afișări

Prea Sfințiile Voastre, nu vrem decât un pic de transparență…

de Moise Guran

Partea mișto într-o democrație este că poporul face ce vrea el. Sau aproape ce vrea. Dacă vrea să-și aleagă penali, n-are decât! Dacă vrea să-și facă turlă aurită la biserica din sat, în loc să-și plătească un dispensar, e dreptul lui. Dacă vrea să-și învețe copiii să-și facă multe cruci, în loc să-i învețe o meserie, e dreptul poporului să-și ducă până la capăt crucea involuției. Toate acestea însă cu o singură condiție… una mare și ultimă – până la schimbarea Constituției într-una canonică, banul public trebuie cheltuit cu transparență și în respectul tuturor cetățenilor.

Catedrala

Transferurile de bani între statul român și Biserică au născut numeroase controverse în ultimii ani. Nu, nu e vorba doar de sumele transferate prin ministerul Culturii, deși e clar că sunt multe probleme și acolo (cum spune aici Curtea de Conturi). Nu e vorba nici de salariile preoților și profesorilor de religie, deși, uite! avem multă impostură și în povestea aia cu drepturile istorice (nu mai reiau eu întreaga argumentație, a făcut-o Vlad foarte bine), e vorba mai ales de donațiile și transferurile făcute între diferitele bugete locale (orășenești, comunale și județene) și biserici, eparhii, mai rar către Patriarhie, pe care nimeni nu le măsoară, nimeni nu le cuantifică.

Când vine vorba de investiții, astea se văd într-adevăr în buget, dar stă cineva să vadă cum se atribuie lucrările, ce firmă câștigă și cum sunt respectate regulile de transparență când lucrarea (în beneficiu privat, evident, căci Biserica din sat nu e în proprietate publică, nici măcar locală) este parțial finanțată din bani publici? Este dreptul Patriarhiei să păstreze secretul asupra execuției propriului buget (poate fi invocat chiar secretul în afaceri sau secretul de serviciu) dar acum vin eu și vă întreb…
dacă o comunitate donează să zicem 50 de mii de euro pentru Catedrala Mântuirii, iar astfel scutește Patriarhia de alocarea a 50 de mii de euro, bani care ajung în superbul Mercedes E-Classe al Mitropolitului Ardealului, în loc să ajungă la Catedrală, nu se cheamă că de fapt respectiva comunitate i-a plătit de fapt merțul ÎPS-ului?

Știți, Prea Sființiile Voastre… astea nici nu-s cine știe ce inginerii bugetare… sunt de fapt niște chestiuni chiar rudimentare.

Dar stați, că nu vreau să vă jignesc… mai sunt și altele, mai complexe, sau, nu atât complexe, cât mai ales, atât de bine palmate într-o Românie atât de mare dar atât de puțin modernizată, încât sunt practic imposibil de cuantificat. Uite!

Sunt multe alte cazuri, nimeni nu știe exact cât de multe, dar eu cred că practic toate primăriile din toate cele 2686 de comune (care au 13.285 de sate, cu biserică în aproape toate), toate primăriile din cele 263 de orașe ale României, transferă anual bani sub o formă sau alta către Biserică.

fagaras

În cele mai multe cazuri se trec sub forma unor activități cultural-sportive și nimeni, nici măcar ministrul de Finanțe nu are un control, sau măcar știință să aibă, despre câți bani se transferă în acest fel între stat și Biserică.

Și acum vine partea mișto, cu democrația… Dacă o comunitate locală vrea să dea bani (dau un exemplu) pentru transportul unor sute de enoriași din satul lor din Oltenia și până la Iași, ca să o atingă pe Sfânta Paraschieva, e dreptul ei să facă asta. Sunt bani transferați către Biserică? Evident că sunt, căci beneficiarul transportului din bani publici devine contributor la Sfântă! Dar această relaționare se regăsește în majoritatea sărbătorilor românești (și de Paște și de Crăciun) care au o componentă religioasă. Primăriile alocă bani, beneficiari sunt în primul rând cetățenii, dar în al doilea rând beneficiarul este parohia.

Și e ok să fie așa! Dacă e democrație poporul decide!

Atâta doar că noi trebuie doar să știm, overall, la nivelul țării, pe total buget general consolidat (capcana e că mulți raportează doar bugetul de stat, nu și bugetele locale, nici pe cele ale asigurărilor) câți bani publici sunt astfel transferați, an de an către o instituție care are dreptul să fie netransparentă financiar, pentru că … Mercedes E Classe!

Și nu numai!

PreaSfințiile voastre, nimeni nu contestă dreptul Bisericii de a face ce vrea cu banii. Dar dacă sunt bani publici (și de fapt și cei din donații tot publici sunt) poate că n-ar mai fi atâta dihonie dacă ați publica un buget anual consolidat, unul care să conțină tot, până la nivel de parohie, unul în care să vedem și noi exact cât din resursele nației gestionați. Putem, ca în Grecia, să vă trecem pe ESA în bugetul de stat, nicio problemă! Dacă așa vrea nația, așa facem!

Dar cu o condiție, care, vedeți! și aceea ține de frumusețea democrației… Să știm! Să știm cât dăm și pentru ce, cu cât finanțați trustul de presă, cum ajung banii în site-urile legionare, dacă de acolo se scurg, mai departe către un anume partid (în toate cazurile prefer termenul legionar ca să nu le fac publicitate, deși e clar că mai devreme sau mai târziu tot va trebui să îi numesc), dar am vrea să mai știm pe cine mai finanțează și firmele care primesc lucrări de investiții la Catedrală și la celelalte obiective religioase… pentru că, vedeți, așa e în democrație.

Societatea finanțează Biserica și e normal să o facă. Dar haideți să dăm bani de deștepți și de culți ce suntem, să dăm bani că vrem și că știm pe ce îi dăm, nu să plătim ca proștii o gaură neagră, care, este atât de evident, prin spargerea și diseminarea transferurilor până la nivelul la care nu mai pot fi controlate, încalcă spiritul articolului 138 din Constituția României.
P.S. Bănuiesc că negocierea telefonică din Cioloș și Preafericitul Daniel s-a încheiat la modul „să trecem întâi bugetul, iar dacă economia confirmă, vă dăm bani la rectificare”. Da, Biserica Ortodoxă are o putere imensă, căci majoritatea aleșilor și-au luat mandatele cu un preot de mână, iar șeful celui mai mare partid din Parlament a fost declarat vrednic de către Patriarh, exact la evenimentul cu care are acum o problemă Curtea de Conturi. Da, BOR poate provoca respingerea bugetului în Parlament, are puterea de a determina căderea Guvernului dacă asta vrea, ba chiar are și o resursă de manifestații de stradă, la o adică. Cioloș e foarte singur în povestea asta cu banii pentru Biserică. Dacă societatea nu e pregătită și nu vrea să știe ce bani dă pentru Biserică, atunci un lider politic, fie el prim-ministru sau președinte, nu are nicio șansă.