Ora de Business: luni, 17 iunie 2013

Publicat la data de de Biziday

redevente

Emisiunea poate fi urmărită aici: http://www.tvrplus.ro/editie-ora-de-business-111523 precum și pe canalul BiziDay de pe YouTube.

This entry was posted in ÎNREGISTRĂRI. Bookmark the permalink.

Comentarii prin facebook

24 răspunsuri la Ora de Business: luni, 17 iunie 2013

  • ONEA MARIANA
    Iulie 1, 2013 la ora 14:52

    OLARIO !!!!

    s-a trcut la globalizare ,anul 2014 este desemnat ca ANUL DE AUR,AU DISPARUT LEGEA 31/91,A FOST INLOCUITA DE 76/2012,CINE NU ESTE IMM,TREBUIE SA-SI FACA.
    S-A FACUT GLOBALIZAREA SI Ploiestiul este CENTRU GALAXIEI Nova.NIMENI NU COMUNICA DE FAPTUL CA NU MAI SUNT BANII,BANCILE SI NOILE TRANZACTII SE FAC I kb.
    VA ROG SA FACETI ASTFEL DE SEMINARII SI NU CU agentia de TURISM Mareea.

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Iunie 18, 2013 la ora 22:11

    shi pentru ca tot atzi fost foarte activ astatzi, Constantin, poate ca imi raspundetzi shi mie la o intrebare simpla.]
    Acum cateva luni, cand vuia presa de afacerea cipriota,. eratzi foarte vocal, shi foarte amenintzator, shi scriatzi ca acushi-acusshi, intr-o luna, sau pe-acolo, UE o sa inceapa sa ia masuri shi impotriva celorlalte paradisuri fiscale, mai ales Luxemburg shi malta. shi va frecatzi mainile de placere shtiind shi gandindu-va ca multzi domni din Romania cu banii in Lux sau Mt ser vor frige…
    Ei, ceva timp a trecut.
    S-a luat vreo msura concreta de frigere a paradisurilor fiscale din Lux shi ddin malta? Sunt state membre ale UE, sunt la doi pashi…
    Unde sunt masurile acelea concrete, Constantin?
    Ochii mei, care au obosit sa tot ashtepte vreo masura inteligenta shi corenta de la UE, vor sa vada aceste masuri.
    Mi le putetzi indica?
    Nu neaparat azi, merge shi in alta zi, cand vetzi fi la fel de activ.

    Răspunde
     
    1. sanduCu
      Iunie 19, 2013 la ora 02:14

      Luxemburgul da-l in pisici, de Malta sa nu se atinga – sunt multi canadieni pe acolo. Apropo, astia cu Rosia Montana unde si-i duc nu tot acolo?

      Răspunde
       
      1. Adrian D.
        Iunie 19, 2013 la ora 02:47

        nu se atinge nimeni, nici de lux, nici de Mt, dupa cum se vede.
        Doare vorbe goale – doar nu-s nebuni sa-shi fure singuri banii! Pai baietzii din UE shi-i depun tot in Lux, Mt, Monaco, San Marino, Liechtenstein etc. Ce-au capiat?
        – cat despre aia de la RMGC, habar nu am unde-shi tzin banii. Eu sper ca in Cipru. 🙂

        Răspunde
         
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 17:35

    Spiritul civic de la sud de Dunare este mai viu decat la nord. Intotdeauna s-a spus ca tarile nordice sunt mai putin temperamentale. Sunt mandru ca voi avea stema pe steag, ma voi simti si eu precum cetatenii din Spania, Slovenia, Slovacia, Portugalia, Cipru sau Malta. Daca ma uit mai atent, nu pot sa nu observ ca toate aceste state care au stema pe drapel sunt membre ale Eurozone. Asta trebuie sa fie! Comisia de Revizuire a Constitutiei in frunte cu Presedintele ei, dl. C. Antonescu, vor sa impulsioneze adoptarea de catre Romania a monedei unice in pofida politicilor guvernamentale afirmate de dl. V. Ponta, care estima recent data aderarii tarii noastre al EUR pe la sfarsitul deceniului, sau la pastele cailor, dupa cum a fost sfatuit de consilierii sai economici, dl. L. Isar si I. Blanculescu. Oare l-o fi intreband din cand in cand si pe prietenul d-lui R. Soviani, F. Cazzu despre chestiunile legate de macroeconomie, sau firma de consultanta a acestuia i-o fi cerand bani? Dar nu-i problema, mai bagam un cent la benzina si-i dam cat cere.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 17:18

    Chestiunea cu organizatiile non profit care ar vrea sa devina entitati cu profit, dar sa-si pastreze statutul non profit daca investesc profitul intr-un scop social, adica sa dea de lucru unora care-si gasesc slujbe mai greu, este induiosatoare. Petrom a avut ideea? Mishto! Sa ceara bani de la POSDRU.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 17:09

    Uciderea concurentei este intr-o piata libera un semn al lipsei de adaptabilitate. Pur si simplu NU sunt gasite [pentru ca nu sunt cautate] avantajele comparative care sa fie transformate in avantaje competitive. N-am de gand sa fac reclama, dar de cate ori merg la un magazin de pe Calea Floreasca cu produse bucovinene stau la coada. Mai mult decat in supermarket. Faptul ca Presedintele a vorbit despre IMM-uri in agricultura nu inseamna ca ne-am consultat anterior, ci ca ele reprezinta o oportunitate neexploatata pe care o poate sesiza oricine. Vreau sa cumpar suc de mere natural, altul decat cekl oferit de supermarketuri. Nu supermarketurile i-au pus pe tarani sa desfiinteze livezile existente in ’89 pentru a-si recupera pamantul de la IAS. Nu supermarketul este de vina ca sub denumirea de produse naturale(traditionale, eco, bio etc.), sunt alimente injectate cu diverse chimicale, discretitand prin aceasta producatorii onesti, ci cei care nu le controleaza. Nu este vina supermarketului ca producatorii NU sunt capabili sa se organizeze in asociatii care sa gaseasca rute alternative pentru produsele lor in drumul catre consumatori. O discutie la fel de absurda a avut loc si in Franta. Producatorii au inteles ce au de facut si au ctionat exact in sensul celor scrise mai sus. Prostiile cu inchiderea supermarketurilor in week-end, supraimpozitarea, ori mutarea lor la 20 km de marginea localitatilor reprezinta o parte a unui lobby al retelelor de magazine de cartier gen MegaImage, care ar ramane deschise toata saptamana si in apropierea clientilor. Prefer libera concurenta, nu de alta, dar in postura de consumator, scaderea preturilor si cresterea calitatii produselor nu ma deranjeaza deloc.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 16:52

    Ce-o fi cu pensionarii? Chestiune de „Zona Crepusculara”. Sa fi plecat la cules de capsuni in Spania? Nu cred. Mai degraba, avand in vedere cat de mici sunt pensiile, probabil ca le este rusine sa mai declare ca sunt pensionari, dupa ce au muncit si au platit contributii o viata intreaga. Serios vorbind, unii dintre cei care primeau pensii de boala fie le-au pierdut, fie s-au mai insanatosit, iar cei care au putut amana iesirea la pensia au facut-o. Cei mai multi dintre pensionarii care au disparut din evidentele INS probabil ca au inchis ochii pentru totdeauna ca victime colaterale ale ineficientei politicilor guvernamentale si ale perioadei de tranzitie nesfarsita pe care o traverseaza tara noastra de mai bine de doua decenii. Suprapunandu-se criza economica, multi dintre ei n-au mai rezistat la cresterea pretului medicamentelor si alimentatia proasta, lipsita de proteine pe care nu si le pot permite, la frigul din case, pentru ca nu au cu ce sa plateasca incalzirea s.a.m.d. N-au plecat la capsuni, au plecat „in loc luminat, in loc cu verdeata, unde nu este nici durere, nici intristare, nici suspin”.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 16:28

    Acceptarea unui produs gratuit, sau achizitia lui la un pret mic, pentru ca ulterior sa fie necesara cumpararea unor produse complementare scumpe este o strategie de marketing pe care o invata fiecare student in primul an la facultatea de profil. Iar in calitate de consumatori o intalnim la tot pasul. Strategia „razor and blades” ca parte a „freebie marketing” se utilizeaza in mod curent la vanzarea software-ului, pentru care primesti gratis versiunea demo, sau programul de baza (PB) cu functii limitate, dar daca vrei sa-i utilizezi toate functiile trebuie sa cumperi plug in-uri (PI), sau anumite aplicatii care se ruleaza cu ajutorul respectivului program. Ca orice bun complementar, „lamele” (PI) manifesta o elasticitate incrucisata negativa a cererii fata de „aparatul de ras” (PB). In timp ce pretul pentru „aparatul de ras” (PB) scade [pana la zero], cererea de „lame” (PI) este in crestere. La fel se intampla spre exemplu, cand ni se ofera o imprimanta ieftina, pentru care cartusele cu cerneala sunt mai scumpe decat intreaga imprimanta. Nu este nimic ilegal in modul in care supermarketurile vand imprimantele si rezervele cu tus, tot asa cum nu este ilegala vanzarea soft-ului care are nevoie de aplicatii auxiliare si plug in-uri. Mai ales daca s-a specificat in contractul de achizitie ca pretul total NU poate depasi pretul programului anterior, full functional fara alte soft-uri auxiliare. Pe de alta parte, generalizarea aplicatiei a avut drept scop utilizarea unui sistem de gestiune unitar si omogen, ceea ce este, de asemenea, absolut firesc in cadrul unei institutii.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 15:48

    Un prim argument ca tara s-a schimbat este ca astazi sunt condamnati (unii si-au ispasit deja pedeapsa), sau cercetati penal politicieni de rang inalt despre care de-a lungul anilor trecuti de la Marea Revolutie din Decembrie nimeni nu-si putea imagina ca se vor afla intr-o asemenea situatie. Eu plec uneori in vacanta pentru cel mult doua saptamani si de fiecare data cand ma intorc gasesc cate ceva schimbat in cartierul in care locuiesc. Cand merg prin tara si revad locurile dupa intervale mai lungi de timp mi-eset mai usor sa evaluez schimbarile, pentru ca le vad intr-o mai mare amploare si pot observa trendul lor. Tara se schimba neincetat. De la o zi la alta. Noi insine ne schimbam de la o zi la alta. Optiunile noastre se schimba si raspunsurile factorilor socio-economici responsabili de schimbare se modifica in consecinta, reactiv, uneori implicit. Un exemplu este prezentat in cuprinsul emisiunii ODB. Aparitia hipermarketurilor, supermarketurilor, marketurilor si retelelor de magazine de cartier (gen MegaImage) reprezinta o reactie la modificarea cererii consumatorilor. Disparitia chioscurilor de la coltul blocului, spre exemplu, sau schimbarea profilului lor de activitate, este o reactie naturala a pietei aflata intr-o permanenta schimbare. Modificarea comportamentului de consum si modificarea comportamentului de economisire sunt exemple in favoarea afirmatiei ca tara se schimba. Structura consumului, evolutia demografica etc. Atunci, ce nu s-a schimbat? UN singur lucru: apetenta politicienilor pentru coruptie si castig ilicit. De aici reiese importanta Justitiei, ca si in cazul angajatei care a comis [presupuse] neregului la Sanatate.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 15:25

    Motivatia sa nu faca nimic pentru politicieni isi are fundamentele in interior, nu tine de FMI. Retorica initiala reflecta tocmai contrariul, ca Fondul a stabilit cu guvernul angajamente necesare pe care guvernul nu le-a respectat. Daca ne bucuram ca „scapam de FMI” si dispare argumentatia de tipul „Fondul nu ne da voie”, activitatea guvernului va fi mai eficienta in lipsa factorului acestuia de constrangere? Comentariul subiectului FMI este contradictoriu. Pe de o parte, li se reproseaza guvernelor ca nu si-au indeplinit angajamentele asumate (presupus bune), pe de alta parte, disparitia angajamentelor (repet, presupus bune) ne bucura, ca fiind un fapt pozitiv in paradigma de dezvoltare a tarii noastre. „Cardasia” a produs schimbari social-economice, dar nu de anvergura pe care ne-o dorim. Dar, vinovate de lipsa de anvergura a reformelor este fara nicio indoiala clasa politica romaneasca, NU FMI. Inventivitatea in privinta furtului de bani de la stat este contracarata de vigoarea Justitiei. Ori, tocmai din acest motiv unul dintre cele mai importante obiective ale politicienilor, principalii actori si beneficiari ai furtului de la stat, este subordonarea Justitiei. Ori, FMI nu are capacitatea de a actiona in mod direct in acest sens, ci se foloseste [in cazul Romaniei] de parghiile economice si de colaborarea cu organismele europene. Efectele colaborarii FMI se manifesta in ambele sensuri si aduce avantaje tripartite, asa cum s-a intamplat inclusiv in privinta imprumutului tarii noastre in suma de 20 mld. EUR de la FMI, CE, BM si BERD, care a servit Romaniei, in primul rand, dar si Uniunii Europene, care a privit acordul ca un instrument de disciplinare a economiei romanesti, cat si organismelor financiare, printre care FMI.

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Iunie 18, 2013 la ora 15:44

      constantin, daca guvernul ishi ia un angajament cretin fatza de FMi shi nu-l respect, eu am sa fiu primul care aplauda (ca o regula: tzinand cont ca rata de succes a FMI-ului este 0,1%, cu indulgentza, orice angajamenet luat6 la cererea FMI-ului este un angajament cretin. Daca ar fi altfel, realitatea ar ridica rata de succes la ceva mai mult e 0,1%. Numai ca nu se intampla. Shi e un motiv pentr care FMi-ul nu a avut NICIodata succes), shi asha ar rtrebui sa faca orice om intreg la cap.
      Avantajele aduse Romaniei de acordul cu FMi se vad – recesiune constanta din 2009, zecin de mii de firme radiate, scaderea puterii de cumparare etc
      Sunt, de asemenea, nenumarate avantaje in creshterea TVA-ului, pe care le simtzim cu totzii, shin nenumaratae avantaje in faptul ca o groaza de masuri nu au fost niciodata luate.
      Acum, ca avem politicieni coruptzi shi proshti, este cu sigurantza vina lor shi vina noastra ca e asha. Vina noastra e – de pilda – ca-i aplaudam cand fac acorduri cu FMI, deshi ar trebui sa-i bagam cu nasul in rata de succes a FMI-ului, shi sa-i intrebam: mai musiu, da’ daca doctorului asta la care ne duci i-au murit TOTZI pacientzii pe masa de operatzie, nu crezi ca e cazul sa cautzi alt doctor?
      Insa este shi vina FMi-ului ca e asha – fiindca, prin cererile sale de privatizare cu orice pretz shi fara control shi de externalizare a orice, a reushit sa incurajeze coruptzia din ROmania shi sa o duca pe mari trepte de cultuyra, civilizatzie shi progres.
      De lucrurile astea trebuie sa se tzina seamam atunci cand se aduc multzumiri deshantzate lu’ madam lagarde shi fondului ei.
      Shi nu ar strica sa cititzi scrisoare lui jamescon Budhoo – este un document despre care nu se vorbeshte, din motive lesne de intzeles, shi care dezvaluie o groaza de aspecte de inside din Fond pe care nu ar trica sa le shtim, inainte de a semna cu ei.
      Din pacate, imi pare rau sa va infor4mez, relatzia noastra cu Fundul este daunatoare Romaniei, inca din 91. Avam a-i multzumi pentru dezindustrializarea Romaniei, pentru coruptzia generalizata din Romanai, pentru slabirea institutziilor statului, pentru dezinteresul pentru institutziile de control (intre care shi Justitiza, ca venise vorba), pentru crearea unei clase de politicieni mafiotzi transpartinici… Oh, da, avem multe pentru care trebuie sa ii multzumim Fondului Doamnei Lagarde.
      shi, intre altele, pentru revenirea TBC-ului in business.
      asha, en passant, shi mai trivial.

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 14:17

    Cresterea TVA a fost o masura mult discutata la vremea respectiva (inclusiv pe acest blog) si NU a fost ceruuta de catre FMI. Se vorbea despre reducerea deficitului bugetar prin cresterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor. In acel context am spus ca orice masura s-ar adopta, ea ar fi urmat sa fie contestata de Opozitie (actuala Putere). Alternativa la cresterea TVA a fost impozitarea pensiilor si recalcularea unor pensii foarte mari. CCR a spus la data respectiva ca este neconstitutionala reducerea pensiilor. Presa sprijinita de „tonomate” sustinea cresterea TVA. Despre dl. M. Dogaru, ce sa mai spun! Parerea mea a fost atunci, ca si acum, ca marirea TVA a fost cea mai proasta masura pe care putea sa o adopte guvernul. Dar altfel nu se putea in contextul in care cei care o critica in prezent NU au acceptat la acel moment impozitarea sau reducerea pensiilor. Si reamintesc, nu a fost ceruta de FMI.

    Răspunde
     
    1. Adrian D.
      Iunie 18, 2013 la ora 15:15

      ma bucur ca reamintitzi ca nu a fost ceruita de FMI, shi va informez ca nu va amintitzi bine multe lucruri. de pilda, nu va amintitzi bine ca, dupa ce dl Tariceanu nu a mai reinoit acordul cu FMi, respectiuvii domni de la FMi tot trimiteau scrisorele plangacioase ca TVA-ul nu e la nivelul lui firec, de 24%.
      Shi nu va amintitzi – de fapt, va amintitzi, dar facetzi abstractzie de ea, ca shi cum nu ar conta, shi asha shie e, fiidnca o minciuna rostita de o mie de ori poate sfarshi prin a fi crezuta – ca, de fapt, Fondul ceruse cu totul altceva, asha cum avea sa confirme un participant direct la acele negocieri: Fondul ceruse scaderea salariilor la 20%, creshterea TVA la 24% shi creshterea cotei unice la 20%. Guvernul a obtzinut, printr-o incredibila declaratzie de independentza a dlui basescu, taierea salriilor al 25% shi a pensiilor cu 15% (lucru pe care dvs. u atzi ezitat, prin 2011, sa il prezentatzi ca o impozitare… Dar, de, ce sa mai zici… Tot dvs atzi mai zis ca nu au existat manifestatzi in Romania impotriva acestor masuri… Shtiu, o sa imi spunetzi ca nu dvs atzi zis acele lucruri, shi am sa va cred. Le-a zis dl basescu, cu nerushinare, iar dvs doar le-atzi scris aici pe blog…). CCR a blocat masura de taiere a pensiilor, asha ca s-a revenit la pohta ec pohtise a Fondului din epoca cand plangea pe la usha lui tariceanu shi ne spunea ca o sa fie rau daca nu ridicam TVA la 24%.
      http://www.ziare.com/economie/fmi/vladescu-masurile-cerute-de-fmi-ar-fi-afectat-toata-populatia-1017160
      restul, Constantin, sunt legende frumoase, dulci, bune de adormit, ca shi multzumirile deshantzate pe care le aducetzi Fondului shi madamei lagarde. Pur shi simplu deshantzate, neconforme cu realitate (1. romania este guvernata de catre FMi de 23 de ani, cu rezultatele care se vad 2. Fondul are o rata de succes de 0%).
      Inainte de a-i multzumi inca o data dnei lagarde shi fondului ei, nu ar fi fost sa cititzi documentul lui jameson Budhoo pe care l-am postat duminca. macar sa shtitzi pentru ce ii multzumitzi.
      Sau shtitzi? Eu cred ca da. Dar lozincile dvs sunt mai frumoase decat realitatea, asha ca va plac mai mult.

      Răspunde
       
    2. Adrian D.
      Iunie 18, 2013 la ora 15:56

      cat despre ideea ca Fondul ar fi o scuza pentru politicienii care ju fac nimic… hmmmm…. nu e o scuza, este o cauza.; Shi imi permi9t sa va amintesc un incident care s-a intamplat in vremea guvernarii partidului dvs., in 2010. Alin Popoviciu shi cu nu imi mai amintecs cine au facut sa treaca prin parlament o lege de reducere a TVA-ului la alimente. S-a discutat mult atunci. Apoi s-a stabilit ca legea a fost votata… din gresheala, shi legea a cazut la preshedinte. mai tarziu s-a aflat – ceea ce aar fi trebuit sa se shtie, de fapt, dinainte – ca respectiva lege venea in contradictzie cu dispozitziile FMI-ului, shi basta.
      Deci iata un lucru buna, care trebuia facut, care a fost facut… shi care a cazut, sufocat fiind de acordul cu FMi. Shi va rog sa va ganditzi caate astfel de initziative or fi zacand in praf din 90 incoace (fiindca refuza sa cred ca numai dl Popoviciu shi colegul sau au putut avea o initziativa buna pentru Romania. Vor mai fi fost shi altzii).
      A mai fosty, intre altele, shi ordonantza 50, ordonantza nesustzuinuta de BNrt, ucisa de Fmi… shi ceruta de UE. Ca venise vorba.
      Shi mai sunt muuuulte astfel de exemp[le, din care cel mai recent e TVA-ul la paine.
      So, de ce ai mai avea – ca politician -o idee buna in Romania, cand toate prostiile ne vin de-a gata de la FMi, precum TVA-ul la 24%, cerut de acesta inca de pe vremea dlui tariceanu7?

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 14:04

    Ma bucur ca tara noastra este subiectul aprecierii FMI, chiar daca eforturile politicienilor romani nu s-au ridicat la nivelul cerut de acesta. Cred ca ar trebui sa-i uram bun-venit doamnei C. Lagarde indiferent de sentimentele cetatenilor fata de austeritate, fata de reprezentantii Fondului, sau fata de propriii politicieni. Dincolo de neindeplinirea angajamentelor asumate, din care arieratele reprezinta dupa parerea mea o povara de natura sa blocheze o parte din fluxurile economice, acordul reprezinta un succes mai ales pentru ca a impiedicat ca lucrurile sa arate si mai rau decat sunt in prezent. El a fost o cerinta inclusiv din partea partenerilor nostri europeni, privit ca factor de stabilitate, iar faptul ca am putut sa ne imprumutam mai ieftin este, de asemenea, un motiv pentru care ar trebui sa fim recunoscatori. Rezistenta patriei noastre la reforme a constituit tema mai multor studii (sociologice, economice), iar concluziile au aratat ca nu erau de asteptat in aceasta perioada (in care un rol important l-a jucat si criza economica) transformari spectaculoase in structura economiei romanesti. Nici nu ar fi fost posibile in absenta unei Justitii puternice, ori in contextul instabilitatii politice de anul trecut, dar acordul cu Fondul a pastrat cadrul necesar pentru mentinerea unui nivel de deschidere economica si politica acceptabil atat pentru populatie, cat si pentru partenerii euro-atlantici. Transformarile au loc, dar ele nu se produc poate in ritmul, cu viteza, ori cu intensitatea cu care unii dintre noi si le doresc. Inertia este mare, iar rezistenta la schimbare a celor care ar trebui sa respecte legile si principiile statului de drept incetinesc si mai mult procesul de reforma social-economica. Spre exemplu, modificarile recente propuse spre a fi introduse in Legea Fundamentala reprezinta un regres fata de perioada precedenta, iar eforturile de blocare a reformelor sunt evidente. FMI nu poate manifesta atitudini politice in tara noastra, dar pentru ca derapajele de la democratie au consecinte economice, actioneaza prin intermediul parghiilor economice in vederea adoptarii de catre guvern a celor mai eficiente politici publice in vederea obtinerii celor mai bune rezultate economice. Nu este vorba despre masuri perfecte, ci despre un optim in sensul Pareto, iar in contextul social romanesc, cu o cale a reformelor presarata cu piedici, rezultatele sunt mai bune decat eu, unul, m-am asteptat. Cresterea economica din tara noastra, in contextul in care partenerii nostri se afla in recesiune, surprinzatoare chiar si pentru unii specialisti, arata ca fundamentele economiei romanesti sunt in curs de ameliorare, iar, daca nu suntem ipocriti, rolul Fondului nu poate fi negat.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 13:30

    Crearea unui fond de dezvoltare pe baza redeventelor nu este o idee rea, chiar daca in trecut nu a fost fructificata asa cum ar fi meritat. La fel stau lucrurile, dupa parerea mea, cu Fondul de Mediu, care ar trebui sa ofere prime de casare pentru reinnoirea parcului auto mai substantiale decat cele din prezent.

    Răspunde
     
  • Constantin
    Iunie 18, 2013 la ora 13:23

    „Sa fii vaporean nu mai e cum era pe vremea lui Ceausescu…” este o gluma, dar nu pe subiecte serioase, precum se anunta in deschiderea emisiunii, ci pe nimic. Mi-aminteste de „stand up comedy” de proasta calitate din patria noastra, unde cele mai tari poante abia ajung la nivelul celor „de trecere”, din programele „serioase”. Traian Basescu se afla la o varsta la care probabil nu ar mai putea comanda mari nave comerciale. Si, apoi, care nave, pentru ca flota romaneasca a disparut, iar companiile straine ar putea angaja persoane mai tinere. Cursurile pe care ar trebui sa le urmeze si examenele, inclusiv cele medicale, probabil ca ar constitui obstacole suplimentare in cale reluarii carierei de „vaporean”. Probabil ca nimeni nu a crezut cu adevarat ca odata plecat de la Cotroceni dl. Iliescu se va intoarce la Editura Tehnica, ori dl. Basescu la comanda vreunui vas comercial. Este aproape sigur ca pe mare dl. Traian Basescu se va plimba doar in scop de agrement.

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    Iunie 18, 2013 la ora 06:43

    Interesant ca nici o televiziune nu dezbate pe larg ce se intampla in Cehia. Sa fie vorba de funie in casa spanzuratului?-vezi rapoartele pe justitie.O luare de cuvant a premierului Romaniei sau nu ne,, amestecam” in afacerile interne ?!D-nul Truica oare cum se simte? Noi am zice bine si cu actualele servicii nici o sansa de schimbare.

    Răspunde
     
  • Chirita Aurelian Stefan
    Iunie 18, 2013 la ora 06:24

    Declaratia premierului referitoare la crearea unui fond de investitii precum cel norvegian, tradeaza metehne vechi ale politicienilor romani instaurate cu precadere dupa 1997, de demolare a operei predecesorului -adeseori cvasiinexistenta-si crearea unei ,,noi viziuni” in domeniu.La ce putem sa ne asteptam de la Victor Ponta?Sa inventeze-roata,carul cu boi,autostrada,vela,catargul,corabia pt ultimele trei va solicita drept de coproprietate cu Traian Basescu.Se pare ca traiam episodul III din Razboiul stelelor (negre ale politici romanesti )cu Victor Ponta in rol de ucenic.La ce nu ne putem astepta de la sus-numitul premier?Sa eficientizeze adminstratia ,sa diminueze drastic coruptia ,sa reformeze profund invatamantul (Oare d-nul Remus Pricopie cunoaste tendintele 2013-2014 in domeniul coafuri(styling) pt ca este tot ce poate sa faca pt invatamant?Judecand dupa aspectul domniei sale, sigur nu.Oferta de afaceri a d-l Traian Basescu tradeaza caracterul de bisnitar a,, viziuni economice prezidentiale” doar nu ne asteptam sa elaboreze un master plan pt un viitor sau actual santier naval sau sa breveteze in domeniul naval. Comunsti au incercat sa ridice Romania prin dezvoltarea industriei si a cercetarii, oameni politici postdecembristi cu,,viziune ” vor sa salveze Romania prin agricultura ,desi stiu ca nicaieri agricultura nu se poate sustine la actuale preturi.Ce se va intampla daca se va desfinta U.E. ? De unde va face Romania

    rost de bani pt sustinerea subventiei agricole?!

    Răspunde
     
  • Adrian D.
    Iunie 17, 2013 la ora 22:19

    Tot vorbim asha de mult despre coruptzia „noastra”, shi ca „n umai la noi” etc.
    Da’ a lor?
    http://www.lapresse.ca/actualites/montreal/201306/17/01-4661939-quatorze-chefs-daccusation-contre-michael-applebaum.php

    Răspunde
     
  • CTL
    Iunie 17, 2013 la ora 22:04

    Azi am stat de vorba cu un ” baiat destept „. Nu e gluma, ma refer la unu din comertul cu energie electrica. Nu am apucat sa vorbesc multe, am fost in compania unor domnisoare foarte dragute si , ce nu mi se intampla niciodata, le-am ignorat complet. Vroiam sa aflu de la domn cat mai multe, ce, cum, cat, cand, care.
    Mi-a zis asa, ca termocentralele au fost modernizate si merg la randament maxim, Hidroelectrica, daca prinde 2 luni de ploaie iese din 10 insolvente ( bine nu a zis chiar 10 da intelegeti ideea ), la anu o sa fie mai ieftin sa ne punem centrale pe curent decat pe gaz si ca se invart bani multi in piata asta. Multi.

    Răspunde
     
    1. CTL
      Iunie 17, 2013 la ora 22:07

      Mi-a zis ca normal ca sunt firme de ” apartament „, nu au nevoie de depozite pentru ce cumpara si vand ei acolo. E de ajuns un laptop.

      Răspunde
       
    2. sanduCu
      Iunie 19, 2013 la ora 02:06

      Are dreptate tipul, hidroenergia vine deja pe primul loc. Cel putin in Canada, debia au terminat o extindere (aproape o dublare) la Niagara (partea noastra), si au demarat alta barosana in Quebec, acuma nu stiu exact unde (probabil pe partea atlantica) vor sa incerce cu valurile – se pare ca au niste maree formidabile.

      Răspunde
       
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase