BIZIDAY: Marţi, 2 iunie 2015

Comentarii prin facebook

29 răspunsuri la BIZIDAY: Marţi, 2 iunie 2015

  • Zoltan
    Iunie 4, 2015 la ora 14:54

    Salut,

    in Lidl din Cluj, pe cutia de lapte Pilos 1.5% scrie ca e produs de Napolact. Asta presupun ca inseamna, ca laptele provine din Romania, nu doar ambalat de cei de la Napolact. Sper sa nu gresesc, pentru ca prefer sa ramana banii in tara.

    Răspunde
     
  • Cosmin
    Iunie 3, 2015 la ora 17:24

    Am inteles mai nimic din faza cu sacosa de la LIDL.

    Domnule Guran, ne spuneti si noua „morala” acelei prezentari?

    Răspunde
     
  • Flavione
    Iunie 3, 2015 la ora 16:02

    Moise, nu comentez emisiunea. La obiect ca de obicei. Comentez insa lista ta de „invitati”. Cred ca ar trebui mai multa atentie la cum selecteaza echipa ta personajele care exprima judecati de valoare in emisiunea ta. Aseara am vazut un personaj numit Guna Mihaela. Daca tastezi pe google numele , vei vedea mai multe articole in care personajul este cercetat de DNA pentru inselaciune, spagi, etc. Stiu ca pana la condamnare orice om este nevinovat, totusi… . In primul rand nu reprezinta pe NIMENI. Acest comitet al parintilor sau cum naibii se numeste este o cacialma. Cum ar putea parintii din Romania sa-si aleaga presedinte? Apoi…cunosc personajul, si stiu ca nu va trece mult pana cand va ateriza la Jilava. Colega cu ati spagari.

    Răspunde
     
  • Stefan
    Iunie 3, 2015 la ora 12:25

    De 5 ani de cand sunt in UK, nu am observat nici macar o scumpire la preturile alimentelor de baza: faina, lapte, oua si zahar. Aici se considera ca nimeni nu trebuie sa moara de foame.
    O lira pentru 2.27l de lapte, 16 oua pe £1.60. Paine la Lidl avem de ales o gama intre 44p pe cea mai ieftina (inclusiv neagra marca lidl) si £1.25 cea mai scumpa cu seminte integrala, ambele la 800g.

    Sa mai vorbim si de produsele cu brandul supermarketului care sunt toate la jumate de pret oriunde? Paste, orez, legume, orice la 50p-£1.

    Ca sa se faca separarea intre supermarketuri, raportul calitate/pret difera de la unul la altul intre low-end: Lidl si Aldi, medii: Sainsbury’s, ASDA, Morrissons, si scumpe: Waitrose, Ocado si Tesco.

    Deci intai se asigura ca toata lumea isi poate permite o dieta sanatoasa si variata, cu legume, carne de peste o data pe saptamana minim, si se promoveaza puternic mancatul echilibrat.

    Cand munceam pe £600 pe luna, deci sub salariul minim tot mancam zilnic variat si sanatos. Cand as fi putut sa muncesc sub salariul minim acasa in RO, sa platesc chirie pe o camera aproape de centrul orasului, sa mananc bine, sa ies in oras de 3-4 ori minim, sa cumpar carti si toate celelalte?

    Răspunde
     
  • Stelian F
    Iunie 3, 2015 la ora 12:18

    Daca locurile de munca sunt cele mai importante, lucru cu care sunt de acord, atunci toti romanii care muncesc prin alte tari ar trebui sa cumpere numai produse fabricate in tarile respective?

    Răspunde
     
  • elena morhan
    Iunie 3, 2015 la ora 11:42

    aseara ati spus ca legea invatamantului n-o discutati in emisiune ca nu e tema economica….nimic mai gresit!

    Răspunde
     
  • garett
    Iunie 3, 2015 la ora 10:00

    Sustin ideea de a cumpara produse romanesti daaar…
    Daca te uiti pe eticheta unui produs romanesc, sa zicem cremvursti, vei vedea „urme” de carne, (30% in cel mai fericit caz) de cele mai multe ori dezosata mecanic, proteina vegetala si tot felul de emulsii.
    Acelasi produs, de import, de la Lidl, are 85-90% carne…
    Si atunci: sa fiu patriot sau sa-mi protejez sanatatea familiei?

    Răspunde
     
  • Nicu
    Iunie 3, 2015 la ora 08:04

    De ce cand raman la amrati cativa bani in buzunar in urma unor „masuri” se discuta deja de o catastrofa sociala si financiara viitoare.Atunci cand fura isarescu,sova,udrea,hrebenciuc,nastase,basescu , fura cam un PIB , atunci nu este nimic grav.Chiar te gandesti la conspiratii.Chiar si un analist excelent ca tine – fara gluma – comenteaza in acest sens.DE CE ?

    Răspunde
     
    1. Constantin
      Iunie 3, 2015 la ora 08:49

      Deocamdata doar despre unii dintre cei numiti de dumneavostra se poate spune ca au comis infractiuni, existand condamnari definitive in instanta. Cat priveste reducerea TVA, banii raman in buzunarele tuturor consumatorilor, inclusiv cei bogati, persoane fizice sau juridice, gospodarii ori consumatori industriali etc. Masura are un caracter stimulativ pentru cerere si implicit pentru cresterea economica, in acest fel veniturile la buget putand fi mai mari, nu mai mici precum avertiza FMI, spre exemplu. Este necesar sa fie mentinuta disciplina fiscala. Ceea ce sublinia dl Moise este faptul ca pentru a maximixa potentialul de crestere economica consumul ar trebui sa fie din productia interna, nu din import. Problema este ca procatorii interni sunt necompetitivi. Cauzele productivitatii scazute si lipsei de competitivitate merita o discutie mai ampla, indiferent ca vorbim despre agricultura, industria alimentara, ori alte industrii sau ramuri ale economiei.

      Răspunde
       
  • Ionut
    Iunie 3, 2015 la ora 07:48

    Te-ai oprit cu explicatia la jumatate, preturi mici inseamna nivel de trai scazut, dar cum reusesc sa aiba spaniolii salariu mediu de 5 ori mai mare cu aceleasi preturi?

    Răspunde
     
    1. Stelian F
      Iunie 3, 2015 la ora 12:56

      Raspunsul intrebarii dvs este numarul somerilor.

      Răspunde
       
  • joe
    Iunie 3, 2015 la ora 07:31

    vreau bon la aparatul de cafea de pe strada!!! 🙂

    Răspunde
     
  • targumuresean
    Iunie 3, 2015 la ora 02:38

    Moise draga, 9 la suta din 100 de bani este egal cu 9 bani, nu 8 bani!

    Cine mama saraciei ti-a facut slide-u ala???

    Răspunde
     
    1. targumuresean
      Iunie 3, 2015 la ora 02:39

      La TVA-ul comparat la lapte ma refer, este 9 bani la pret de producator, nu 8 bani.

      Răspunde
       
      1. Catalin
        Iunie 3, 2015 la ora 10:49

        Aproximarea la 8 bani e corecta. Mai exact e 8.25 bani dar cum nu avem o subdivisiune a banului e corect 8 bani.

        Răspunde
         
    2. Stelian F
      Iunie 3, 2015 la ora 13:01

      Taxa pe valoarea adaugata dintr-un leu este 8,25 bani (0.0825 lei), ceea ce rotunjit face 8 bani.

      Răspunde
       
      1. targumuresean
        Iunie 3, 2015 la ora 21:46

        Ru nu inteleg. Ori e 9% ori e 8.25% TVA-ul pentru mancare.

        Cum ajunge 9% din 100 de bani sa fie 8.25 nu inteleg.

        E clar 9 bani.

        1% din 100=1 care x9 =9.

        9 procente din 100 = 9.

        Ce puii mei ember?

        Variaza TVA in functie de aliment?

        Răspunde
         
        1. Constantin
          Iunie 3, 2015 la ora 22:46

          L-am intrebat pe dl Gh. Ialomiteanu, care mi-a spus ca in conformitate cu rationamentul pe care domnia sa l-a facut intr-o emisiune televizata de prin 2011, 0.08257LEI reprezinta TVA (9%) pentru un produs al carui pret brut este 1LEU, iar cel net 0.91743LEI. Mi-a zis ca modul in care a ajuns la numerele acestea poate fi descoperit fie revazand emisiunea (cu R Turcescu), fie intreband pe cineva care a intocmit facturi.

          Răspunde
           
          1. Stelian F
            Iunie 4, 2015 la ora 00:59

            Adica pe mine 🙂

             
        2. Stelian F
          Iunie 4, 2015 la ora 01:35

          TVA-ul este o taxa care se aplica unei valori. Daca aplicam 9% TVA unui leu vom avea pret la raft 1.09 lei. TVA-ul, dupa cum o spune si denumirea, este o taxa aplicata unei valori, nu este un procent dintr-o valoare. Daca marim procentul doar pentru exemplificare sunt sigur ca veti intelege.
          Sa presupunem ca unui produs de 1 leu i se aplica un TVA de 50%. Deci 1 leu + 50% (adica 50 de bani) va da un pret total de 1.5 lei. Acum sa calculam invers, cat din pretul de 1.5 lei este TVA. Dupa calculul dvs 50% din 1.5 lei este 0.75 lei, adica jumatate. Cu toate ca exact acesta, 0.75 lei, este valoarea procentului de 50% din 1.5 lei, vedeti diferenta care ne rezulta. Produsul fara TVA inseamna ca ar costa numai 0.75 lei, ceea ce este fals. Eu am vandut produsul si am incasat 1 leu pentru mine si 0.5 lei pentru stat (TVA). Deci valoarea produsu fara TVA este de 1 leu. Eu hotarasc aceasta valoare, la care dupa cum am spus statul imi aplica aceasta taxa. Acum daca aplicati calculul pe care vi l-am explicat mai sus, veti avea 1.5 lei : 1.5 = 1 leu.
          Sa luam o alta valoare a TVA. Cea de 24%. 1 leu + TVA 24% = 1.24 lei. Dar 24% din 1.24 lei este 0.3 nu 0.24. Calculul corect va fi 1.24 : 1.24 = 1.
          Deci ca sa aflati cat este TVA-ul incasat de stat la un produs, va trebui sa inmulti valoarea acelui produs cu 1.valoarea TVA. Adica 1.24 pentru TVA de 24%, 1.30 pentru un TVA de 30%, si tot asa.

          Răspunde
           
          1. Stelian F
            Iunie 4, 2015 la ora 01:46

            Ca sa aflati valoarea acelui produs fara TVA, dupa care aflarea exacta a TVA-ului este foarte simpla.
            Acesta a fost continuarea mesajului de mai sus, caci ramasesem fara litere. Moise e mai econom din fire 🙂

             
        3. Stelian F
          Iunie 4, 2015 la ora 01:42

          Daca ati cumparat o bicicleta de 2000 de lei, sa zicem, si vreti sa aflati cat TVA incaseaza statul din pretul platit de dvs, atunci veti face acelasi calcul pentru un TVA de 24%, adica 2000:1.24=1613. Aceasta suma este valoarea bicicletei fara TVA. Scadeti aceasta valoare din pretul total si veti avea valoarea TVA-ului pe care l-ati platit pentru bicicleta, adica 387 lei.

          Răspunde
           
  • Stelian F
    Iunie 3, 2015 la ora 01:06

    Cam scump laptele ala din UK de la Lidl. Nu facem cumparaturi la Lidl pentru ca nu avem Lidl in orasul nostru si pentru ca sotia lucreaza la un alt lant de magazine mai scumpicel dar beneficiind de discount la cumparaturi. Dar totusi mi se pare cam scump pe ecranul tau laptele din UK. Calculul meu imi arata tot in jur de 0,6 euro/litru, repet de la un magazin mai scump. Maine caut un Lidl caci nu-mi vine sa cred ca are cel mai scump lapte din UK.

    Răspunde
     
    1. Stelian F
      Iunie 3, 2015 la ora 12:43

      Au trecut socrii prin Aldi si au cumparat lapte (British Whole Milk) cu 8% grasime cu numai 0.89£ 2.272 litri, deci 0.55 euro pe litru. Preturile intre Lidl si Aldi sunt foarte asemenatoare. Am spus ca voi merge si intr-un Lidl deci voi merge astazi sa vad pretul laptelui, dar mi se pare imposibil ca la Lidl pretul laptelui sa fie dublu.

      Răspunde
       
    2. Stelian F
      Iunie 3, 2015 la ora 17:11

      He he, cam asa e. Laptele la un litru e aproape dublu la pret decat exact acelasi lapte dar la 2.27 litri Aici in UK.

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iunie 2, 2015 la ora 23:27

    Inversarea cauzei cu efectul nu ajuta la cresterea performantei in invatamant. Pentru a nu distruge tineretile copiilor si a avea servicii educationale de inalta calitate trebuie inceput cu o oferta salariala atractiva in invatamant, astfel incat cei competenti sa vina in sistem. Asadar, pasul 1, marirea salariilor cadrelor didactice si pasul 2, selectarea personalului in functie de competenta. Este simplu. Altfel, n-ai ce sa selectezi. Economia germana are un nivel al productiei ridicat. Are capacitatea de a aduce noutati in domeniul tehnologiilor. In contextul in care celelalte state europene inregistreaza o stagnare, productivitatea germana creste, prin urmare exemplul nu este relevant pentru ca este o exceptie. Economia germana creste; sistemul de invatamant este competitiv. Este de asemenea o mare oportunitate pentru crstere economica in patria noastra; ne aflam la un nivel atat de scazut incat potentialul de crestere este semnificativ. Astazi am auzit mai multe lucruri despre cartofi si microeconomie si mai putin despre incompetenta guvernului care risipeste oportunitati, dar deciziile asteptate sunt in fapt politici publice. Inclusiv cele in domeniul Invatamantului.

    Răspunde
     
  • Mihai Teo
    Iunie 2, 2015 la ora 23:19

    @ Constantin…as adauga investitia in
    – sanatate
    – religie
    – familie
    Restul e can-can.

    Răspunde
     
    1. Cristian
      Iunie 3, 2015 la ora 18:05

      Eu as investi strict in sanatate si educatie. Restul e can-can.

      Pe cei care vor sa investeasca in religie i-as lasa sa se descurce singuri si fara ajutor medical cand va fi cazul. E deja cineva care are grija de ei si platesc si eu ptr asta desi nu vreau (cota parte din taxele si impozitele platite de mine se duc in turlele unei catedrale de 400 mil euro inutila). Sa te scape bau-bau de moarte cand faci o apendicita… 🙂

      era sa uit: militez ptr fiscalizarea SC BOR SRL 🙂

      Răspunde
       
  • Constantin
    Iunie 2, 2015 la ora 23:15

    Economia NU este formata exclusiv din agricultura si industrie alimentara. Germanii pot plati mai mult pe litrul de lapte pentru ca productivitatea muncii lor este mai ridicata. Asa se explica veniturile mai ridicate decat cele ale romanilor. Asadar, pentru ca „oamenii care se zbat sa iasa din saracie”, muncind in legumicultura, sa primeasca mai multi bani, este necesar ca intreaga economie sa creasca. Imi pare rau pentru ei, dar am sa repet pana sa va intelege ca investitia in educatie reprezinta factorul esential pentru dezvoltarea pe termen lung, bunastarea si progresul unui stat. In ceea ce priveste concurenta, ma bucur ca ea imi ofera produse ieftine la o calitate superioara. Protectionismul economic este in contextul pieteti unice din UE o aiureala care nu merita atentie. Isteria legata de scaderea/cresterea preturilor la alimente odata cu reducerea TVA este, intr-adevar, o prostie atat timp cat preturile sunt determinate de piata libera, respectiv de cerere si oferta. Ele NU au scazut cu cat se asteptau analistii TV, ci, urmand cererea, pot chiar sa creasca.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase