).
      Expresia „comunitatea stie clar” mi se pare un mod elegant de a rostogoli responsabilitatea pe umerii nimanui” – nu prea este asa, comunitatatea (celula sociala) stie cine este muncitor si cine nu, cine e bolnav si cine se preface si cine are nevoie de sprijin material si moral in momente delicate.
      “1) Indentificari, resurse, apoi indentificari nevoi/obiective si rezolvari functie de prioritati” – natura ne arata ca exista intai oprtunitatea si apoi folosirea oportunitatii (elemente care sa foloseasca acea oportunitate). In cazul fiintelor exista nevoia (oportunitatea) , apoi gasirea solutiilor(altfel dispar, daca sunt nevoi critice). Ideea ar fi sa limitam exploatarea excesiva a resurselor, prin impunerea de solutii “satisfacatoare” (unele din dorintele noastre privind caracteristicile produsului nu sunt satisfacute si sunt oferite alte caracteristici fara interes)
      “2) Fiecare produs tine de u departament productiv, aceasta o putem numi proiect sau sarcina de serviciu (nu stiu ce este produs specific); cercetarea se poate face in universitati, teoretic/aplicativ cu rol educativ/ administrativ si la firma corelata direct cu productia (trebuie sa stim cine plateste)” – ideea ar fi ca o capacitate de productie sa produca o categorie de produse (adica in acceasi fabrica sa se poata produce, ford audi, bmw spre exemplu sau unicat) nu sa fie fabrica pentru fiecare in parte. Iar centrele de cercetare pot veni in intampinarea dorintelor si sa prezinte conceptele, iar remuneratia va veni din comercializarea produselor. Exista acum sistemul open source care exemplifica concret ce am dorit sa exprim aici.
      3 corect
      4. “profitul sau plus-valoarea/plus-produs nu ai interes sa-l elimini” – nu se elimina, se transforma in satisfacerea nevoii. Profitul, asa cum este perceput acum determina consum exagerat de resurse si anomaliile prezentate mai sus
      5. Se elimina posibilitatea exploatarii de pana acum, plus-valoarea se transmite in satisfacerea nevoii iar oamenii devinm mai responsabili si responsabilizati.
      6. Asa ar trebui sa fie rolul statului, din pacate realitatea ne arata ca se ocupa de parazitism. Inlocuirea lui cu negocieri directe intre celule va aduce acel balance-check in mod natural.
      Ideea a ceea ce am vrut sa spun este ca responsbilizarea si responsabilitatea sa fie trensferata celulei indivizibile adica fiinta umana, functia sociala si modalitatea de satisfacere a nevoilor indivizilor catre celula economco-sociala asa cum a mai fost in trecut si cum este si acum in comunitati mici, iar rezolvarea nevoilor in cazul in care nu pot fi rezolvate de catre celula prin colaborare intre ele. Se elimina notiunea de profit si se introduce notiunea de satisfacere a nevoilor (este manifestarea naturala) iar statul inlocuit de colaborarea intre celule, cu ajutorul uneltelor pe care le avem la dispozitie (internetul de pilda). Stiu ca e greu de “digerat”o astfel de schimbare si inertia e mare, dar lucrurile intra in vrie, iar pentru a evita convulsiile inerente colapsului unei oranduiri trebuie sa ne dam seama incotro mergem si sa ne indreptam energiile catre ajustari, nu catre convulsii.

      Răspunde
       
  • AndreiM
    August 12, 2013 la ora 12:29

    ” Marx conditiona societatea lui de existenta omului de tip nou, Lenin (justificat sau nu) a transpus acest fundament intr-o lozinca fara semnificatie, majoritatea nu a inteles nimic.” perfect adevarat. M-am tot intrebat oare de ce nu a reusit acest experiment, pentru ca si eu imi doresc normalitate si echilibru. Am incercat intr-o oarecare masura o explicatie lamuritoare cu D-l Constantin, dar dansul a considerat probabil discutia superflua. O sa incerc un exemplu mai practic, de ce ideologiile de orice natura nu reusesc. Pai cineva (respectiv Marx in cazul nostru) vine cu o ideologie. Si zic uite dom’le pe cineva care vorbeste conform principiilor mele de viata.In treacat fie spus se asemana cu principiile biblice, nu inteleg de ce s-au delimitat de religie. Deci sa sustinem aceasta ideologie. Si ma trezesc de fapt ca trebuie sa sustin ideologii pentru ca, nu-i asa, trebuie sa aplice ideologia. Si mi se diminueaza liberatile si jumatate din plus valoarea facuta de mine trebuie sa o dau lor pentru ca fara sacrificii nu se poate aplica ideologia.
    Acum sa trecem putin pe metafizica. Am adus in discutie un element nou, constiinta de sine. Omul este un sistem cu entropie foarte mare. De fapt este singura fiinta cu entropie foarte mare din eco-sistemul planetar.Toate celealte si-au gasit rolul si locul intr-un echilibru perfect. Orice deviatii sunt taxate de mama natura prin eliminare. De ce omul rezista si evolueaza in ciuda tutror dezechilibrelor pe care le genereaza ? De ce omul este singura fiinta cu constiinta de sine? Este un accident sau parte a unui plan mai complex? Afirmatia ca tot ce se intampla este rodul intamplarii mi se pare o declaratie cel putin naiva. Pamantul a trecut prin 6 extinctii majore si cateva minore si a avut puterea de revenire.Este putin probabil ca totul sa fie rodul intamplarii. Deci aceasta constiinta ne determina spre idelauri mai inalte. Iar idealurile mai inalte sunt cele spirituale. Probabil asta ar fi motivul pentru care evoluam. Am avut sansa spre aceasta evolutie din proprie initiativa inainte de evul mediu (dovada toate cunostintele dobandite in acea perioada, unele inexplicabile chiar cu cunostinele actuale). Dar am decis ca specie sa ne indreptam spre evolutia materiala. Dar se pare ca acum suntem cam obligati spre aceasta evolutie. Eu cred ca din punct de vedere spiritual suntem cam la varsta de 2 ani umani, deci pe la instincte. De aceea ne supunem acestor reguli evolutive, respectiv autoreglarea. Unii probabil se feresc de aceste discutii considerandu-le ridicole. Eu nu ma feresc de ridicol, acesta aratandu-mi ca nu sunt infailibil ci doar un simplu trecator. Deci decisiv este foarte bine folosit.Gata cu cearceaful…

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      August 13, 2013 la ora 08:23

      Draga AndreiM, cind am vazut cu ce incepeti, primul gind a fost daca aia la Haga au si Curte martiala. Dar in orice caz, la o citire rapida, am retinut: ideologie, metafizica, entropie, idealuri spirituale, evolutie materiala. Asa ca, oarecum, m-am mai linistit. Nu-l blamez pe dl Constantin, la fel cum nu l-am blamat nici pe tata. Tata, marxist convins (de voie de ne-voie, inteleg eu, o fi devenit si comunist – fara nici o legatura, el a avut carnetul de partid cu numarul UNU, nu pentru ca ar fi fost primul, dar cineva trebuia sa-l aibe), si-a incercat toate armele, metodele si tacticile sa ma converteasca la comunism. N-a reusit, si dar in schimb pot spune ca sunt capabil sa sustin o conversatie pe aceasta tema. Daca traia, ar fi descoperit cu bucurie ca am devenit un … marxist fara speranta. Deci ce n-a reusit tata, a reusit viata. Nu comunist in nici un caz. Nu sunt un adept al dictaturii (politie secreta, tortura, intimidare, santaj, depopulare/relocare, discriminare, rasism, executii/asasinate) care oricum nu duce la intelegere si credinta (altceva decit religie). Omul face absolut orice daca este AUTO-convins, sa nu incerci sa-l convingi. In mod natural, auto-convingerea conduce, numai in sensul pozitiv al lucrurilor, la ceia ce numim evolutie (probabil ca DE-volutia este un rezultat/efect al convingerii venite din exteriorul fiintei noastre).
      Fara cearsafuri.
      „de ce omul rezista si evolueaza?” , nu este intimplator, de fapt absolut nimic nu este intimplator pentru ca nimic nu poate sa existe fara o baza. Omul rezista … din instinct de conservare = frica pazeste bostanaria; natura a avut grija de el. Omul evolueaza, cum am spus ceva mai sus, pentru ca acest fenomen (nu i-as spune proces, care ar implica ceva ratiune) nu depinde de el ci de natura.
      “Pai cineva (respectiv Marx in cazul nostru) vine cu o ideologie”, asta o percep ca o tehnica de convingere, o teorie pentru a ti se explica ceva in care sa incepi sa crezi. Cind nu stii sa aduni, cineva te va convinge ca 2+2=4, asta este o ideologie, pe care o numim aritmetica. Cind cineva incepe sa ne convinga, habar n-avem la ce ne foloseste, ba chiar o prajitura cu frisca ni se pare mult mai importanta. Intotdeauna am sustinut ca nu exista prosti, lipsa de interes, da. Medicina sau anatomia pot si de fapt au demonstrat asta – creierul uman are tot ce-i trebuie (indiferent de rasa) sa faca din oricine un matematician sau un fizicean. Adica tot ce tine de tehnica, domenii care se inteleg si se acumuleaza prin munca. Talentul, este altceva – eu as face o legatura intre inspiratie si dorinta de comunicare, de transmitere. Iar inspiratia, trebuie sa fie o legatura intre existenta reala/materiala si existenta ireala/imateriala.
      Desi, aproape ca am intrat in metafizica, cred ca e locul potrivit pentru citeva amintiri/remarci/observatii din viata mea.
      Pe blog, mentionam/descriam cite ceva despre legatura dintre om si plante. La capitolul acesta, asiaticii sunt se pare foarte inaintati. Inainte sa vin in Canada, as fi zis cei mai inaintati. E vorba de indieni/aboriginali/inuiti sau cum li se mai spune „first nation”. Acestia au credinta legaturii lor cu animale, mai exact cu sufletul acestora de prin alte ceruri, care ii pot conduce si proteja in viata lor (nu-i asa, de acolo de sus vezi si stii mai multe). In orice caz, aranjamentul floral la japonezi nu este o aiureala – credinta (repet nu religia) este o relatie reciproca, aproape la fel ca si dragostea; nu o obtii de prima data ci doar prin atasament (de ala sufletesc) – simbolizeaza multe, este un mijloc de comunicatie cu plantele, ele il inteleg, cind ajungi si tu sa le intelegi probabil ca vei fi in stare sa afli multe despre tine (trecut sau viitor). Cind tata a murit, s-a uscat bradul. Cind mama a murit, s-a uscat un visin decorativ. Cind sotia a murit, a disparut unul din cele trei virfuri ale bradutului (cind l-am cumparat avea doar un virf, pe urma s-au facut trei; acuma este doar unul – probabil ca mai am ceva ani.
      „Omul este un sistem cu entropie foarte mare.”, Nu stiu. Existenta omului este conditionata de tot ce exista in jurul lui. In orice caz, de cind a devenit o fiinta rationala, omul a inceput sa gindeasca pina s-a spetit. Si totusi, natura este mult mai avansata din moment ce este capabila sa compenseze/corecteze nazbitiile omului, aparindu-l chiar de auto-exterminare. Celelalte existente se multumesc cu putin, adica cu ce le este dat de natura. Omul nu-si gaseste linistea.
      Aduceti in context notiunea de constiinta de sine, dupa care pomeniti de o constiinta (care trebuie sa inteleg ca este de acelasi fel) a carei evolutii (dupa cum spuneti), dupa evul mediu, am fi decis sa o indreptam spre o evolutie materiala. Cu treaba asta m-ati pierdut.
      Ca sa o luam pe-ndelete, cum scrie la carte, mai intii :
      – Constiinta = este o categorie filozofica opusa categoriei de materie; consta in relatii sociale si necesitatea comunicarii; este o forma de reflectare psihica a realitatii; a aparut la om datorita procesului muncii; se formeaza si se dezvolta in decursul istoriei.
      – Constiinta de sine (sau individuala) = se manifesta prin faptul ca omul este constient de existenta propriei persoane (se mai mentioneaza ca mai sunt 7 specii capabile de aceasta performanta, natura are grija si de inlocuitori la o adica); se formeaza si se dezvolta in decursul ontogenezei fiecarui om.
      – Constiinta colectiva = opusa individualismului, se manifesta cu precadere in cazul unor evenimente importante (la nevoie, la bucurie).
      Deci materialismul dialectic ne vorbeste mai detaliat despre constiinta. Acest interes este sustinut de scopul acestei filozofii – evolutia societatii, proces care nu poate fi materializat decit de oameni constienti de puterea lor, de vointa lor, de drepturile lor. Fiecare fiinta se naste individual dupa care se dezvolta in contextul propriei ontogeneze. De ce numai 8 specii au darul constiintei de sine? Sa fie vorba de o anumita treapta evolutiva comuna lor? Prin ce ne asemanam? Socializam si o facem in mod constient, animati de ratiunea de a merge prin viata impreuna (aparare, vinatoare, munca, marea familie), spre deosebire de alte specii care se unesc din instinct de conservare, de continuare a speciei. Acesta este, cred eu, firul logic ce conduce spre constiinta colectiva, ca o faza evoluata a constiintei.
      Primele indicatii asupra vietii pe Pamint sunt date d sisturila cristaline grafitoase ale arhaicului din scutul Canadian, la SE de lacul Winnipeg, a caror virsta absoluta este de 2500 milioane de ani. Virsta a fost stabilita pe baza raportului izotopilor stabili ai carbonului C-12 si C-13. Abundenta primului cu peste 90 de ori implica o fixare pe cale organica a carbonului. Cind carbonul se fixeaza pe cale anorganica, proportia scade sub 90.
      Spuneti „Pamantul a trecut prin 6 extinctii majore si cateva minore si a avut puterea de revenire.” Cred ca va referiti la geotectonica regional, mai exact la fazele de orogeneza care au avut loc in cele 6 unitati structurale ale Pamintului. Aceste orogeneze sunt de virste diferite, nu implica disparitia vietii si n-au avut loc simultan, deci putem avea certitudinea ca odata aparuta viata, n-a avut parte de nici o extinctie.
      Daca cu filozofia m-am mai descurcat, cu metafizica aproape ca ramin corijent. Adica, totusi mai stiu si eu citeceva. Nu-mi pot permite sa nu mentionez pe tartorii metafizicii, Heraclit si Platon. Dar corifeul vine mai tirziu, Aristotel care a avut incercari de a explica matematic aspecte naturale ale lumii fizice: miscare, repaosul, viteza, timpul. Pentru a ma apropia de finalul comentarii dvs cu o alianta, indraznesc (pentru ca sa stiti, nimeni nu stie nimic inca), si am sa opinez ca natura nu este interesata spre o „evolutie materiala”, si nimeni altcineva nu-l forteaza pe om spre aceasta evolutie decit propria lui ratiune. O fi gresit , o sa vedem daca natura va fi capabila sa ne invinga reparind dupa noi. Vorbim despre materie, adica despre ceva demonstrat deja ca nu exista – ceia ce avem este o combinatie de cimpuri energetice, deci 99.99% spatiu. Prin decenbrie 2012, cind citeam despre chestiile aste, am inceput a ma teme, ca impinzirea unei tari cu panouri solare, producatoare de energie, ar fi o cale buna de urmat. Si asta pentru ca cel mai bun prieten, ofiter fiind, a fost trimis sa apere frontiera pe Prut cu ocazia tentativei rusilor de a invada Cehoslovacia in 1968, si mi-a descris niste intimplari ciudata. Soldatii romani isi pierdeau vointa, controlul de sine. Nu le era frica, dar nu mai stiiau pentru ce sunt acolo, de fapt nu stiau unde se gasesc. S-a crezut ca este vorba de vreo arma chimica, pina ce s-a observat ca la zgomot, explozii isi reveneau la normal. Au tinut-o fratii numai in explozii. Prietenul meu a fost ranit si a devenit capitan. Se pare ca rusii au cam avansat cu cercetarile lor de parapsihologie, fiind capabili sa distruga un submarin american aruncind in aer fotografia lui. Momentului in care a disparut submarinul fara urma a coincis cu momentul in care a avut loc o explozie nucleara undeva in Siberia (cel putin satelitii asa spun, iar americanii n-au mai spus nici PIS. Ca triunghiul Bermudelor, sau insula Pastelui, sau efectul de piramida sunt citeva din noianul de fapte care pot fi probate dar nu si explicate/intelese dovedeste neputinta noastra in fata naturii, a necunoasterii, a infinitului. Brincusi, cu coloana lui construita din o suprapunere de piramide, o fi avut vre-un mesaj de lasat omenirii?
      Vorbim de metafizica (Dumnezeu, Nemurire, Libertate, Suflet, Existenta, Spirit, Natura) si ne intrebam ce este realitatea? Singurele contacte pe care le avem cu aceasta lume situata peste capacitatea noastra de cunoastere sau intelegere (paranormal, supranatural, ocultism) sunt religia si horoscopul. Acuma am sa destainuiesc pentru prima data pe blog un fapt care ma face sa cred ca astrologia (o stiinta care leaga existenta fiecarei persoane – nu m-as hazarda sa spun fiinte, desi nu cred ca ar fi imposibil – de astrii) este explicatia, cea mai avansata la ora actuala, capabila sa ne duca la originea existentei noastre. Recent cind vorbeam de clima, pomeneam si de cimpuri magnetice. Astrologia stabileste corelatii intre cimpurile magnetice ale astrilor in anumite momente extrem de precise (se merge pina la sfertul de ora in care te-ai nascut) si soarta, si trasaturile de caracter, inclinatii profesional/artistice, afinitati cu alti indivizi. Pentru a nu stiu a cita oara in viata mea am fost … idiot (ca spuneam, prosti nu exista) si nu am intrebat daca nu ma voi insura cu acea fata, poate ca soarta mea nu o va influenta pe a ei si poate asa sa poata trai mai mult. Chestia asta sta ca o ghilotina deasupra gitului meu.
      Despre ce este vorba, si nu trebuie sa-mi dau cuvintul ca ma doare si asa inima. O profesoara de pian din copilarie, o roga pe mama sa ma trimita la o prietena de-a ei sa-i repar niste electricale. Era iarna, imediat dupa gratiere si abia o cunoscusem de vreo 3 sau 4 saptamini pe cea care urma sa-mi devina sotie. Eram indragostit lulea, toata lumea era a mea, si nici puscaria nu ma mai minca. Ajung la batrinica, putin dupa prinz, termin reparatiile (o lampa de masa, un fier de calcat, un radiator si parca un reseou), In vreo doua ore jumate eram gata. A vrut sa-mi plateasca, ii zic ca eu traiesc din altceva, asta-i doar o placere. Dau sa plec, si atunci imi zice: „lasa-ma sa fac ceva pentru tine”. Cum v-am spus, sufleteste eram intr-un apogeu al vietii mele. Bine, doar sa stiti ca am bilete la Patria. Ca dupa asta am fost asa de aiurit si am asteptat-o pe gagica la Scala, nu mai spun – m-am intors acasa cu falca in cer si alta in pamint. Ma rog, telefoane si ne-am intilnit la Universitate, in pasaj. La restaurant i-am aratat biletele nefolosite.
      Ce mai tura-vura. Tot ce stia batrinica despre mine, era ca am incercat sa invat pianul si ca eram geolog (chestia cu geologia eu i-am spus-o). Imi ofera o cafea, zic ca nu obisnuiesc (plus ca am vazut ca era un plic din care nu prea se gaseau). Nu mi-a facut mult si mi-a spus ca este suficient daca gust. „Aaaa, vreti sa-mi gbiciti!”. „Eu nu sunt ghicitoare, eu sunt astrolog”. Eu care stiam ca Luna e satelitul natural al Pamintului, cite parale sa dau pe aiurelile astea? Tot ce a interesat-o au fost data de nastere a mea si a prietenei si am terminat cafeaua. Din cafea mi-a spus ca ma insor cu ea. „mare noutate” zic, „sigur ca ma insor, ca eu vreau”. Din palma mi-a spus ca o sa traiesc mult si ca o sa am probabil doi copii. M-a intrebat daca vreau sa-mi spuna cind si cum am sa mor. Momentul era neprielnic pentru asa ceva si sunt cam fricos la chestii de-astea. Incepusem sa o iau in serios. Si-a intins pe masa niste harti, cu Pamintul in mijloc (mi-a aratat unde este Romania). Ce sa va spun, geometria lui papuc, aveam eu diploma dar chestiile astea cu zodiacul chinezesc (de care atunci auzisem prima data), ce mai deal la vale.
      Plecati peste o apa mica – zic Dimbovita, mai mare – zic Herastraul, nu baiatule mai mare – ca doar no fi Dunarea, ia mai incearca ceva – nu mai am ca nu plec nicaieri. Bine, tine minte ca e o apa mica care desparte continente. Ma rog. Veti pleca curind, nu mai mult de 5 ani. Am fost in Libia, poate iar ma trimit acolo. Nu amindoi plecati. Zic, nu tine, unul in tara si altul afara. In vreo 15 ani, nu mult dupa ce se naste al doilea copil, ea o sa aibe problrme mari cu capul, daca scapa trece de 80. Cui sa-i placa asa ceva? Daca nu scapa nu trece de 55. Intre timp treceti o apa mare. Adica ne intoarcem inapoi? Una mai mare decit prima. Anul urmator, iarna, mama ei a avut tumoare la cap si a avut 55. Dar nu trecusem nici o apa, intre timp ne casatorisem si depusesem actele de plecare. Israel, Canada, 55. Aaa, inainte de casatorie, era sa aibe un copil, un baiat, dar nu a vrut si gata.
      Japonezii au un calcul, pe baza singelui parintilor si data lor de nastere ca sa determini sexul copiilor pe care ai putea sa-i ai. Verificat si e corect.
      Asa ca am ajuns sa cred in soarta, am si un zodiac chinezesc,, am facut si calcule, le-am bagat si pe computer (ca dracu ca stiu sa si programez), si mi-e frica si de umbra mea. Babuta mi-a spus ca o sa-mi tot rup picioarele. De mic am tot inceput-o si vad ca nu ma opresc. Acum citiva ani am alunecat iarna si mi l-am rupt din senin. Ca sa inchei, nu stiu daca spiritul are virsta (probabil ca nu), dar daca dragostea de aproapele tau are vreo legatura cu constiinta, atunci acesta poate sa fie un ideal.

      Răspunde
       
      1. AndreiM
        August 13, 2013 la ora 11:50

        D-le sasnduCu, va multumesc pentru poveste, este genul de poveste cu care rezonez (povestge in sensul de invatatura).
        „Aduceti in context notiunea de constiinta de sine, dupa care pomeniti de o constiinta (care trebuie sa inteleg ca este de acelasi fel) a carei evolutii (dupa cum spuneti), dupa evul mediu, am fi decis sa o indreptam spre o evolutie materiala. Cu treaba asta m-ati pierdut.” Aici nu m-am referit la constiinta ci la evolutie, faptul ca am cotit-o de la evolutia spirituala dinainte de evul mediu la evolutia materiala ceea ce a generat entropie mare (speram sa nu fie ireversibila pentru specia noastra ci doar o bataita la fundulet pentru ca suntem copii neasculatori). In legatura cu intamplarile atat fericite cat si nefericite din vietile noastre sa nu ne invinovatim ci sa le luam ca pe lectii de viata din care avem de invatat in scopul evolutiei noastre. Am citit si un articol despre kibbutz-uri ceea ce mi-a adus lamuriri asupra pozitiei d-vstra. De aici rezulta concluzia la care am ajuns si eu, faptul ca ideea de comuniune armonioasa poate fi aplicata numai in cazul comunitatilor mici, trecerea catre comunitati mari duce la disiparea nevoilor si a modului de satisfacere a acestora ceea ce duce la dictatura claselor sociale, trecerea de la socialism la comunism. La noi acest „kibbutz”, celula care o reprezenta satul romanesc a fost distrusa de insasi ideologia care ar fi trebuit sa se bazeze pe ea.Si sa mai explic un termen folosit, balance-check inseamna obtinerea sau verifcarea starii de echilibru.

        Răspunde
         
        1. sanduCu
          August 13, 2013 la ora 19:23

          Dl AndreiM, v-ati gasit „beleaua” cu mine. Nu este necesar sa ma convingeti, este suficient sa ma lamuriti. Pentru asta trebuie sa fiti dvs lamurit. Eu vorbesc de marxism iar dvs de socialism. Pentru un consens al comunicarii, hai sa-i spunem „societate noua”, presupunind ca am fi deacord ca nici comunismul si nici capitalismul nu ar oferi optia cea mai fericita. Ce inseamna optie fericita (societatea noua), o societate care sa combine ce este bun din celelalte (banuiesc ca nu este necesar sa aducem necesitati noi). Deci, omul ca element social si familia ca celula sociala,ca sa o duca bine in viata, ar trebui sa nu-i lipseasca nimic care l-ar impinge la eforturi suplimentare, adica nejustificate. Pentru ca ne referim la o societate (care inglobeaza mai multe elemente si celule) suntem fortati sa introducem o regula: nimic din ceia ce se face nu trebuie sa distruga ceva existent – adaug calitate sau pastrez, nimic mai mult (pe toate planurile, material sau spiritual).
          Sunt curios, in aceasta schema (pe care o puteti modifica justificat, cine sa nu accepte imbunatatiri) cum o veti detalia, adica ce necesitati/nevoi, ca punct de plecare in construirea acestei societati noi ipotetice, credeti ca ar fi de mentionat. Puteti sa alegeti o societate bazata pe ban sau financiar- libera, eu secondez. Daca va suride ideea, puteti sa-i dati un nume acestui proiect. Oricine poate sa dea sugestii, dar numai noi doi, de comun acord putem accepta sau respinge.
          Acuma, referitor la ultimul comentariu: „ideea de comuniune armonioasa poate fi aplicata numai in cazul comunitatilor mici, trecerea catre comunitati mari duce la disiparea nevoilor si a modului de satisfacere a acestora ceea ce duce la dictatura”
          Ar fi de clarificat citeva treburi. Dictatura este o impunere nejustificata (fara necessitate) prin forta, in timp ce obligativitatea este o impunere justificata dar tot prin forta. Exemplificare: de astazi trebuie sa lucrezi 10 ore in loc de 8, sau invatamintul liceal este obligatoriu. Prin entropie intelegem o crestere valorica (material sau spirituala) urmare a unei transformari ireversibile (sursa a fost consumata) sau valoarea ramine constanta urmare a unei transformari reversibile (aici putem include acel balance-check al dvs pe post de „schimb” in loc de transformare, adica aici este loc de „cotit” la nevoie).
          Avem o comunitate mica (kibutz sau sat romanesc) si avem o comunitate mare (o tara, Romania). Dorim sa trecem de la un sat romanesc armonios la o tara mare (presupun ca e de dorit sa fie tot armonioasa). Dvs spuneti ca in timpul acestei treceri, dispar niste nevoi si modul lor de a le satisface. Inainte de a ajunge la dictatura de care vorbiti, as fi curios sa ma lamuriti ce dispare si de ce? Eu nu vreau sa dispara nimic, vreau sa se adauge, asa-i logic.
          Daca facem o paralela cu entropia, in timpul acestui proces trebuie sa obtinelm o crestere a valorii (de la sat la tara) prin consumul resurselor ajungind la transformari ireversibile – „tot inainta”. Maximum sa am niste paliere economice (balance-check) pe care sa-mi reorganizez resursele noi-formate (nu-i asa, sunt in progress, in dezvoltare), ceea ce nu ma deranjeaza sa o numesc faza de reversibilitate.
          Deci daca nu aveti nimic care sa dispara sau sa se distruga in timpul acestui proces de tranzitie de la sat la tara, nu putem vorbi INCA nici de dictatura si nici de obligativitate – totul merge lin, nu scirtiie nimic..
          Deci, cind aveti timp, poate va ginditi la proiectul acela, si la disparitiile acelea. Numai bine.

          Răspunde
           
          1. AndreiM
            August 14, 2013 la ora 11:06

            D-le sanduCu, eu nu vreau sa conving pe nimeni, doresc doar sa avem o atitudine pro-activa. Si pentru ca sunteti atat de direct, sincer nu ma pregatisem in vreun fel pentru conceperea unui proiect, o sa incerc sa fac un execrcitiu de imaginatie. Ideea, asa cum bine ati specificat, nu este sa inventam ceva pentru ca nu avem ce inventa ci sa reinventam.Deci il putem numi proces de reinventare. Cand am spus de disiparea nevoilor (nu disparitia), m-am referit la faptul ca prin centralizarea colectarii de resurse si redistribuirea lor (adica ceea ce reprezinta statul acum) se pierde concretul nevoii ceea ce duce la aparitia nomenclaturii sau a polilor financiari (cine imparte parte-si face sau parazitarea). Nevoile vor fi aceleasi, sunt specificate in piramida lui Maslow, acum intervine paradigma, modul in care aceste nevoi vor fi satisfacute. Si aici intervine procesul de reinventare. De ce am preluat sintagma de kibbitz sau sat? pentru ca ea va trebui sa fie celula economico-sociala unde se vor identifica nevoile sociale si satisfacerea lor. Si aceste nevoi vor purta numele de proiecte. Proiectele vor fi atat personale (vreau sa am apartament cu 3 camere sau vila cu piscina) cat si sociale (productie de produse,utilitati, scoli, spitale, etc). In functie de proiectele personale pe care mi le doresc, voi participa la proiectele sociale pentru schimb de resurse. Deci pot munci 2 luni la proiect social pentru satisfacerea nevoilor primare (pe care eu mi le definesc) si 3 luni sa ma plimb sau sa fac altceva(participarea la viata sociala). In acest fel va exista o descentralizare a factorului social si distribuirea lui catre celula socio-economica, astfel incat si protectia sociala va fi facuta la nivel de celula pentru a evita parazitizmul (comunitatea stie clar cine are cu adevarat nevoie de protectie si cine nu si poate aloca resursele necesare). De asemnea proiectele, din punct de vedere al celulei vor fi interne sau externe (mici sau mari in functie de numarul de celule participante la executia proiectului). Deci vor fi rezolvate mai multe probleme:
            1. Folosirea resurselor in mod responsabil prin identificarea clara a nevoilor si abia apoi satisfacerea lor
            2. Folosirea pe capacitatilor de productie pentru categorii de produse nu pentru produse specifice iar partea de cercetare/inovare in centre universitare (se elimina posibilitatea falimentului pentru ca unitatile pot fi rapid restructurate in functie de cerere)
            3. Eliminarea parazitismului, fiecare comunitate va sti clar procesele la care participa si ce resurse trebuiesc alocate (umane si materiale)
            4. Banul isi va relua rolul de instrument de schimb nu de scop asa cum e acum sau chiar elimnarea prin paritate directa intre proiecte.Deci proiectul va fi resursa conducatoare nu banul.Si desigur se va elimina notiunea de profit, va fi satisfacerea nevoilor.
            5. Valoarea muncii va fi evaluata corect prin negociere directa in momentul implicarii in proiect
            6. Eliminarea rolului statului, functia sociala fiind preluata de celule iar coordonarea de catre de echipe de proiect. Iar functia politic-administrativa va fi in forma de stea, prin consens intre reprezentantii celulelor
            Deci va fi o societate bazata pe proiecte sau project society.Ideea nu este originala, este preluata din project management dar mi se pare abordarea corecta in acest moment la nivel social, iar tendinta se observa la generatia tanara prin orientarea lucrului pe proiect. Si cred ca va fi o repunere corecta a valorilor sociale.

             
    2. Constantin
      August 16, 2013 la ora 22:25

      Nu reusesc ideologiile? Pai [in cele spuse de dumenavoartra, la fel ca şi in diversele definitii ale ideologiei] nu este vorba despre un proces care sa ajunga sau nu la rezultatele proiectate:
      IDEOLOGÍE, ideologii, s. f. Totalitatea ideilor si conceptiilor filozofice, morale, religioase etc. care reflectă, într-o formă teoretică, interesele si aspiratiile unor categorii într-o anumită epocă. ♦ P. restr. Totalitatea ideilor si conceptiilor care constituie partea teoretică a unui curent, a unui sistem etc. ♦ Stiintă care are ca obiect de cercetare studiul ideilor, al legilor si al originii lor. [Pr.: -de-o-] – Din fr. idéologie.
      Este posibil ca, in sensul dat de MDN termenului,
      IDEOLOGÍE s. f. ansamblul ideilor, conceptiilor si teoriilor care reflectă, într-o formă generalizată, interesele si aspiratiile unei clase sau categorii sociale, determinate de conditiile istorice obiective ale existentei acesteia. (< fr. idéologie) ,
      sa va fi dus cu gandul la lupta de clasa (conflictul dintre clasele sociale teoretizat de K. Marx) care, intr-adevar, conduce permanent catre esec. Am relatat pe intelesul tuturor butada cu clasa de colegiu care doreste adoptarea principiilor socialiste.

      Răspunde
       
  • Kosyk
    August 8, 2013 la ora 21:01

    domnule Guran . am 70 ani pana azi nu am auzit ca in Ro ar exista INDUSTRIA BANCARA???!!! sunt convins ca sistemul bancar existent este un fel de C.A.R.al securistilor iar domnul Isaresce cred ca are pregatire in domeniul economic socialist niciun caz capitalist

    Răspunde
     
  • sanduCu
    August 8, 2013 la ora 20:21

    Draga Moise, te-ai gindit sa le ceri astora de la TVR vreo 2 ore intr-o anumita zi (ca facind parte din ODB) si sa-i inviti pe Basescu si pe Ponta la o dezbatere pe tema planului de refacere a Romaniei. Tu sa-ti pregatesti o lista de intrebari (fara chestii cu rata bancara si injectii de la BNR sau alte marafeturi) serioase si amindoi sa raspunda pe rind la fiecare. Eventul amenajat sa nu se vada si nici sa nu se auda unul pe altul, dar noi sa vizionam totul. Nu avem nevoie de comentarii, lasa-i pe mina noastra aici pe blog. Distractiv, dar mai ales pregatitor pentru alegeri, chiar daca nu vor mai candida sau vor candida pentru altceva. Dupa cum l-am auzit recent pe Adrian Nastase, el ar fi cam singurul capabil sa ajunga la finisul celor doua ore. Nu te supara, ti-ai mai imbunatatit interviurile in ultima vreme, dar nu esti aproape. Alina, care avea un stil care nu-mi placea (tendentios) chiar de loc (acum de cind cu ora de stiri, arata ca se poate si altfel)cu incisivitatea ei (feminina, unde esti Danut) reuseste chiar foarte bine. Poate ti-o asociezi pentru acest derby. Inca odata, nu te supara, dar daca tot vrei sa revolutionezi ODB-ul, excelent, dar fa-o mai …exploziv. Cine stie, poate se va misca caruta tarii. Peste inca vreo 20 de ani, poate vine vreo dictatura si se duc dracu toate planurile de batrinete. Ai vazut ce a fost acum 20 de ani si uite ce e acuma. Numai bine.

    Răspunde
     
  • George
    August 8, 2013 la ora 18:00

    Mor de ras… Tipul asta revoltat de intarzierea autostrazii de la Arad nu e exact ala care sustinea sus si tare in deceniul 9 ca „Romania NU are nevoie de autostrazi!!” ? Ala care a fost ministru transporturilor in vreo 4 guverne si care a blocat consecvent timp de 10 ani orice proiect de autostrada ? Culmea e ca unii il mai si cred :-). Cica e naspa tare sa maresti taxele in criza… Asa e – insa marirea asta de taxe a uslasilor e mica copilarie fata de ce facea Boc (si deci el, ca Boc nu face nimic singur…) in PLINA criza (cireasa de pe tort si lovitura crunta data economiei a fost cresterea TVA…). Un ipocrit mai mare rar am vazut. Dar atata timp cat exista fraieri care o iau de buna, orice strategie e buna…

    Răspunde
     
    1. cornel
      August 8, 2013 la ora 20:39

      Imi amintesc afirmatia asta dar si sfortarile facute atunci pentru a bloca constructia de autostrazi in Romania. Tragic. E istorie. Insa e de preferat sa vedem, macar astazi, eforturi constructive pentru ca de scandaluri suntem satuli pana la gat.

      Răspunde
       
  • sanduCu
    August 8, 2013 la ora 17:47

    Ma pregatisem cu trei subiecte pentru altadata, dar cred ca aici se vor potrivi.
    Primul >
    Am mai vorbit pe tema asta: cum putem sti ca opiniile noastre sunt sau pot fi considerate sau cel putin respinse de factori de decizie? Este normal sa ramii cu impresia ca vorbesti la perete? Mai mult, este normal sa continui sa suferi, sa pierzi, dupa ce ai sesizat (sau noi aici pe blog nu sesizam pe nimeni?) , fara sa primesti vreo explicatie? Fiecare minister are un purtator de cuvint, un departament de relatiile cu publicul. Nu CER o corespondenta individuala, dar o confirmare ca problemele generale/majoritare/majore care sunt de interes si dezbatute de public, sunt luate in atentie si eventual un „follow-up” oficial in presa, ar fi un minim necesar (poate chiar obligatoriu). Trebuie creat, daca nu exista, si activat un sistem de legatura permanenta intre alesi si alegatori. Media stim ca nu este potrivita/apta pentru acest serviciu: in general distribuie selectiv informatii in jos si sigur nu duce nimic in sus. La o vreme, incercam sa-l determin pe Moise, dar probabil ca a considerat ca e prea mic pentru un razboi atit de mare. Eu credeam ca si-a cam facut stagiul si ar putea transmite stafeta cu ODB altuia. Ma rog, lucrurile evolueaza si experienta nu se aduna fara diversificare. E numai o parere. Ideia cu legaturile cu publicul poate fi aplicata si para-guvernamental (ceia ce nu inseamna privat si nici media) de oricine – pe bune, sunt citiva aici pe blog care nu sunt chiar oricine, dar brinza buna in burduf de oaie batrina. Stati! Nu trageti! Ca trec la subiectul urmator.
    Al doilea >
    Spinoza : Dreptatea excesiva poate devein cea mai mare nedreptate (vizavi de cotidianele coruptie si evaziune fiscala).
    Exemple:
    1) Donare de singe
    a. Voluntar ( compensat), o zi de lucru, masa la restaurant = 20% din banca de singe
    b. Involuntar ( gratis), analiza medicala plus 2 eprubete mari = 80% din banca de singe
    2) Cercetare stiintifica medicala
    a. Voluntar (compensat cu asumarea riscului) cobai pentru teste experimentale = 1 % participare
    b. Involuntar (compensat in sistem national) operatii de grup sau pe categorii = 99%
    3) Cercetare stiintifica in industrii
    a. Cu consimtamintul firmei (plan de cercetare) tematici specifice = 10%
    b. Fara consimtamintul firmei (controlul de calitate) rezultatele din activitate productiva = 90%
    Aceste situatii fac parte din cotidianul nostru (coruptie si evaziune) tacit acceptate de noi toti, de cele mai multe ori fara sa avem habar, dar cu implicatii majore atit financiare cit si morale. Si asta in toate timpurile si sistemele. Concluzia spre care intentionez sa ajung: avem nevoie de mai mult discernamint inainte de a da cu bita. Legile sunt facute de oameni pentru si nu contra omului. Uneor,i cind inchizi un ochi iti faci un serviciu, iar daca tii amindoi ochii deschisi iti tai craca. De asta avem nevoie de judecator, pentru interpretarea legii de la caz la caz. Nu putem impune unui judecator ce sa decida, la fel cum nu putem cere unui inginer cum sa proiecteze o fundatie. Opinia publica este un motor social important in faza analizei rezultatelor sau a consecintelor, atunci se pot face corectii (daca nu e tirziu). Absolut ca nu supun discutiei situatii limita (mai mult decit extreme), cum ar fi o crima sau o executie mascata. Adica situatii in care niciodata nu este prea tirziu sa corectezi. Uneori poti da pedeapsa maxima (pentru a atinge efectul moral) urmata (dupa un timp) de o gratiere – impaci astfel si capra si varza, pastrindu-le pe amindoua. As traduce discernamint cu dreptate flexibila.
    Al treilea >
    Nu stiu de cind e dar mi s-a parut interesant.
    http://www.youtube.com/watch?v=5JUWIpluCEc
    Tipul e direct si se pricepe. Daca urmariti cu atentie link-ul, nu va trebui sa cititi nimic printer rinduri. Nemtii sunt cu el (sunt afirmatii care nu puteau fi facute fara o intelegere prealabila) si este pregatit de atac „prin invaluire”, pentru reunificarea Rusiei mari. Mie nu mi se pare rau de loc, iar daca Romania va sti sa-l sprijine (hai sa arunc, cine stie, sa am si eu odata dreptate), poate va primi ce i s-a luat cindva. Ca negociator trebuie sa simti pulsul partenerului de discutie. Ministrul ala de externe, mai vorbisem ca s-a dus la Moscova si a spus nazbitii cu tezaurul (eu nu dau doi bani pe tezaur, sunt aspecte major de importante pe care trebuie deschisi ochii – cit cepele), dar aici s-a vazut ca Putin (sau poate nu singur, am avut intotdeauna convingerea ca virfurile rusesti stiu sa-si aleaga sfatuitorii) are deja un plan, l-a inceput, lanseaza oferte, are sigur si un „plan B” pentru ceia ce doreste sa obtina, si probabil ca nu va astepta prea mult. Rusii nu vorbesc niciodata inainte. Cind Putin a spus ca Rusia isi va recistiga respectul, uite rezultatele. Pina si Obama s-a inscris pe lista vizitatorilor. Nu cred ca Putin va veni la Bucuresti pina nu primeste raspunsul la aceasta oferta, care este numai un mizilic din pachetul serios pe care il are el pregatit. Normal ca ce vrea el este pe masura. Personal, nu-mi pasa cit cistigi tu daca eu cistig ceia ce vreau. Romania stie ce vrea? Si asta nu e Hamlet. Gata cu cearsaful….

    Răspunde
     
  • cornel
    August 8, 2013 la ora 16:30

    In legatura cu afirmatia ta Moise ca statul roman a incasat deja destui bani de la Romtelecom si ca ar trebui sa isi vanda pachetul de actiuni nu sunt de acord cu tine. Statul roman este coproprietar al acestei companii iar banii pe care i-a incasat i s-au cuvenit pentru ca a vandut/privatizat doar o parte din aceasta afacere, care a avut monopol in piata si inca are o pozitie dominata ce e data de reteaua sa de comunicatii terestra (vezi aici traseele subterane care au fost realizate 95% pe vremea lui Ceausescu).

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      August 8, 2013 la ora 18:02

      privatizare = subordonare
      iar subordonarea inseamna incompetenta, indiferenta, samd care se solutioneaza cu altceva
      sigur nu cu privatizare

      Răspunde
       
      1. sanduCu
        August 8, 2013 la ora 18:03

        corectie: in loc de „=” trebuie „=>”

        Răspunde
         
  • mihaix
    August 8, 2013 la ora 15:33

    m.antena3.ro/economic/banci/bnr-romanii-sa-si-asume-responsabilitatea-pentru-contractele-cu-clauze-abuzive-pe-care-le-au-semnat-223938.html

    Ii multumesc lui mugurel ca imi da sfatul ca in Romania legea nu se aplica.Domnu’ mugurica sa va dau un hint , eu chiar daca semnez un contract fara sa ma uit, ca deh , sunt prost de-mi curge saliva din gura, legea zice clar ca acele clauze dintr-un contract comercial care sunt abuzive sau ilegale pot fi scoase prin justitie. Acum stiu ca dvoastra ca un agent de vanzari care va luati tainul de la banci, vreti ca, cat mai putini sa dea bancile in judecata, dupa ce iccj va zice ca o clauza e abuziva, pt a ne recupera si platile anterioare, dar parca prea sunteti de porc. Adica altfel zis: dle mugurel Jos Labele de pe dreptul Meu de cetatean european de a da in judecara camatarul numit banca, si de a imi lua banii furati prin contract inapoi. E clar, „sefu”? Repet poate nu s-a inteles: Jos Labele catarate pe dreptul meu !!! Ptiu, nici in Grecia nu am parte de liniste, parazitii ataca tot timpul.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      August 8, 2013 la ora 18:24

      Draga MihaiX, e crud dar adevarat: in lumea „libera” esti liber sa faci ce te taie capul, inclusiv sa semnezi fera sa citesti sau fara sa gindesti sau fara sa te consulti inainte. E foarte adevarat, ca rar romanii cu pregatire semneaza cu ochii inchisi. In general, noi romanii am fost obisnuiti sa ne poarte altcineva de grija, dar libertatea pe care si-o doresc are mai multe fatete. De exemplu, eu nici acuma nu m-am obisnuit cu ideia de a-mi cauta mereu loc de munca, de a lua-o mereu de la inceput (sa demonstrez, sa avansez, sa beneficiez). Este de inteles pentru cine nu te cunoaste, dar nu este de acceptat pentru tine insuti – ai o singura viata, de cite ori sa o ei de la capat? Astia pe aici sunt obisnuiti, nici nu concep ca altcineva sa le poarte de grija, n-au incredere. Este cumplit de adevarat, ca pus cap la cap, nu este numai o pierdere individuala, ci una a intregii societati. Dar in societatea de consum se arunca nu numai masini zgiriate, ci si oameni dupa o anumita virsta – este mai convenabila o fluctuatie de personal, training non-stop, lipsa sau cistigare de experienta, iar cei dupa 40 au si experienta, si dorinta de a se stabiliza, dar nu-i mai poti forma cum iti place. Eeeeh, cearsafurile astea…

      Răspunde
       
      1. mihaix
        August 10, 2013 la ora 00:34

        Multumesc. Exact asta imi doresc, nu sa imi poarte statul sau bnrul de grija, dar atunci cand aflu ca am fost inselat sa pot sa imi folosesc dreptul de a da in judecata partenerul . Judecatorul va decide daca clauza e ilegala, iar Isarescu nu are nici un drept sa imi zica: taci si rabda , nu te mai duce in justitie si accepta pt : the greater good. Legat de schimbarea locului de munca, acest lucru este din pacate si o consecinta a goanei companiilor dupa crestere si profit rapid, mare, in dauna stabilitatii. Probabil ca asta se va intampla atata vreme cat cineva acolo sus isi face targetul anual, fara constrangeri pe mai multi ani, si atata vreme cat actionarul este pacalit ca pretul actiunii creste si la fel si dividendele pana la urmatorul crah. Pana atunci aceiasi „manageri” vor continua sa rosteasca cuvinte mari precum globalizare, cresteri double digit, eficientizare prin layoff si taieri de beneficii, eliminarea inginerilor care au adus creativitate si inovatie … Am un prieten mai in varsta, care intrebat de varsta la un interviu , a zis: am 49 de ani si 12 luni si pofta de munca. Tactica a tinut dar e un caz singular.

        Răspunde
         
  • AndreiM
    August 8, 2013 la ora 14:36

    „Orice companie de stat este o gaura neagra de furat atat de management cat si de angajati.” este un enunt gresit. Realitatea este ca orice companie poate si o gaura neagra. Au fost destule cazuri de companii private distruse atat de management cat si de salariati. Diferenta intre cele 2 forme de proprietate o reprezinta tipul de detinator de capital. In cazul companiilor cu capital privat, detinatorii sunt foarte clari, persoane care isi pun la bataie resursele(capitalul) si know-how-ul pentru a produce plus valoare. In al doilea caz detinatorul este impersonal, doar un administrator al plus-valorii facute de fiecare dintre noi, prin delegatii desemnati cu responsabilitatea deciziei. Care ar fi diferentele?
    1. In cazul companiilor cu capital de stat, pierderile sunt mascate prin subventii acordate, ca doar nu este capitalul creat de ei. In schimb investitorii din mediul privat sunt foarte atenti la modul cum este administrat capitalul investit de catre ei.
    2. Companiile din mediul de stat nu pun accent pe eficienta si productivitate, singurul criteriu fiind satisfacerea clientelei de partid, companii sustinatoare ale campaniilor electorale, lipitori de afise si generatori de propaganda. In mediul privat se pune accent pe plus valoarea adusa de angajat (profit).
    Acum depinde cum privesti problema, iti doresti sa sustii clientela de partid sau detinatorii de capital? Unii spun ca sunt resuse si companii strategice, care trebuiesc administrate de catre stat. Ce te opreste ca in cazuri de forta majora, ceea ce te intereseaza ca resursa sa treaca in administrarea statului pana se incheie forta majora? Practica arata ca mediul “privat” administreaza mult mai bine resursele.
    Iar afirmatia cum ca ne vindem resursele ieftin si le cumparam scump, nu este o eroare in modul in care au fost vandute? Si tarile nordice isi vand resursele, si tarile arabe si Rusia, etc (eu nu sunt pentru exploatarea resurselor in nici un fel pentru generarea de profit, ci pentru gasirea de solutii alternative pentru resurse regenerabile)

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      August 8, 2013 la ora 18:45

      Draga AndreiM, ati spus un lucru uluitor de decisiv „In al doilea caz detinatorul este impersonal” si ati trecut peste el pierzindu-va in detalii mai putin semnificative. De fapt nici o societate pina acuma (nici macar in kibutz-uri nu am observat cu claritate) nu a reusit (de fapt capitalismul nici nu-si propune, chestia cu cotele de participare – share – e de natura materiala, cu bataie scurta)sa induca in constiinta omului ca el, acest animal social vrea sa traiasca impreuna cu ceilalti si deci tot ce au este defapt in comun. Prin urmare, nimic „impersonal”. Ce face particularul, a invatat sa inoate foarte bine, dar in caldarea in care se balaceste n-are loc si da din miini si din picioare pina ii ineaca pe ceilalti, iar pe urma ramine singur (monopol) si se ineaca si el. Nu mai are cui sa-i pese daca resursele sunt in galeata sau inafara, sau daca au fost date pe gratis ori vindute…

      Răspunde
       
      1. AndreiM
        August 8, 2013 la ora 21:43

        D-le sanduCu si d-vstra ati spus un lucru uluitor de decisiv (sau dedus):omul nu are constiinta colectiva, are constiinta de sine si se supune legilor naturale ale acestei constiinte.De aici….ce urmeaza?

        Răspunde
         
        1. sanduCu
          August 9, 2013 la ora 16:56

          Stimate d-l AndreiM, da, „decisiv” pare poate nepotrivit. Atita doar ca pun ceva suflet cind scriu si mai am scapari la felul in care scriu. O sa observati ca atunci cind deduc ceva las sa se vada etapele (m-am obisnuit cu rapoartele si evit intrebarile), aici am intentionat sa punctez importanta. Spuneati „Practica arata ca mediul “privat” administreaza mult mai bine resursele” si aveti dreptate. Cu ce-i al tau ai mai multa grija. Cu ce nu sunt deacord este ca s-a ajuns la situatia asta. Defapt, fara sa gresesc prea mult, pot spune ca situatia aceasta – nepasarea fata de bunul colectiv – a existat si in perioada comunista. Teoria marxista se sprijina mult pe proprietatea colectiva, comunismul (care in genere a preluat cam ce ia convenit de la marxism) si el a incercat sa inspire oamenilor acest tip de proprietate, cam fara succes. Daca n-ar fi fost oameni care sa tina la bunul colectiv, as fi fost inclinat sa consider ca asa ceva contravine felului de a fi al omului. Probabil ca educatia si exemplul personal mai au de lucrat in aceasta directie. Sper ca o sa intelegeti ca nu vorbim de aspecte diferite dpdv politic. Si in capitalism, proprietarul cere angajatilor sa aibe grija de scule. Fireste sunt nuantari diferite, dar trebuie sa evit …cearsafurile. Revenind la afirmatia dvs, sunt convins ca si companiile de stat vor putea fi conduse la fel de bine, ca si cele particulare, daca salariatii (pe intreg lant ierarhic) vor fi proprietari. Dupa 1989, au fost situatii (dupa cum am citit pe blog) cind lucratorii (fostii salariati sau cooperatisti) au demolat intreprinderi sau CAS/CAP-uri sa-si duca acasa bucatele (scinduri, caramizi, scule, piese). Aud frecvent ca se vind fiare (sine, cazane, transformatoare) iar cumparatul acestor furturi din avutul national COLECTIV este legal. Deci aceasta psihoza (adica o boala) exista si atunci cum credeti ca conducerea unei companii de stat are vreo sansa. Nu sistemul comunist a dorit asa ceva si nu sistemul capitalist apara contra asa ceva. De aceia am folosit decisiv, dar puteti sa-i spuneti si fundamental. Marx conditiona societatea lui de existenta omului de tip nou, Lenin (justificat sau nu) a transpus acest fundament intr-o lozinca fara semnificatie, majoritatea nu a inteles nimic. Aici astazi, distrugerea proprietatii (colective sau particulare) se sanctioneaza, dar interzicind nu inseamna ca educi. Trebuie sa intelegi, sa simti in spirit colectiv ca sa poti conduce in acelasi spirit. Astazi, mai mult ca oricind, in Romania, este nevoie de spiritul colectiv de a gindi, de a munci, de a pastra, de a trai. Tara e bogata (si strainii stiu asta), dar poporul e sarac (si strainilor nu le pasa). Oamenii ar trebui sa ajunga (prin educare si exemplu personal) sa intelega ca ce nu are fiecare in parte, au foarte mult cu totii impreuna. Intelegeti acuma „De aici….ce urmeaza?”

          Răspunde
           
  • seb
    August 8, 2013 la ora 12:30

    domnule Guran, cred ca si dv intretineti aiurea obsesia asta cu cursul eur/leu, pe motiv ca atitia au rate in euro. cine i-a pus? un curs de 4.5-4.6 ar fi f bun, pt estimari ati putea sa urmriti cursul eur/zlot, nu sa faceti atitea presupuneri cu ce gandeste Isarescu

    Răspunde
     
  • cornel
    August 8, 2013 la ora 12:27

    Cateva pareri interesante referitoare la Prima Casa in LEI:
    http://basmeimobiliare.wordpress.com/2013/08/06/cea-mai-buna-varianta-a-primei-case/

    Răspunde
     
  • Cris
    August 8, 2013 la ora 12:26

    Orice companie de stat este o gaura neagra de furat atat de management cat si de angajati. Ar merita sa platim intreg-ul PIB pe 1 an de zile sa le ia cineva si sa le faca bucatele, bucatele la fier vechi, absolut toate firmele de stat. Doar infrastructura pastrata, si acolo se fura, dar tine de siguranta nationala sa ai infrastructura: cai ferate, cabluri, conducte, sosele etc. Legat de independenta energetica poate fii facuta doar prin redevente mari, altfel in EU e piata libera 🙂 adica ti le cumpara la veniturile lor pe saracia noastra 🙂

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      August 8, 2013 la ora 19:53

      Stimate d-l Cris, in Romania, infrastructura este tratata ca un aspect de interes national pus la dispozitia intereselor externe. Pe acest blog, acest subiect este rasturnat deja pe toate partile, ma simt in plus daca as mai adauga ceva. Amintiti, insa, de independenta energetica si stiti deci ca este vorba de motorul-motorului economiei, adica este carburantul. Chestia asta nu se poate pierde decit odata cu tara, iar daca incepe sa se piarda – ghiciti ce incepe sa se piarda. Romania are resurse energetice descoperite si nedescoperite. Unele naturale si altele ecologice (trec acuma peste faptul ca cu putina inventivitate romanii ar putea sa le transforme si pe cele naturale in ecologice), plus posibilitatea de a produce energie gegenerabila (verde si biomasa). Romania nu este in pericolul de a pierde aceste resurse (nu inainte de a se pierde totul, ca sa fiu clar), poate a inceput sa-si risipeasca bruma de resurse financiare in mod inutil – dar asta este alta tarantela. De fapt, nu sunt prea multe pericole in tara din cauza romanilor pentru ca actualmente romanii cam stagneaza, in timp ce strainii pompeaza cu sirg. Ceia ce-i lipseste Romaniei acuma, este un program clar de refacere. Eu cel putin nu sunt in stare sa-l vad, poate ca gresesc. Produci griu mai mult decit iti trebuie sau poti prelucra; te imprumuti fara sa stii pentru ce sau nu esti pregatit; mentii o balanta de import-export aiurea – adica habar n-ai ce necesitati ai sau ce se cere la export, iar preturile sunt iesite de sub orice control; n-ai o lista de prioritati care sa avantajeze procesul de REFACERE (care nu este absolut de loc acelasi cu un un proces economic normal) – pentru care trebuie sa ai un „cap” de plecare si o „coada” ca obiectiv final. Unii ar putea sa zica (dar vor zice GRESIT) ca chestia cu planuri „cincinale” a apus pentru ca este comunista. Si capitalistii au nevoie de un plan, de aia au ajuns unde au ajuns si vor trebui si ei sa iasa din rahatul in care ne-au tras si pe noi, dar in Romania dandanaua este alta. S-a schimbat sistemul (in altul care e greu de spus ce e), conceptul de viata al omului se schimba mai greu (probabil ca revenirea la sistemul cu proprietate comuna-de stat ar fi mai simpla decit mersul inainte spre nedefinit), cei care si inainte erau obisnuiti cu activitatea particulara (mici meseriasi, agricultori in zone si domenii de activitate necolectivizate, eventual mici comercianti – anticariate, antreprenori, avocati) s-au simtit ca pestele in apa si s-au ridicat. Un plan global de refacere trebuie sa tina seama de categoriile de oameni pe care ii ai, sa prevada o structura de refacere diferentiata si adaptata la o economie care nu are un „CAP” de la care sa incepi. Este usor si total lipsit de responsabilitate (nepasare) sa-i arunci pe toti intr-o groapa cu lei, si nici aia toti „romanesti”. Chiar si aia care, printr-o minune, vor ajunge la marginea gropii vor fi antrenati in jos. Cred ca groapa „MEA” nu are nici o legatura cu groapa „neagra”, dar sugereaza destul de clar starea de fapt in care se afla tara. Independenta energetica, de la care am plecat in acest comentariu, se gaseste undeva in ghemul asta si nu este bine de tras nici o concluzie sau de dat vreo decizie intr-o harababura. Intii trebuie facut ordine. Din 1989 si pina acuma (2013) s-au incilcit toate sforile. Ce investitor o sa intre in asa ceva – americanii au un spectacol televizat „Shark” (pui pe Google si ajungi la ei) unde vezi pe viu ce asteapta un investitor – sa-i pui in brate profitul in timpul cel mai scurt, ei nu sunt patrioti cu propriile tari. Cam atit, ca iar mi-au vorbe.

      Răspunde
       
      1. Chris
        August 8, 2013 la ora 23:20

        Intrebare: exita o resursa finita (totul este finit) in 2 tari, 1 are redevente mai mari, costuri de xploatare mai mari si venituri mari, alta redevente mai mici, costuri de exploatare mai mici si venituri mici. Care tara va consuma resursele din care tara ? 🙂

        Răspunde
         
        1. sanduCu
          August 9, 2013 la ora 19:12

          Stimate d-le Cris, initial am trecut peste opinia dvs referitoare la companiiele de stat, pe care dvs sugerati ca ar trebui facute bucati (din razbunare sau ca solutie, nu stiu), dar am avut un comentariu adresat d-lui AndreiM si sper ca o sa va intereseze. Spuneti ca „totul este finit”, iar aici am o mica ameliorare, stiti ca exista o metoda matematica folosita in proiectare (mai exact in modelare pe computer: metoda elementelor finite si deasemenea stiti ca materia este constituita din cam 99.99% spatiu infinit. Deci cind vorbim de „finit” intelegem ca noi ne creiem un punct de plecare, acceptind neputinta noastra ca o subordonare in fata realitatii infinite. Eu nu sunt economist, sunt inginer, dar am sa incerc sa colaborez cu dvs la raspuns. Mai intii, redeventa este o suma platita periodic de persoane (beneficiarul) catre titulari (actionarul) pentru dreptul de folosinta al unui bun (mina, teren); cota este platita din profit si este proportionala cu folosirea bunului (cind este variabila este calculata procentual la cifra de afaceri realizata prin folosirea bunului). Daca am dat cu chirie un apartament, daca am luat cu chirie o masina, sau daca am citit un contract de inchiriere ne va ajuta sa materializam notiuni/aspecte legate de intrebarea dvs. Cu permisiunea dvs, as pune intrebarea dvs sub forma : sa inchiriem bucatele de tara, dar sa o facem pe chirii mari, eventual la specula (nu-i asa? de ce nu?) Aveti si date ale problemei: redevente, costuri si venituri. Un contabil ar pune redeventa si costurile impreuna la cheltuieli, si, mai mult sau mai putin, diferenta dintre venituri si cheltuieli ar da profitul. Cind spuneti mare si mic, o estimare comparativa va fi nitel cam dificila („Care tara va consuma resursele din care tara ?”), plus ca intrebarea pare a cere mai multe raspunsuri. Vorbim de o tara, nu de o companie, adica de o economie. Adica o economie sa prefere profitul altei economii. Cum toate lucrurile complicate se rezolva simplu: ce-i al meu e al meu si ce-i al nostru e tot al meu. Dar daca n-as fi chiar asa rau, si mi s-ar cere sa stabilesc o prioritate intre doua proiecte in cadrul aceluiasi sistem economic (moneda locala, valuta, preturi, necesitati, resurse disponibile, factori geopolitici, samd), as incepe cu proiectul care ar avea un start cit mai scurt si ar conduce la productivitatea cea mai ridicata (deci sa corespunda la ceia ce numim „traseul critic”, asigurind cheltuieli mici si profit mare. Daca proiectele sunt in tari diferite, instinctiv, as prefera sa o jacmanesc pe alta mai intii, indiferent de profit (sa fie totusi, desi daca e vorba de produse sensibile – cum au facut germanii cu tungstenul in WW2 – nu mai conteaza). Ati vazut, impreuna i-am dat de cap.

          Răspunde
           
  • Chirita Aurelian Stefan
    August 8, 2013 la ora 11:38

    D-le Guran invitati-l pe guvernator B.N.R.si puneti acestui,,doctor in economie” cateva intrebari:
    1) Ce este unitatea monetara?
    20 De ce exista putine locuri de munca in epoca post-industriala,nu ar trebui sa creasca spectaculos?
    3)De ce exista evaziune fiscala ?
    4)Cand se va incheia criza ca perioada istorica?

    Pt un refuz al d-lui academician, puteti apela la d-l Adrian Vasilescu,un discipol al d-lui Mugur Isarescu.

    Răspunde
     
    1. Zagura
      August 8, 2013 la ora 13:11

      D-l Isarescu n-a participat niciodata la o conferinta de presa. El doar a rostit monologuri „imbarligate”. Asa ca nu cred ca ar accepta sa vina la emisiunea lui Moise. L-ar trimite pe d-l Vasilescu, de care – eu unul – m-am saturat.

      Răspunde
       
    2. cornel
      August 8, 2013 la ora 13:58

      Daca cumva vine domnul Vasilescu la ODB in aceasta toamna sunt sigur ca ne va explica cum e cu productia de cartofi si fasole. Nu cred ca voi prinde finalul emisiunii pentru ca ma ia somnul, ca data trecuta. Sunt interesat in schimb de strategii ale BNR pentru dezvoltarea economiei romanesti care ar trebui sa se bazeze pe crearea de locuri de munca si pe angajarea tinerilor care in lipsa unui loc de munca sunt atrsi de gastile de cartier, formeaza grupuri infractionale si in final te intrebi de ce apare traficul cu droguri, etnobotanice, etc.
      Uite d’aia, ca foarte multi tineri nu au o ocupatie si nu isi gasesc un loc de munca.
      Unde sunt scolile alea de meserii promise? Pe hartie, deocamdata, dar de prea multi ani de cand sunt numai pe hartie. Ce face Ministrul Invatamantului care trebuia sa demareze acest program cu scolile de meserii, in timp ce statul nu are bani suficienti la buget dar trebuie sa plateasca ajutoare de somaj la foarte multi tineri care nu au luat bacalaureatul sunt buni de munca dar nu cunosc nici o meserie?

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        August 8, 2013 la ora 23:17

        cornel, „Daca cumva vine domnul Vasilescu la ODB in aceasta toamna sunt sigur ca ne va explica cum e cu productia de cartofi si fasole.” – atzi uitaty de Rommel shi campania din Africa., In 2010, asta era refrenul zilei… la dl Adrin vasilescu. Cat despre economie, atunci, ca shi acum, mai nimic.
        O tempora, o mores…

        Răspunde
         
  • gats
    August 8, 2013 la ora 11:23

    claauzele abuzive: ISARESCU (in cooperare cu guvernul)este `politistul corupt`care nu vrea sa se aplice legea sau daca se aplica sa nu se aplice pana la capat. Face din intreaga populatie a Romaniei un popor de sclavi pentru bogatii occidentului.Croatia si Ungaria au facut exact opusul si vor fi niste natiuni prospere. Pe fondul saracirii Romaniei sa nu ne mai miram de ce urmeaza sa ni se intample….

    Răspunde
     
    1. Cris
      August 8, 2013 la ora 12:35

      De acord din pacate. La inceput Isarescu are o fata de om bun, dar tinand cont de criticile aduse scaderii taxelor pe alimente (sunt nocive :)) si de apararea bacherilor (recunoastem in justitie ca fac clauze abuzive, dar nu-i obligam sa le schimbe :)) este doar un tradator un pic mai inteligent. FMI nu a impus absolut nici o masur ade stimulare economica, dimpotriva. Tot ce a facut FMI, a fost sa dea bani, ca sa aiba ce fura guvernantii, si sa primeasca cu dobanda inapoi. Nu ca Eu cu fondurile nerambursabile ar fii altfel 🙂 daca facem balanta la contributii versus fonudri atrase suntem pe minus, deasemeni fondurile atrase sunt doar pentru furat, EU isi recupereaza banii furati de la stat-ul roman, nu-i intereseaza cine a furat fondurile, deci atat EE cat si FMI incurajeaza coruptia, hotia la nivel inalt, nu ca am fii avut nevoie de ajutor 🙂

      Răspunde
       
  • cornel
    August 8, 2013 la ora 11:10

    Un articol, de citit:
    http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/mariana-gheorghe-petrom-marea-neagra-poate-transforma-romania-intr-un-lider-regional-185129.html
    Din pacate sefa de la Petrom ne crede cu adevarat tampiti, pe noi toti cetatenii romani. Vorbim sau se vorbeste de independenta energetica a Romaniei, acum, avand in vedere noile zacaminte de petrol descoperite in Marea Neagra, cand exista deja pericolul/posibilitatea ca petrolul si gazele extrase de acolo sa fie in mare parte exportate. Pai care e independenta energetica in acest caz? Pe de alta parte UE ne impune sa liberalizam preturile la gaze, adica sa le crestem treptat pana la nivelul altor tari dezvoltate din UE iar d-na Gheorghe ne spune ca pretul la gaze va scadea, in Romania. Cam ciudat. Pe de alta parte compania Petrom plateste Romaniei astazi redevente foarte mici la petrol si gaze, in comparatie cu nivelul de redevente perceput de alte tari din UE, Petrom plateste angajatilor sai salarii romanesti (adica relativ mici in comparatie cu salariile din alte tari dezvoltate din UE), pretul la produsele finite ale Petrom (benzina si motorina) sunt aproape la fel cu pretul din alte tari dezvoltate din UE si acest pret este crescut netransparent (fara o schema care sa justifice acea scumpire avand in vedere pozitia de monopol a Petrom pe piata de carburanti din Romania), economia romaneasca nu are acces la resurse energetice (benzina si motorina) care sa ii permita dezvoltarea iar statul roman nu are bani suficienti pentru pensii, educatie si sanatate.
    Deci, despre ce vorbim pana la urma?
    Imi pare rau sa spun dar sefa de la Petrom jigneste inteligenta noastra a romanilor care, daca am indurat si induram scumpiri si saracia, nu insemna ca suntem prosti sau oligofreni.
    O zi buna.

    Răspunde
     
    1. cornel
      August 8, 2013 la ora 16:05

      Ma intrebam de ce sefa de la Petrom incearca sa ne faca prosti in fata, insa acum am inteles:
      http://www.zf.ro/zf-24/guvernul-cauta-la-redevente-si-taxe-pe-proprietate-banii-pentru-reducerea-cas-11226213
      Astept un nivel al redeventelor comparabil cu redeventele incasate de alte state din UE, pentru ca asa e corect si cinstit, pentru ca la pretul produsului finit, adica la benzina si motorina, preturile din Romania sunt relativ apropiate de preturile practicate in alte tari din UE. Ma astept ca acest raport sa se pastreze si la nivel de redevente dar asta sa insemne o intelegere scrisa intre Petrom si guvern pentru ca altfel o sa avem iar redevente mai mici ca in tarile dezvoltate din UE, pretul la benzina si motorina va creste ca si pana acum adica exagerat si netransparent, si pretul la benzina si motorina va fi ca in aceste tari dezvoltate, iar economia romaneasca o sa fie din nou blocata sa se dezvolte de preturi prea mari la resursele energetice, adica la benzina si motorina.

      Răspunde
       
  • cornel
    August 8, 2013 la ora 10:01

    Din cate am observat exista semnale ca se intampla ceva pozitiv si pe la CFR Calatori, dupa atatia ani de haos complet organizat de cei care au condus aceasta companie si care a fost/este o vaca buna de muls pentru „baietii destepti”. Problema taxiurilor de la Gara de Nord din Bucuresti este o rusine nationala si nu are cum sa faca o impresie buna la un turist sau om de afaceri strain care abia a sosit cu trenul in capitala Romaniei. Dupa ce ia un taxi pirat, cu „maimuta”, si la destinatie i se cere nota de plata prima impresie a acestuia e ca a nimerit in tara hotilor si a escrocilor. Restul impresiilor acumulate in timpul sederii sale in Romania cu greu vor demonta prima impresie care a fost data de patania omului abia sosit in Gara de Nord din Bucuresti. Se poate intampla, nu e exclus si depinde de ora sosirii lui in Gara de Nord din Bucuresti, ca turistul sau omul de afaceri sa fie jefuit si/sau ucis (vezi aici cazul turistei japoneze) in actualele conditii care sunt parca create pentru asa ceva, in acest moment.
    Rezolvarea problemei taxiurilor in Gara de Nord din Bucuresti, dupa modelul deja implementat in aeroportul Otopeni, va crea o imagine mai buna a Bucurestiului si a Romaniei, pentru turistii si oamenii de afaceri care au sosit in Gara de Nord din Bucuresti, va scadea numarul infractiunilor si a neregulilor generate de taximetristii pirat din Gara de Nord (unii nu sunt nici macar taximetristi, sunt conducatori auto care incearca sa pacaleasca oamenii care apeleaza la un taxi) si va deservi eficient, si la preturi cunoscute dinainte calatorii care apeleaza la serviciul de taxi.
    Eu personal am incredere in capacitatile manageriale si in buna credinta a domnului Mandrutescu, pe care am avut onoarea sa il cunosc, la conducerea companiei CFR Calatori. Este un inceput bun care trebuie continuat cu verificarea si suplimentarea numarului de vagoane de calatori acolo unde exista cerere iar calatorii (in special navetistii) calatoresc ca niste sarmale in vagon si apoi trebuiesc gandite modalitati eficiente de a scaderea pretul la bilete si abonamente astfel incat calatoria cu trenul sa redevina eficienta pentru calator si pentru compania CFR Calatori, prin eliminarea coruptiei si a angajatilor corupti din cadrul companiei.
    O zi buna.

    Răspunde
     
  • AndreiM
    August 8, 2013 la ora 09:43

    Adrian, http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15339487-ungaria-rambursat-mprumutul-fmi-totalitate.htm
    Deci avem sansa sa vedem evolutia statului vecin pe viu si sa tragem concluziile. Ne pregatim de bere? Asta trbuie vazuta pe ecran mare, la terasa cu prietenii 🙂

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      August 8, 2013 la ora 16:49

      daca terasa va fi in Piata Rosie, o sa vedeti pe viu.

      Răspunde
       
  • Sergiu
    August 8, 2013 la ora 08:29

    Buna ziua!
    Va urmaresc de mult emisiunea, dar aseara ati bagat in aceeasi oala guvernarea Boc cu cea actuala cu taierile de bani de la CANDR. Toate guvernarile postdecembriste au fost si sunt impotriva poporului roman, dar totusi daca v-ati uita la graficul cu banii alocati la CANDR veti vedea ca in perioada de criza , guvernul Boc, a alocat cei mai multi bani. Nici in guvernarea Tariceanu, cu tot boom-ul economic nu au fost alocati atatia bani pentru infrastuctura. Pentru o analiza corecta, sper sa puteti da pe post acest grafic.
    http://www.zf.ro/analiza/piesa-cea-mai-slaba-din-angrenajul-guvernului-ponta-compania-de-drumuri-nu-semneaza-contracte-si-intarzie-autostrazile-in-constructie-dar-si-pe-cele-in-licitatie-11131714

    Răspunde
     
    1. Cris
      August 8, 2013 la ora 12:45

      Nu de bani ducem lipsa pentru autostrazi :). Este doar mai profitabil sa faci, planuri estimari si sa iei banii fara sa pui nici 1 mm de asfalt. Atat timp cat media noastra de cost pe km de autostrada este de 4-5 ori mai mare decat in vest, nu are sens argumentul cu lipsa banilor.

      Răspunde
       
      1. sanduCu
        August 8, 2013 la ora 16:34

        Spunind „cost” sunteti acoperit, dar nici nu mai puteti face vreo comparatie.

        Răspunde
         
    2. Cyphres
      August 8, 2013 la ora 14:51

      Urmarind cifrele din articol am observat ca CNADNR are anul acesta un buget de 1,3 mld euro . Intrebarea mea este : unde Dumnezeu se duc acesti bani daca ei pana acum nu au semnat contracte decat de 6 mil de euro ???

      Răspunde
       
    3. sanduCu
      August 8, 2013 la ora 16:45

      Stimate d-l Sergiu, Vad acum cine este CANDR. Tot ce se discuta in articol, se pare ca nu tine cont de o „regionalizare” care dpdv financiar, probabil ca a ajuns la nivel „local”. Adica CANDR-ul trebuie sa inceapa sa ia parale de la fiecare primar ca sa-si faca drumul. Aici chestia se complica,fiecare licitatie sau modificare cu setul de aprobari si confirmari. Cind regionalizezi trebuie sa desfiintezi organizarile nationale sau nu mai regionalizezi, chestia cu doi cai (hais si cea).

      Răspunde
       
  • micutu de la 7
    August 8, 2013 la ora 08:17

    E o analiza superficiala asta cu BNR risca mult sa urce cursu ca sa-i scoata de pe euro pe nu stiu ce debitori. BNR nu e trader, BNR cand intra in piata stie de ce o face, stie cat o face si trebuie sa tina cont de treijde variabile. Nu poti sa misti un curs doar ca sa-i faci pe unii sa iasa sau sau intre de pe o valuta in timp ce restu tarii o faci praf. Miscarea de curs de ieri nu inseamna mare lucru, iar increderea intr-o moneda nu poate fi judecata dupa miscarea dintr-o zi. Zlotul are variatii mai mari si? Polonezii nu mai au incredere in el? Asa cum s-a dus in 4.56 si s-a intors asa poate sa se intoarca din 4.44 in 4.35. Nu inteleg de ce se sperie lumea la o volatilitate mai mare, avem medii mobile, avem indicatori, sa ne mai uitam si la aia. Singura cocoasa daca ar face-o cursu ar fi in octombrie cand se fac accizele pentru 2014. Plus ca spre iarna mereu trendu e crescator. Iar BNR nu risca mult, nu-si permite luxul sa riste miscari de curs aiurea. De atatia ani cred ca a dovedit ca a reusit sa tina tara asta asa cum e cat de cat pe sine. Nu stiu daca as vrea la BNR un guvernator mai infanterist si agresiv care sa incerce scheme si figuri cu leul si sa dea in taste aiurea.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase