Satul românesc se îneacă în capitalism (I)

de Ina Gabriela Funețan

inaDe la o vreme, a devenit o modă ca presa să „înfiereze” ţăranii care refuză locuri de muncă la oraş. Pentru că am remarcat că utilizatorii de internet sunt extrem de revoltaţi după fiecare asemenea ştire cu „paraziţi rurali”, am decis să aprofundez un pic cel mai recent caz: sătenii din Șişeşti/ Mehedinţi, cărora li s-a organizat un „târg de joburi” din bani europeni.

Aflăm că oamenilor li s-au oferit 400 de posturi cu posibilă calificare la locul de muncă, la o fabrică din Sânnicolau Mare/ Timiş (adică la 315 km distanţă faţă de Șişeşti) şi că- scandalos!– ei nu au fost interesaţi.

Reportajele îi prezintă ca pe nişte cerşetori care nu apreciază generozitatea ofertei. Un ţăran este ironizat că vine la bustul gol la târgul de joburi, că nu ştie diferenţa între CD şi C.V. şi că scrie „n-am” fără cratimă. Înţelegem din tonul reporterului că, dacă nu vine la târgul de joburi, el e un puturos neinteresat de muncă, iar dacă vine- e un prost care nu ştie să se îmbrace, nu cunoaşte termeni din limbajul corporaţiilor şi nu ştie gramatică.2037___rani_din_mprejurimi_n_aradHaideţi să facem acum un mic exerciţiu de imaginaţie: să ne punem în pielea unui ţăran din Șişeşti, care ar fi interesat de un loc de muncă la fabrica situată la 315 km distanţă.
Zicem că el are acum o mică gospodărie şi familia obişnuită: doi-trei copii, soţie, părinţi bătrâni. Deşi în gospodăria ţărănească e nevoie de fiecare om în putere, săteanul nostru decide, totuşi, să plece la 315 km, pentru salariul de 1000 de lei pe perioada de probă.

În cele trei luni de probă/training, vizitarea familiei e o problemă: săteanul devenit muncitor ar trebui să facă 10 ore pe drum (da, aţi citit bine. 315 km în 10 ore), schimbând mai multe mijloace de transport, iar duminică nu toate circulă. Apoi, banii îi strânge ca să-i trimită acasă, nu ar vrea să-i cheltuiască pe drumuri. Ei, asta e, trei luni trec repede. Oricum, dacă e respins la angajarea definitivă, se întoarce acasă la fel de sărac cum a plecat.

Dar hai să zicem că, după cele trei luni de training, îl angajează definitiv. Poate va câştiga chiar şi 1500 de lei, cum i s-a promis. Ce va face el de acumîncolo? Îşi mută familia la Sânnicolau Mare, lasă gospodăria din Șişeşti în paragină? Găseşte o locuinţă cu chirie în Sânnicolau Mare, destul de mare pentru toată familia? Îşi va abandona părinţii în Șişeşti, urmând să le poarte apoi de grijă de la distanţă? Îşi va permite să suporte din salariu costurile relocării? Îşi va permite să întreţină familia relocată, plătind chirie şi nemaiavând mâncare din gospodăria proprie? Mai pe scurt: îi merită efortul de relocare a întregii familii, pentru un job plătit cu 1000-1500 lei pe lună?

Dar poate nu-şi mută familia, se mută doar el, cu riscul de a-i vedea pe ai lui doar în concedii şi de sărbători. Din portofel-cu-bani-putinisalariu le va trimite bani (cât le va putea trimite?) din care ei vor plăti oameni care să facă treburile gospodăreşti pe care înainte le făcea el. El va chivernisi salariul, ei vor cheltui tot ce primesc în gospodărie, deci vor fi toţi la fel de săraci ca înainte şi, în plus, separaţi. Și atunci, dacă tot e să stea separaţi, de ce să rămână el aici pe un salariu de 250-300 de euro, în loc să emigreze pentru 1000 de euro?

Oricum am lua-o, oferta de la târgul de joburi din Șişeşti este absurdă, genul de ofertă făcută pentru a fi refuzată. Uitaţi-vă la oamenii intervievaţi de reporteri: este evident că sunt genul de oameni care nu pot face faţă la joburi solicitante şi pe care, oricum, nu i-arangaja nimeni. Aşadar, organizatorul târgului nici măcarnu s-a întrebat, înainte de a invita participanţii, cu ce profil al şomerilor are de-a face. Dar cea mai clară dovadă a faptului că acest târg a fost organizat doar ca să se bifeze o acţiune „din bani europeni” o reprezintă „darurile” făcute şomerilor din Șişeşti: nişte pliante, tricouri, şepci şi STICK-URI DE MEMORIE. Stick-uri de memorie!!! Te duci la nişte nenorociţi care abia ştiu să scrie şi le oferi stick-uri de memorie! Înţelegeţi acum cât de mare e distanţa între birocraţii organizatori şi amărâţii comunei Șişeşti? Oferte de muncă în industrie, la 315 km distanţă de gospodăriile lor şi cadouri constând în stick-uri de memorie!

Ei, nu-i aşa că situaţia nu mai pare chiar ca la televizor? Acum, luaţi toate cazurile asemănătoare care apar în presă şi încercaţi să vă puneţi în pielea acelor oameni. Vă garantez că nu vi se va mai părea la fel de revoltător refuzul lor de a se angaja.

Și, până la urmă, de ce atâta insistenţă să-i smulgem pe oamenii ăştia din sate şi să-i trimitem la muncă în industrie?

După deceniile comuniste în care satele s-au depopulat prin acelaşi fenomen de migrare a patrula-de-la-hotarpopulaţiei către zonele industriale, reluăm acum aberaţia de a împinge sătenii cu forţa spre oraşe?

De ce nu căutăm soluţii deştepte de a-i ajuta să rămână în satele lor şi să trăiască decent?

De exemplu, joburi în agricultură şi mica industrie locală. Ei bine, comuna Șişeşti are şi asemenea industrie locală, iar primarul se plânge că nu are oameni nici pentru ea. Despre asta, într-un text viitor.

stiri verificate

Comentarii prin facebook

72 răspunsuri la Satul românesc se îneacă în capitalism (I)

  • Cip
    August 1, 2015 la ora 10:38

    Și totuși firma respectivă ar putea sa se mute in mijlocul satului si să îi angajeze pe toți.De ce trebuie sa știi sa completezi un c.v pentru a pune un papuc pe un cablu si apoi sa îi masori continuitatea cablului. Cred ca firmele vor sa tragă prea mult spuza pe turta lor si sa il faca pe muncitor sclavul dependent de 1500 de lei fara nici un alt drept şi departe de familii.Sa le ofere cazare, 3 mese pe zi si transport decontate de firmă ,iar cei 1000-1500 sa le ramana oamenilor.

    Răspunde
     
    1. Stelian F
      August 1, 2015 la ora 19:28

      Cred ca glumiti cu mutatul firmei.
      Iar despre salarii nu le pot ramane 1.000 sau 1.500 in mana chiar daca angajatorul le-ar plati tot, caci acestea despre care s-a discutat aici sunt salariile brute.

      Răspunde
       
  • Cris
    Iulie 31, 2015 la ora 10:10

    Bai copii… taranii or fi ei tarani dar nu sunt si prosti. Ca sa-ti lasi gospodaria balta pentru 1000 de lei pe luna, tre sa fii dus cu capul. Nimeni la tara nu ar face asta, vorbiti cu oamenii. O gospodarie distrusa, ca nu are cine sa dea la vaca sau la gaini te costa mai mult de 1000 de lei pe luna, ca Popa…

    Taranii nu-s idioti ca orasenii, credeti-ma, nu pun botul usor la bancuri corporatiste in care le explici ca or sa avanseze cu 10% in urmatorii 50 de ani, dar vor castiga respectul colegilor….

    Răspunde
     
  • Cris
    Iulie 31, 2015 la ora 10:03

    Da, ati bifat bine. Astfel de actiuni in rural se fac pentru ca se pot incasa (umfla) niste bani pe POSDRU pe obiective specifice privind pragatirea si antrenarea populatiei rurale in activitati non-rurale.

    E clar ca nimeni nu e interesat de acele joburi, chiar in ipoteza in care ar fi reale si nu fictive cum sunt de obicei. O astfel de actiune se incheie cu o colectare de CV-uri iar asta numai in cazul in care satenii au fost instruiti si stiu sa scrie un CV.

    Daca merita sa-ti lasi balta gospodaria pentru 1000-1500 lei brut pe luna pentru 10-12 ore de munca, stiti si dvs. raspunsul.

    Taranii or fi tarani dar nu sunt si prosti. Numai orasenii tampiti si cei care nu au o gradina sau o ograda, s-ar baga la astfel de joburi.

    Trebuie sa se inteleaga odata pentru totdeauna ca fabricile de confectii nu sunt variante pentru mici agricultori ci doar pentru muritori de FOAME din micile orase, care nu au nici macar un petic de pamant.

    Răspunde
     
    1. Cristian
      Iulie 31, 2015 la ora 11:27

      Cris, nu merita sa iti lasi gospodaria pentru 1500 de lei? Asta inseamna ca gospodaria iti aduce 18 000 de lei pe an (calculam pe an pt ca in agricultura incasarile sunt sezoniere), in consecinta nu ar trebui sa se planga cei din mediul rural. Sau macar sa nu primeasca ajuor social daca tot incaseaza mai mult decat un muncitor din comert sau industrie

      Răspunde
       
  • Gabriela
    Iulie 30, 2015 la ora 18:28

    Stimata doamna,
    In calitate de jurnalist ar fi fost just sa va informati din toate partile. Da, partile implicate. La târgul acela din comuna s-au angajat 20 de oameni la 315 km pentru ca lumea vrea sa munceasca. Presa a speculat asa cum face de obicei. Cu o zi înainte de târgul din Sisesti, AJOFM Mehedinti făcuse acelasi lucru in Drobeta si s-au angajat 4 persoane. Deci, nici orasenii nu vor sa munceasca. Oferta la 315 km le-a fost oferita pentru ca locuitorii din Sisesti nu au un microbuz care sa ii tdansporte in Drobeta sa munceasca, deci sunt cam izolati. Dar felicitari pentru articol!! Ff bine documentat!

    Răspunde
     
    1. Ina
      Iulie 30, 2015 la ora 20:39

      Doamnă, eu nu sunt jurnalist, nu fac investigații. Eu comentez niște informații din spațiul public, atâtea câte îmi sunt accesibile. Dacă acestea sunt mincinoase, asta e, eu le iau ca atare, nu am posibilitatea să le verific. Pot, cel mult, să mă îndoiesc de veridicitatea sau de înțelesurile lor, ceea ce observați că am și făcut.
      Dvs. spuneți că 20 de oameni au acceptat acele oferte la 315 km distanță, iar reporterii au refuzat să consemneze acest lucru, pentru că le strica „nuanța” știrii cu „țăranii leneși”?
      Dacă este așa, acest lucru este revoltător și întărește convingerea mea că aceste știri sunt manipulatorii și ar trebui asimilate cu mare precauție. Foarte urât din partea celor care au dat această nuanță știrii și foarte rău că atât de multă lume a „înghițit” știrea fără discernământ.

      Răspunde
       
      1. m
        Iulie 30, 2015 la ora 21:03

        Pai cum, scrieti articole nedocumentate si apoi sustineti ca Dvs doar comentati? 🙂 Pai comentariile sunt in partea de jos a paginii, cu numar limitat de caractere. In partea de sus sunt articole. Documentate. Care au sens. Care pot schimba ceva. Ahhh, doream sa va mai spun ceva, sa stiti ca nu exista locuri de munca mizere. Angajatorii pot fi sau angajatii pot fi. Dar un job nu e niciodata mizer. Ma refer la cele din nomenclatorul de meserii, evident. Si gata cu spamul pe azi. Succes.

        Răspunde
         
  • Cristian
    Iulie 30, 2015 la ora 15:34

    Si Moise, zilnic deschid pagina sa citesc articole, dar prefer sa nu gasesc noutati, decat articole clandestine. Mai bine nu mai postezi nimic o perioada si te bucuri de concediu, dar nu permite sa se bata campii pe pagina ta.
    PS faptul ca precizezi ulterior ca nu esti de acord cu unele idei din articol, nu anuleaza postarea ridicola.

    Răspunde
     
  • Cristian
    Iulie 30, 2015 la ora 15:31

    Acum 2 ani pe cand eram inca student, lucram intr-o fabrica. Luam 570 lei net pentru ca salariul minim pe economie era 800 de lei. Anul trecut am lucrat la o alta fabrica, dar in departamentul HR; salariul net imi era de 1000 de lei. Acum la alta firma iau 1400 lei net. Nu iau 1500 de lei cat le sunt promisi celor din Sisesti. Pai fie-mi cu iertare, dar daca la IQ de 125 iau 1400 si nu ma plang (nu ca nu mi-as dori mai mult, dar inteleg economia) cat sa le dea angajatorii unor tarani ce nu isi stiu completa CV-ul (pardon: nici nu stiu ce e acela un CV)
    Atat timp cat omul nu depune efort pentru putin, nu merita sa primeasca mai mult. Sa ramana ei in saracia lor, muncind pamantul.

    Răspunde
     
    1. vlad
      August 2, 2015 la ora 12:32

      iaca, din pamantul ala muncit de taran iti permiti o rosie sau un castravete bai carnatule.
      ca daca n-ar munci aia peticul de pamant, ai fi la mila hipermarketurilor, sa-ti dea rosia la pret neconcurential. cam cate kile ti-ai permite tu din leafa de 1000 lei/lunar net, daca ar avea aia monopol pe produsele agricole?
      aminteste-ti ca traiesti in capitalism, si nu pune statul piciorul in gura precupetilor cu mercurialul sa-ti permiti si tu un mar sau o caisa

      Răspunde
       
    2. ancha
      August 29, 2015 la ora 20:50

      Păi vezi , dacă au refuzat, cam ce IQ aveau ei ?

      Răspunde
       
  • ROTARIU
    Iulie 30, 2015 la ora 10:55

    Am salar de 4000 ron pe luna si acum 10 ani am inceput ca tanar cu un salar de 3.600.000 lei, adica cam 360 roni astazi. La tara unde stateam aveam vecini care mergeau sa mature la primarie pt 70 roni, tarani asistati social. Ei nu aveau de unde sa obtina bani lichizi. Majoritatea din sat traiesc din ce cultiva in pamant si fac trocuri sau muncesc unul la altul, sau la altii cu pamanturi mai mari. Dar ca un satean sa lucreze stia toata lumea ca fara minim 700 euro nu pleaca nimeni. Multi vecini mergeau in Ungaria si munceau ca era aproape si veneai acasa in weekend sau la doua saptamani si aduceai ceva acasa. Ca sa mergi in cel mai apropiat oras si sa lucri pe 1500 lei e bataie de joc. Stand acasa faceai banii aia chiar daca nu ca si bani lichizi, dar valoarea a ceea ce munceai pe la altii iti aduce mai mult.
    E o protie aberanta toti patronasii ca cei de sus care se lauda ca da 1000 lei la taran sa munceasca si na venit. pai tu vrei sa faci bani pe spinarea amaratului. El asa prost cum este cu familie destramata si venituri mici, castiga mai mult stand acasa si lucrand la liber cand gaseste ca zilier, cand aici cand dincolo. cand vrei sa legi un om de o munca trebuie sa isi permita, sa capete siguranta, la un minim 2000 de lei. Si depinde si georafia satului. daca are autobuz, tren de naveta, cat cheltuie etc. Pai si la Ungaria e mai rentabil decat la patronii nostri.
    Asta e dovada ca „ei” au vrut sa ne trimita la munca in occident si sa depopuleze Romania si au reusit.

    Răspunde
     
  • Adrian N
    Iulie 30, 2015 la ora 09:08

    Stimata doamna Funetan,
    Nu cumva este o greseala referitor la distanta de 315 km? Totusi, 315 km? Nu exista o localitate mai apropiata de unde sa angajeze oameni? Din start este rea-vointa daca faci asa ceva. Sa oferi locuri de munca in celalalt colt al tarii! E de Doamne-fereste!

    Răspunde
     
  • Sorin
    Iulie 30, 2015 la ora 09:07

    Felicitari pentru articol. A generat comentarii care sunt un adevarat studiu de psihologia maselor, desi nisat pe indivizi cu o educatie cel putin medie. E surprinzator numarul mare de tarani de la oras, care muncesc cinstit si fara satisfactie pe „mosia ” altuia, dar sunt foarte suparati (frustrati) pe taranii de la tara care indraznesc sa ceara ajutorul statului. Ajutor pe care ei il vad ca fiind doar cel social, nu subventii, infrastructura, acces la informatii sau consiliere etc. La Barbatesti, Valcea, un alt caz mediatizat unde se arata ca oamenii refuza sa lucreze 8 ore pe zi la o fabrica de textile, eu il cunosc pe unul dintre „lenesii” satului. Are o slujba de sofer de la 5 la 10 dimineata, are 20 de oi, 2 vaci si 3 porci, are 5 hectare de pamant de munte pe care le munceste si a accesat fonduri europene cu care si-a cumparat 20 de stupi. Mai saraci ca el sunt doar batranii satului…si, da, nevasta-sa refuza sa lucreze la fabrica pt ca pe langa munca pamantului are si 2 copii mici, iar statul social nu a facut nicio cresa, iar gradinita are program scurt, foarte scurt.

    Răspunde
     
  • niko
    Iulie 30, 2015 la ora 08:09

    Grozav imi plac mie romanii care mor de grija altuia si isi pun mereu intrebari retorice .De ce guita porcul si nu latra,de ce sare puricele si nu-si cumpara bicicleta.Totodata tuturor sau cel putin majoritatii le place sa amestece in aceiasi oala capitalismul pur cu cel mai odios comunism.Cand e vorba de munca sau avutul lor majoritatea sant extrem de capitalisti dar cand pun problema muncii si avutului altei persoane devin extrem de comunisti.Si eu am intrat tangential in malaxorul intrebarilor unor neaveniti care bineinteles doreau sa-mi ofere 50 de lei pe zi ca aveau ei ceva anume de facut si nu aveau cum ca nu se pricepeau si nici cu cine intrucat nu era dispus sa ofere cat trebuia.Cu ceva timp in urma mi-am cumparat o casuta mica si cocheta undeva la vreo 10 km. de oras si m-am apucat de ceva agricultura.Apoi am pus pe picioare o mica afacere cu structuri metalice usoare.Sau pe intelesul tuturor fier forjat .Vine fostul meu patron si acum partener de afaceri cu comanda ,cu materialul necesar si cu schita necesara si eu ma apuc de asamblat ,sudat si apoi vopsit.Cand toata comanda e gata ii telefonez fostului meu patron si-i predau comanda.Imi iau banutii cum ne-am inteles Adica intre 70 si 100 lei pe metrul patrat de panou de fier forjat asamblat si vopsit.Credeti ca nu sant destui care deja se intreaba cu ce traiesc ei nestiind cu ce ma ocup???Toti vad flama de la sudura,aud scrasnetul discului ce mananca carnea fierului si miros vopseaua care da culoare si

    Răspunde
     
    1. niko
      Iulie 30, 2015 la ora 08:15

      ….si personalitate fierului.Si cu toate astea tot nu pricep ce invartesc eu.Lucrez la negru si pe comanda iar cand n-am treaba frec buha si eu pe la carciuma din sat. Mda !!!Cred ca fiecare trebuie sa-si vada de treaba lui.

      Răspunde
       
  • vasi
    Iulie 30, 2015 la ora 04:32

    Ce nu pot sa inteleg: de ce condamnam oameni care refuza salarul minim pe economie intr-o tara cu preturi si taxe ca si in occident? La fel nu inteleg nemultumirea celor care platesc acest salar minim: chiara asa! la ce va asteptati?

    Răspunde
     
    1. Iulian
      Iulie 30, 2015 la ora 18:08

      Preturi și taxe ca în occident? Serios? Bănuiesc ca știi ca în România impozitul pe masina e cam 15 euro pe masina de exemplu iar în Germania cam 500.

      Haide sa nu ne comparam cu Georgia și sa terminam cu toate prostiile astea ca la noi e ca în occident

      Răspunde
       
      1. Mo Zi
        Iulie 31, 2015 la ora 11:12

        Poate taxa de bicicleta e 15 euro, eu dau cam 100 la masina. Motorina este mai scumpa decat in Austria si Germania, ca tot le-ai luat ca referinta.Aia pe acolo nu au ca noi taxe peste taxe si accize la orice. Doar numarul de analfabeti este zdrobitor mai mare si asa se vrea sa ramana fiindca reprezinta masa electorala usor manipulabila si forta de munca prost platita. Multinationalele vor un loc in UE unde sa plateasca ca in Nigeria, sa nu plateasca mult pentru transport si fara taxe vamale. Acel loc se numeste decamdata Romania.

        Răspunde
         
  • Paul
    Iulie 30, 2015 la ora 02:00

    Nu trebuie sa fie nimeni destept. Trebuie doar sa te inspiri:
    a. In America de Nord primesti ajutor de stat (welfare) cand nu mai ai nimic. Punct.
    b. Daca angajatorul vizeaza categorii defavorizate ca de exemplu tineri, someri de lunga durata, varstnici atunci guvernul contribuie cu bani de la buget.

    Exemplu: Admitem ca patronul vrea sa angajeze un taran. Ii da 1000 de lei salariu. Sa zicem ca era asistat social pentru 300 lei. Atunci facem asa: ai plateste guvernul 600 lei. Salariu 1600.

    Sa vedem daca statul pierde:
    1. asistenta sociala nu are efect, deci pierdere 300lei.
    2. Omul trebuie sa-si foloseasca banii, deci plateste TVA, sa zicem in medie 300 lei. Deci plus 300.
    3. Plateste taxa de 16% cota unica, care este ~250lei. Deci plus 250.

    In final guvernul castiga 250lei. Absolut, ve-ti spune correct ca guvernul nu mai pierde 300, ci doar 50.
    c. Ajutorul sa dureze doi ani. Se presupune ca angajatul este destul de experimentat ca angajatorul sa-l doreasca pentru 1600lei/luna. Altul la rand.

    Puntem face alte calcule: sa zicem ca vine General Electric in Romania, vrea sa faca instrumente medicale. Ce face guvernul- plateste calificarea muncitorilor. Sa zicem 1000 de oameni pe doi ani cu cate 2000lei/luna. Asta inseamna 48000000lei. O fabrica de aceasta avergura este in rangul a sute milione de dolari. Numai TVA-ul va fi mai mare de 10000000USD. Merita, absolut ca da. Nu mai vorbim de industriile conexate.
    Nu avem bani de autostrazi se zicem. Putem calcula si acelea.

    Răspunde
     
  • adrian
    Iulie 29, 2015 la ora 22:13

    sunt un mic angajator dintr-un oras al Romaniei, mai precis din Rm.Valcea si de mai bine de un an de zile ma chinui sa gasesc un muncitor cu ceva calificare, dar nu am reusit pana acuma.
    si nu din cauza salariilor mici din industria in care activez – apropo, chiar crede cineva ca un angajator responsabil nu vrea sa plateasca salarii mai bune, angajatilor lui daca area de unde?! chiar crede cineva ca un angajator normal la cap isi mai permite in ziua de azi sa nu plateasca un muncitor bun, DACA are de unde?!!!-nici macar nu s-au prezentat, interesat de acest loc de munca oferit !!!
    desi orasul geme de somaj si asistati social!!!
    am incercat zilele trecute si am chemat la munca doi baieti care au terminat liceul (nu au luat bacul, ca deh…este la moda) si care isi depusesera un CV la mine cu o luna jumate in urma-nu s-a prezentat decat un singur baiat, care la intrebarea mea legata de familie si veniturile ei, mi-a spus ca sunt trei frati acasa, unul cu handicap (banuiesc ca ceva inventat pt ca nu s-a aratat afectat de acest lucru, desi vorbeam de fratele lui), unul foarte mic, iar mama era divortata si casnica, iar venitul familiei era ajutorul social si pensia de handicap!!!!
    la intrebarea mea „din ce naiba reusiti sa traiti?!?!” a dat senin din umeri !!!
    bineteles ca nu stia sa faca nimic in domeniu si nici fizicul nu il ajuta sa fie bun la alte munci mai brute, dar cu toate astea i-am oferit o sansa si un salariu de 1000 lei net./luna / 8ore/zi
    a doua zi nu a mai venit!

    Răspunde
     
    1. m
      Iulie 30, 2015 la ora 00:15

      pfiuuu, citind articolul de mai sus as zice ca nu stati bine deloc. N-as vrea sa fiu in locul Dvs…
      1. Aveti de oferit un job mizer.
      2. Deja acest job mizer a fost refuzat de un orasean.
      3. Daca o sa mergeti in mediul rural sa cautati om, o sa-i destramati familia si tot sarac o sa ramana.
      Eu va sfatuiesc:
      1.sa nu mergeti in mediul rural sa cautati om pentru acest job, o sa le calculeze Doamna Ina distante, cheltuieli, timp de mers, oportunitate Valcea vs UE si s-ar putea sa ajungeti pana la a-i demoniza pe cei care refuza si sa ramaneti si cu postul neocupat, mai cheltuiti si bani si timp si nervi.
      2. Daca totusi va trece prin cap si nu puteti rezista tentatiei de a cauta in mediul rural, pai sub nici o forma, dar sub nicio forma, sa nu-i oferiti un stick de memorie. V-ar putea fi fatal.

      Răspunde
       
  • Stelian F
    Iulie 29, 2015 la ora 21:25

    Salariile de 1.000-1.500 lei nu permit relocarea familiei decat daca ambii soti sunt angajati in aceeasi localitate. Daca au copii mici, mutarea familiei devine aproape imposibila.

    Răspunde
     
    1. m
      Iulie 29, 2015 la ora 21:58

      Dar de ce e vorba doar de familii cu copii mici? Era un targ adresat oamenilor cu copii mici? Sau era adresat oamenilor in cautarea unui loc de munca? 🙂 Ce facem cu somajul in randul tinerilor? Sau in randul tinerilor din mediul rural? Invatarea unei meserii si un loc de munca ofera si educatie nu doar bani. Ofera poate si stima de sine. Poate modela caracterul unui om. Etc 🙂

      Răspunde
       
      1. Stelian F
        Iulie 29, 2015 la ora 23:37

        In argumentatia mea am spus „daca” au copii mici si nu ca toti au copii mici. Este o mare diferenta.

        Răspunde
         
  • m
    Iulie 29, 2015 la ora 21:12

    Din nou un articol in care autoarea isi ridica singura mingea la fileu. Pai atunci hai sa nu mai „vrem”investitori straini, pentru ca oamenii mai bine raman la tara sa munceasca pamantul pentru a ramane cu putin sau pentru ca mai bine sa plece din tara pe salarii de 1000 de eur decat pe 2-3-400 eur. N-am studiat oferta de munca din Sisesti, dar am vazut recent un reportaj cu problema asta in Vestul tarii si in Transilvania. Unde li se ofera si casa si masa, pe langa salar mai mare de 1000 ron. In conditiile in care, in Romania, se aloca, in media cam 30% din venitul lunar pe …mancare.Adica raman bani… Nu mi se pare grozav, dar nici de aruncat la cos. Partea buna la aceste targuri este, stimata doamna, ca se intalneste cererea cu oferta. Nu pica pe suma azi, vor incerca pe alte sume maine. Daca angajatorul chiar are nevoie de forta de munca, mareste oferta,e legea cererii si a ofertei. Nimeni nu are nimic de pierdut, doar de castigat.Asadar nu vad de ce n-ar trebui organizate. Dar nu e mai usor sa fim nemultumiti de orice, sa criticam orice, fara a aduce solutii concrete? Eu am destul de multe cunostinte din Valcea, Sibiu,Mures, Alba, Salaj si Bistrita care au acceptat sa munceasca la Cluj pe 250eur, 300, 350 eur. Sa inteleg ca sunt niste prosti, mai bine stateau acasa, luau ajutoare de la stat, de la parinti si mai mutau 3 frunze. Ca sa va iasa Dvs bine articolul 🙂

    Răspunde
     
    1. Ina
      Iulie 29, 2015 la ora 21:59

      Eu nu am zis să nu se mai facă târguri de joburi. Să se facă, din partea mea.
      Pe mine mă deranjează modul de abordare a chestiunii, în general: „țăranii sunt leneși pentru că refuză joburile la oraș”.
      Or, exact așa cum spuneți și dvs., vorbim de cerere și ofertă. De ce nu ar avea țăranii dreptul să refuze un job, dacă nu e satisfăcător pentru ei? De ce doar orășenii ar avea acest drept? De ce demonizăm țăranul când refuză joburi mizere pe care le-au refuzat deja orășenii?

      Aia cu „prietenii mei sunt proști că au acceptat joburi” e o interpretare personală a dvs., nu mă privește pe mine.

      Răspunde
       
      1. Tudor fost bugetar
        Iulie 29, 2015 la ora 22:02

        De ce demonizăm țăranul când refuză joburi mizere pe care le-au refuzat deja orășenii?

        Buna Remarca !!!

        Răspunde
         
      2. m
        Iulie 29, 2015 la ora 22:11

        era vorba de cunostinte, nu de prieteni 🙂
        ati construit intregul articol pe modul in care reporterul a facut si a dres, a privit si a catalogat, apoi ati generalizat toata treaba si ati aruncat-o asupra unui proces de recrutare. Si asa ati demonstrat ca nu e bine. Mai stramb sau nu. Desi nici macar n-ati fost acolo si banuiesc ca nici nu cunoasteti in detaliu ofertele respective. Pentru ca ati construit totul pe atitudinea reporterului respectiv. Intrebarea mea e: ce treaba are atitudinea reporterului cu procesul in sine? Cine demonizeaza taranul? reporterul? Moise? Eu? Noi romanii? UE? Sa fim seriosi, parerea mea, sincera si fara rautate, incercati sa umblati prin tara, sa intrati in contact cu categoriile de oameni despre care scrieti, indiferent daca pro sau contra, si veti avea doar de castigat. O sa-i vedeti cu proprii ochi, nu cu cei ai reporterului…

        Răspunde
         
        1. m
          Iulie 29, 2015 la ora 22:27

          Cat despre munca campului, pot sa zic ca am facut-o. Din greu. Mai mult decat mi-as fi dorit. Poate mai putin decat ar fi trebuit. E o munca grea. Si am respect pentru cei care se incapataneaza inca sa o faca. Am ales sa nu o mai fac pentru ca e grea si lipseste posibilitatea de a promova :). Dar oamenii aia care muncesc din greu pamantul nu se duc la targuri de locuri de munca. Nu prea au timp. Si motiv. Si daca n-au motiv, ei nu pierd vremea. Din cauza pamantului. Dar am uitat, Dvs nu stiti, la tv reporterul n-a mentionat. Cred ca orice lenes are dreptul sa refuze orice loc de munca. Pe noi insa, daca vrem sa avansam, ar trebui sa ne intereseze oamenii harnici, nu sa le cautam scuze celor lenesi, se descurca ei de minune.

          Răspunde
           
          1. Emil
            Iulie 30, 2015 la ora 17:47

            Nu imi dau seama daca e cu intentie sau nu faptul ca esti cam pe langa subiect. Nu e vorba de oameni harnici, puturosi, oraseni, sateni ci de faptul ca toate organizarile si evenimentele de acest fel care sunt „din fonduri europene”, fie ele targuri de joburi sau cursuri de calificare/recalificare sunt decat niste „afaceri” si nu au in spate niste repere bine definite. In loc sa sustina si sa dezvolte economia locala, deci sa fie parte al unui plan de dezvoltare ele nu reusesc decat sa fie forme fara fond, macina repede niste bani cu pretextul ca vezi doamne ajuta populatia nevoiasa si apoi liber pana la urmatorul proiect. „Noi sa fim fericiti si sa avem de munca chiar daca ceea ce facem e doar un miraj.”

             
          2. m
            Iulie 30, 2015 la ora 21:09

            Emil, eu tot timpul sunt pe langa subiect. Tragedia e ca si matale ai ajuns tot pe langa. Articolul „comenta” faptul ca a fost organizat ca sa iasa la numar si la decontare de bani europeni si ca a fost prezentat in presa astfel incat sa demonizeze taranii harnici de la tara. Se pare ca totusi 20 de persoane au fost angajate in urma acestui simulacru de targ 🙂 citeste mai sus. Nu stiu ce sa zic…

             
      3. Alex
        Iulie 29, 2015 la ora 22:23

        Nu e vorba de demonizarea taranilor. Dar daca are gospodărie si lucrează acasă, de ce sa primească bani de la stat?
        Poate tinerii nu au familie si e o sansa pentru ei sa iasa din saracie, dar de ce sa faci asta cand primești bani degeaba?
        Ce viitorviitor credeți că au copii din acea localitate?

        Răspunde
         
    2. vasi
      Iulie 30, 2015 la ora 04:15

      Ce gluma buna: pentru 250 – 300 de euro sa te relochezi in Cluj? Pai cu banii astia iti platesti chiria si intretinetea si in cel mai bun caz iti ramane ceva pentru niste eugenii.

      Răspunde
       
    3. bigbear
      Iulie 30, 2015 la ora 08:32

      @m – Inainte de discutia asta, as fi curios sa stiu daca oferta asta tentanta de munca a fost prezentata la un targ in localitatea respectiva si restul localitatilor pe raza de 100 de km. Fiind o oferta buna ma gandesc ca nu mai este nici un somer acum in Sanicolau Mare, nu? Adica fiind un salariu bun si somerii din localitate, nu aveau cum sa refuze, corect? Apoi cei de pe raza de 100 de km la fel, ca ei nu se relocau, ar fi facut naveta zilnic si decizia era mai usoara decat la cei de la 300 de km.
      De ce nu face nici un investitor de genul asta fabrici langa marile orase, in speranta ca absoarbe muncitori de acolo si mereu sunt facute in sate?

      Răspunde
       
      1. ioan
        August 5, 2015 la ora 00:35

        In Timis somajul este de 1,4%.
        In Sanicolau nu mai este somaj de peste 10 ani.Au adus muncitori si de peste granita.In Timisoara lucreaza si 400 de detinuti de la peniteciar pe baza contrctelor incheiate intre institutie si
        trei firme din oras.In Timis salarul mediu nu prea e mare(1.900 lei).

        Răspunde
         
  • andrei
    Iulie 29, 2015 la ora 20:43

    E superficiala abordarea din articol, nu prea cunoașteți realitatea din satul romanesc, sunt din mediul rural, ajutorul social dat oricui, lipsa educației, lipsa drumurilor și mijloacelor de tansport sunt principale motive pentru care tinerii nu sunt interesați de joburi de la oras

    Răspunde
     
    1. Ina
      Iulie 29, 2015 la ora 22:05

      E destul de greu de prins într-un articol toată problematica mediului rural. Cunosc bine mediul rural, pentru că interacționez extrem de des cu el prin natura profesiei. Ca să nu mai vorbim de numărul mare de rude de la țară cu care țin legătura.
      Aveți dreptate, toate problemele la care vă referiți sunt reale, ba încă sunt și multe altele peste astea.
      Ceea ce mă deranjează este abordarea tabloidă și generalistă din partea societății: „țăranii sunt leneși”.
      Or, țăranii ca grup social nu sunt leneși, ci doar unii țărani sunt leneși exact la fel cum și unii orășeni sunt leneși. Înverșunarea împotriva unui grup social, oricare ar fi el, nu poate folosi nimănui și trebuie să dispară din societate, dacă vrem să evoluăm.

      Răspunde
       
      1. gyemant amalia
        Iulie 30, 2015 la ora 15:43

        Stimata doamna, ați atins un punct nevralgic important, dar acesta nu este cel privitor la mentalitatea presei și a comentatorilor,ci acela al politicilor de dezvoltare rurala,inexistente sau greșite de 25 de ani.lntamplator am lucrat în domeniu și cunosc unele variante de abordare și soluții, dar toate au rămas pe hârtie, nu numai neaplicarea dar nici măcar cunoscute publicului. Poate, ca jurnalista, aveți posibilitatea sa țineți aceasta tema mai mult timp pe agenda, pana când vor fi angrenați și niște factori de decizie care sa implementeze soluțiile corecte, evident nu cele care sa ducă la depopularea satelor.

        Răspunde
         
        1. Ina
          Iulie 30, 2015 la ora 16:49

          Nu sunt, de fapt, jurnalistă, ba chiar am aceeași profesie cu dvs.; așadar, înțelegeți de ce mă preocupă tema.
          Din păcate, prin tabloidizarea subiectului, presa dă apă la moară autorităților, care nu mai sunt astfel nevoite să gândească și să aplice politici publice de dezvoltare în mediul rural. „Țăranii sunt leneși, uite, a zis și la televizor”, se apără politicianul; publicul urban aplaudă: da, leneși, bețivi și consumatori de ajutoare sociale, e vina lor, gata! Toată lumea e mulțumită, problema a fost băgată sub preș, așteptăm următoarele alegeri să-i șantajăm pe leneșii ăia cu ajutoarele sociale să ne dea votul. Atât de simplu! Și prăpastia se adâncește.

          Răspunde
           
  • Moise
    Iulie 29, 2015 la ora 20:39

    Problema comentariului Inei, de fapt a tuturor comentariilor în care se analizează lipsa apetitului de muncă, este că toată lumea pleacă de la comparația venitului minim cu salariul de încadrare. Salariul de încadrare este cel de intrare, deci este normal ca toată lumea să se gândească la o evoluție în care salariul va crește. Asta desigur numai în cazul în care angajatul își dorește să învețe mai mult și să evolueze profesional.

    Răspunde
     
    1. Stelian F
      Iulie 29, 2015 la ora 21:40

      In cazul exemplului dat, nu cred ca poate fi vorba prea mult de invatat, de avansat intr-o companie, datorita lipsei educatiei. Cred ca mai repede angajatorul ar plati un salariu mai mare peste ceva timp doar daca omul este harnic. Dar chiar si atunci angajatorul ii va mari salariul numai daca ar exista posibilitatea iminenta de a pierde acel angajat.

      Răspunde
       
      1. m
        Iulie 29, 2015 la ora 21:52

        idei preconcepute :), no offence, vezi ca gasesti pe net povestea unui director de la fabrica Daimler din Sebes. Citeste si o sa intelegi. Ce spui tu e scuza celor ce se multumesc cu putin. Ne lipseste respectul pentru munca, dorinta de a excela in ceea ce facem. Nu posibilitatile de afirmare lipsesc asa de mult.

        Răspunde
         
        1. m
          Iulie 29, 2015 la ora 22:38

          Si aici cred ca si Moise e un exemplu stralucit. Il admir si il respect chiar si cand nu sunt de acord cu el.

          Răspunde
           
        2. Stelian F
          Iulie 29, 2015 la ora 23:58

          La inceputul articolului doamna Ina a criticat atitudinea reporterilor care au scos in evidenta numai partile negative ale taranilor din Sinesti.
          „Un ţăran este ironizat că vine la bustul gol la târgul de joburi, că nu ştie diferenţa între CD şi C.V. şi că scrie “n-am” fără cratima.”
          E bine ca criticam atitudinea reporterilor pentru ca vad numai aceste aspecte, dar asta nu inseamna xa ei au mintit. Eu cred ca sansa ca un taran nu foarte tanar sa obtina o marire de salariu in viitor este harnicia lui si nu dorinta de avansare pe care o au corporatistii de exemplu.

          Răspunde
           
    2. VictorL
      Iulie 30, 2015 la ora 01:05

      Moise.De unde a mai aparut si asta cu salariul de incadrare? Salariul se negociaza din capul locului iar angajatorul vrea sa stie ca pe o anumita perioada de timp are un om la munca in mod sigur,caruia trebuie sa-i asigure salariul respectiv la cele 8 ore zilnice si trebuie sa gaseasca modalitati pentru a folosi acel om eficient sa produca.
      Daca omul respectiv vrea bani mai multi face ore mai multe si in acelasi timp lucreaza mai eficient. Am scris ,,lucreaza”si nu ,,invata sa lucreze”…Invata sa lucreze inainte de negocierea salariului, la scoala,acasa sau la locul de munca,platit sau neplatit ori platit mai prost ca ucenic.
      Toate sunt pe dos in tara aia.Angajatorii angajeaza pe salariul minim oameni pe care-i vor super-calificati veniti de-acasa si pe care apoi ii tin peste program fara sa-i plateasca amenintindu-i ca daca nu le convine ii pun pe liber.
      Oamenii au invatat lectia si ,,decit sa muncesc degeaba mai bine stau degeaba „e lozinca fiecarui cetatean respectabil care reazama peretele de la Bufet sau Market, ca acum zicem pe engleza…
      Prostia pleaca de la Guvern si Codul Muncii.Salariul se negociaza la ora si nu la luna si lozinca trebuie sa fie,,Ne certam la inceput ca sa raminem prieteni la urma”.
      Salariul de incadrare poate fi mai mare decit cel la care am lucrat la ultima firma,ca doar pentru el plec de acolo…
      Salariul minim trebuie sa asigure traiul decent si sa preia oamenii de la Asigurari Sociale in productie .Daca nu e asa de ce mai este?…Bafta!..

      Răspunde
       
  • CotcodaC
    Iulie 29, 2015 la ora 20:24

    Acum cateva luni de zile, intr-un episod de fitzeday, Moise chiar se arata revoltat de faptul ca romanii nu migreaza dupa joburi in plan national…pt ca „uite dom’le, au sute de oportunitati in vestul tarii, dar ei nu vor sa mearga atata drum” (ceva de genul acesta, era ideea principala).
    Cu alte cuvinte, ati intors-o ca la Plutesti…

    Răspunde
     
    1. Moise
      Iulie 29, 2015 la ora 20:35

      Ina are altă opinie. Ce e rău in asta?

      Răspunde
       
  • Ionut
    Iulie 29, 2015 la ora 20:14

    Citez din știre : „E vorba de 400 locuri operatori producție asamblare pentru cabluri auto la Sânicolau Mare, lângă Timișoara. Compania noastră oferă cazare și transport gratuit, cazare și două mese pe zi.” Deci sunteți prost informata. V-ați bazat tot articolul pe o știre prost înțeleasă, acesta devenind nul. Asta ca sa nu va povestesc despre oameni cu facultate care au inceput sa lucreze pe cele mai de jos poziții (in hipermarket, de exemplu, la receptie marfa: munca fizica si salarii minime) pentru ca apoi sa ajungă in funcții de conducere. Dar este infinit mai ușor sa adoptați poziția de mama a răniților si sa apărați „țăranii” de companiile capitaliste care vor sa ii asupreasca. „La munca, ortodocșilor” , nu la întins palma ptr ajutor de stat.

    Răspunde
     
    1. Tudor fost bugetar
      Iulie 29, 2015 la ora 21:53

      Ai cea mai mica IDEE despre ce inseamna munca la cblaje auto ? Ai fost vreodata in Swiss sau Drexelmayer ? Daca nu, mai bine taci si dute si bea o bere rece in Centrul Vechi ! Si roaga-l pe oltean sa plateasca !

      Răspunde
       
  • Madalina
    Iulie 29, 2015 la ora 20:06

    Probabil nu cunoasteti ce se intampla in mediul rural. Tatal meu locuieste in Neamt si nu gaseste oameni cu ziua pentru muncile agricole iar ptr o zi de munca se plateste 100 Ron. Prefera sa stea la circiuma cu banii din ajutorul social. Daca ar exista o lege prin care doar cei care au nevoie de ajut social sa primeasca si nu totii betivii care sunt in putere de munca alta ar fi situatia.

    Răspunde
     
    1. Tudor fost bugetar
      Iulie 29, 2015 la ora 21:51

      Domnisoara, cateva intrebari:
      1) atunci cand tatal domniei voastre tocmeste un zilier, ce inseamna zi de munca in acceptiunea lui ? Si pt ce activitate ?
      2) Vi se pare ca daca acea persoana lucreaza 15 zile pe luna de dimineata de la 6 la 20,30 seara pt 100 lei pe asa nimita zi, este prea bine platit ?
      3) Vreti ca tatal dv sa va plateasca de pe coaja nefericitului de zilier si iaurtul ZuZu ?

      Răspunde
       
      1. ancha
        August 29, 2015 la ora 21:33

        Tatăl ei s-a făcut boier şi vrea zilieri (slugi) la negru, să cumpere fetiţei zuzu şi merţan.

        Răspunde
         
        1. Cosmin Moise
          August 30, 2015 la ora 12:01

          Da’ de ce-i nefericit bre, zilierul??? Ca-i dai de mancare si bautura, basca si 100 de lei pe zi??? Da ‘ matale cu ce leafa ai fi fericit, in Romania?? Adica 2000 de lei pe luna, la legat via sau la cules, e putin?? Da’ matale ce leafa ai? 10.000 pe luna?

          Răspunde
           
  • Calin
    Iulie 29, 2015 la ora 19:54

    Sa-i lasi la sat sa faca … ce? Agricultura de subzistenta, adica saracie in continuare? Cand bagi agricultura ca la carte lucrezi mecanizat si/sau pe suprafete mari, doar pe ici pe colo iei oameni. Insa nu stiu cine risca infiintarea unor ferme ori activitati agricole ce necesita forta de munca umana cand… nu ai cu cine.

    Răspunde
     
    1. xman
      Iulie 29, 2015 la ora 20:07

      Se poate trai foarte bine dintr-o microferma, poate genera usor 2-4000 de lei pe luna, din nefericire aia din ministerul Agriculturii sunt incompetenti/hoti si in pricipiu sprijina doar supermarketurile/importatorii…

      Răspunde
       
  • Ilie Moromete
    Iulie 29, 2015 la ora 19:47

    Dar de ce trebuie sa reducem termenul de „taran” la un mascul satesc care are nevasta, 2-3 copii si o pereche de parinti/socri in intretinere? Nu-i cam ingusta perspectiva din care privim lucrurile? Prin sate se mai gasesc si ficiori si fete de tarani care n-au plecat inca in Spania. Astia n-au neaparat obligatii familiale, poate nu-si doresc sa stea cu soacra-n casa si ar putea munci „la patron”. Aia care vin sa recruteze oameni din sate nu-s tampiti, ei pe astia ii cauta, nu pe badea cu 30 de ani experienta la manuit sapa, ca sarmanul omul ala probabil n-o sa se adapteze niciodata conditiilor dintr-o fabrica. Pana la urma nu cred ca are nimeni treaba cu optiunea oamenilor sa ramana in satul natal ci cu faptul ca ei primesc niste ajutoare de la stat si in schimb nu ofera societatii nimic. Iar argumentul cu relocare la 300km distanta e doar un caz izolat. Eu locuiesc intr-un sat si daca am nevoie de ajutor prin curte, nu gasesc oameni nici macar cu 100 RON/zi.

    Răspunde
     
  • dorel ala cu tirnacopu
    Iulie 29, 2015 la ora 19:10

    saptamina trecuta, am ajuns la Ciocanesti, din Tartasesti la dreapta vreo cinci km… n-am mai fost pe-acolo de vreo 7 ani… am vrut sa cumpar 2 cutii de bere, stiam vreo 3 magazine in centru… stupoare, erau inchise… definitiv… singura oferta capitalista era un centru de pariuri si pacanele… curat capitalism de stinga la 30 km de bucale…

    Răspunde
     
  • absurd
    Iulie 29, 2015 la ora 19:03

    O intrebare: de ce taranul nu este lasat sau ajutat sa lucreze ce stie el sa faca cel mai bine si altcineva habar n-are?
    Alta intrebare: de ce taranul trebuie sa lucraze in fabrica, fie ea si industrie locala? S-au terminat muncitorii?
    Concluzie posibila: se incearca oare sa fie desfiintata clasa taraneasca ? Mai greu de manipulat.

    Răspunde
     
    1. Ionut
      Iulie 29, 2015 la ora 20:16

      Cu 15 găleți si 15 baxuri de bere iti manipulez toata clasa țărănească dintr-un sat.

      Răspunde
       
      1. Tudor fost bugetar
        Iulie 29, 2015 la ora 21:44

        Zi Zau cu limba scoasa !

        Răspunde
         
        1. Ionut
          Iulie 30, 2015 la ora 13:27

          Vorba asta a expirat in 1960. Ca si profesia ta, odata cu aparitia PC-ului.

          Răspunde
           
          1. Tudor bugetar
            Iulie 30, 2015 la ora 22:07

            Nu stiu de ce 1960 … ca eu m+am nascut cam un deceniu mai taziu. Si spui ca ingineria electronica specialitatea telefonie e perimata ?

             
  • MiniMe
    Iulie 29, 2015 la ora 18:48

    Draga doamna,

    Am vazut cand exprimati aceste opinii in comentariile unui articol al lui Vlad Petreanu, despre faptul ca acesti oameni refuza joburile si primesc ajutoare sociale. Mai mult, cand se duc la aceste targuri de joburi, cer salarii de 2,000RON desi NU au pregatire de niciun fel si nici experienta.

    La sat sunt 2 categorii de oameni:
    1. cei care muncesc pamantul, dar nu declara venituri si cer ajutoare
    2. cei care nu muncesc si o duc de azi pe maine si care cer ajutoare

    Problema cu ei este ca sunt foarte multi si se simt indreptati sa ceara bani de la stat (ajutor social). Noi cei care mai muncim si platim taxe si impozite, am ramas tot mai putini si ducem tot mai multi in spate.
    Cand a fost sa nu imi gasesc de lucru in orasul meu, m-am mutat 100 KM, am lucrat 4-5 ani pe un salariu mic, multe ore peste program, ca sa capat experienta si sa fiu valoroasa pentru orice firma as lucra.

    E o problema de mentalitate: ‘statul sa imi dea’. ei, uite statul nu mai poate, a se citit cei putini care mai muncesc si platesc

    Răspunde
     
    1. xman
      Iulie 29, 2015 la ora 20:00

      Iti recomand emisiunea „Viata Satului” de pe TVR 1! O sa descoperi un sat romanesc cu totul altfel decat cel prezentat de „televiziunile de stiri”…

      Răspunde
       
  • kalmuk
    Iulie 29, 2015 la ora 18:40

    „De ce nu căutăm soluţii deştepte de a-i ajuta să rămână în satele lor şi să trăiască decent?”
    As vrea sa aud si eu o idee d-asta dasteapta.
    Intr-o tara dezvoltata cu GDP de zeci de mii de euro pe an nu exista 50% populatie ocupata in agricultura. Maxim 10%.
    Iar Romania nu e raiul pe pamint ca sa atraga suta de milioane de turisti rurali.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase