E greu să fii comisar dacă vii dintr-o ţară ce stă cu mâna întinsă

Publicat la data de de Moise

Cretu Ciolos

de Moise Guran

Mă sperie gândul că un român ar putea avea pe mână 350 de miliarde de euro, o sumă mai mare de două ori decât PIB-ul României. Nu vreau să-i ridic osanale Corinei Crețu, nu vreau să intru în disputa cine a făcut-o Comisar European pentru Dezvoltare Regională – Ponta sau Băsescu, dar aș vrea să aibă succes în această funcție.

Uite, Dacian Cioloș a avut succes la Agricultură! Păi, unde în Uniunea Europeană s-au mai dat bani pentru pârloage, decât în România? Bine, teoretic nici în România nu s-au dat bani pentru pârloage, dar la noi nu prea se puteau verifica, iar când s-a putut, s-a mai și trecut cu vederea din satelit. Adică, dacă România n-ar fi avut comisarul pentru agricultură, foarte probabil, în România, mai rămâneau fermieri un Niculae, un Voiculescu, un Culiță Tărâță sau un Porumboiu, oameni care primesc oricum o uriașă subvenție de la statul român, lucrându-i aproape gratis terenurile.

În altă ordine de idei, subvenția la hectar a venit ca un fel de ajutor social pentru agricultorul ineficient din România care, de cele mai multe ori, este cu încasările sub costuri, iar subvenția a fost profitul. Sunt gata să bag mâna în foc că nici Traian Băsescu nu și-ar mai fi luat pământ la Nana, dacă nu era subvenția la hectar și, deci, dacă România nu-l avea pe Cioloș comisar pentru Agricultură.

Cum această subvenție – ajutor social a ținut o bună parte a fondurilor europene pe care țara noastră a reușit, cică, să le atragă, încerc să mă gândesc cam care ar putea fi misiunea Corinei Crețu la portofoliul pentru Dezvoltare Regională… Să dea bani gratis primarilor care nu fac decât contracte de dezvoltare pe șpăgi? Sărăcuții de ei, nici nu se ating de fondurile europene, că alea nu pot fi atât de ușor furate, ca ale noastre de la partid și de la buget…

Ideea este că un comisar european urmărește la Bruxelles binele Uniunii, nu al țării din care provine, dar chiar și așa… când te trimite acolo o țară care e tot timpul cu mâna întinsă, parcă tot la politici de pomană trebuie să îți stea gândul.

P.S. Dacă cineva îşi face iluzii că dacă un pesedist ajunge la bani, automat baronii partidului său vor putea să îi fure, atunci acela nu ştie ce înseamnă mecanismele europene antifraudă.

Comentarii prin facebook

9 răspunsuri la E greu să fii comisar dacă vii dintr-o ţară ce stă cu mâna întinsă

  • Carmen
    Septembrie 17, 2014 la ora 17:13

    sa-mi bag picioarele in ea de tara…aici se fura din orice pozitie..!!!!

    Răspunde
     
  • Daniel
    Septembrie 14, 2014 la ora 17:35

    Nu cred ca vom avea un cuvant de spus in cadrul UE atata timp cat in tara vom avea la putere politicieni ca cei din 2007 pana in prezent,ca sa nu ma duc mai mult in timp.

    Răspunde
     
  • alin
    Septembrie 11, 2014 la ora 20:27

    „P.S. Dacă cineva îşi face iluzii că dacă un pesedist ajunge la bani, automat baronii partidului său vor putea să îi fure, atunci acela nu ştie ce înseamnă mecanismele europene antifraudă.”. Daca va duceti in judetul Gorj, comuna Alimpesti si vedeti ce asfaltare haotica se face la drumurile de exploatare(in conditiile in care drumurile comunale sunt jalnice, nici macar balastate) prin fonduri europene, ti-ai schimba parerea. Gala Bute nu a fost o fraudare reusita, deci ? Aida de…singura fraudare imposibila de catre romani, e aia cand e impuscat daca e prins, cum a fost scandalagiul dobitoc din Paris. Pana atunci, sanatate, noroc si hai cu japca.

    Răspunde
     
  • Kristofer
    Septembrie 11, 2014 la ora 16:03

    „Are pe mana 350 de miliarde de euro” este o inventie. Acei bani sunt alocati de comisie numai si numai prin decizia politica a Parlamentului European, in baza unor reguli foarte stricte. Nu e ca si cum ar fi punguta noastra pe care o gestionam cum vrem noi.

    Răspunde
     
  • Mihai Goțiu
    Septembrie 11, 2014 la ora 15:44

    1. Păi asta și e (și ar trebui să fie) caracterul unei subvenții: cel social; în cazul agriculturii nu este însă un act de caritate, ci o politică și o viziune a UE pe termen lung, că după câteva decenii de agricultură intensivă (și productivă) și-au dat seama că au epuizat terenurile – marii investitori din agricultură și-au luat profitul și s-au mutat cu el în alte domenii, că dacă n-a mai mers în agricultură, a mers în altceva; acuma UE trebuie să plătească factura să facă terenurile astea să producă iar – și după ce au stat și au socotit au ajuns la concluzia că e mai bine să plătească (subvenționeze) țăranii și fermierii să o lase mai moale cu agricultura intensivă (iar pe marii latifundiari chiar să-i oblige ca anual să păstreze, prin rotație, procente din din terenurile pe care le dețin necultivate pentru a nu le epuiza; să renunțe la monoculturi și să mai rotească și cu culturi mai puțin productive) ; tot ca politici pe termen lung, în zonele montane se dau subvenții mai mari, dar astea sunt dublate de restricții – fânul să se cosească doar o singură dată pe an și doar după ce se scutură florile de pe pajiști, să nu se apuce să cultive altceva acolo, să nu utilizeze îngrășăminte chimice care le-ar face mai productive dar le-ar distruge pe termen mediu și lung etc. (din aceleași motive – e mai ieftin să plătești să nu se distrugă, decât să scoți apoi bani ca să repari ce s-a distrus); din punctul ăsta de vedere, Cioloș chiar a reușit să țină piept măcar în parte marilor latifundiari (chiar dacă au obținut doar o parte din ce și-au propus în PAC, organizațiile de mici fermieri din întreaga UE – nu doar cele din Ro – au o opinie bună despre Cioloș)
    2. ce nu a reușit Cioloș (pentru România, deși a încercat, dar taman din Ro n-a avut susținere) a fost să aducă nivelul subvențiilor pentru țăranii români cel puțin la nivelul celor din Vest și se estimează că doar prin 2020 (cazul fericit) se va ajunge la asta – ăsta e un capitol negociat prost de Ro încă de la integrare, pt. că era evident că dacă țaranii și fermierii români vor să devină competitivi cu cei din Vest ar fi trebuit să primească subvenții mai MARI decât ei, pt. a recupera din decalajul de câteva decenii în care cei din Vest au fost subvenționați (nu mai vorbim de alte politici legate de dezvoltarea micii industrii alimentare, de colectarea și vânzarea/distribuirii produselor țăranilor români etc. – care ar fi trebuit să țină de politicile interne, nu ale UE);
    3. unde s-a mai bătut Cioloș (și din nou ministrul Constantin al lui Voiculescu l-a sabotat) a fost pe reducerea subvențiilor maximale pentru marile proprietăți (de la 600.000 la 300.000 de euro), pentru că în cazul marilor proprietăți subvențiile se transformă, de fapt, în profit (și datele arată că marii latifundiari nu re-investesc profitul ăsta în agricultură), și își pierd astfel caracterul social pe care subvențiile îl au;
    4. e o chestie publicitară, dar e de învățat din ea, a făcut-o Danone (nu le consum produsele, nu spun acum de ce, că au făcut și o chestie deșteaptă) – le-a făcut cadou unor gospodării defavorizate câte o văcuță Holstein gestantă – dar nu s-au oprit aici, ci au plătit și un om care colectează laptele conform – pe trei ani, proiectul a costat vreo 2 milioane de euro și au beneficiat de el vreo 800 de familii – zic că e un raport cost/eficiență care ar fi meritat să-l facă și statul român, la scară mai mare, că și-ar fi scos apoi banii din taxarea și impozitarea lanțului procesării și comercializării laptelui și a produselor lactate (fără a mai calcula economiile făcute la bugetul de ajutoare sociale) – ăsta e doar un mic exemplu de politici pe care dacă statul și le-ar asuma apoi ar putea sări la gâtul celor care nu-și lucrează terenul și stau doar după subvenții și ajutoare sociale – mă rog, discuția e lungă și partea asta nu ține de ce avea de făcut Cioloș la Bruxelles, ci de ce am fi avut (și avem) de făcut noi în România

    altfel, despre doamna Crețu am și eu mari rezerve că poate gândi strategic ori că are vreo viziune (alta de a direcționa fondurile către cine trebuie direcționate – și nu doar din Ro) ; că ești sau nu de acord cu motivele/argumentele pentru care Cioloș a făcut ce a făcut e una; poți spune că viziunea lui e corectă sau greșită, dar omul chiar a avut o viziune în ceea ce a făcut și a susținut; nimic din activitatea de până acum a Corinei Crețu nu indică faptul că ar avea o asemenea viziune (fie ea corectă sau fie greșită)

    Răspunde
     
  • Mircea
    Septembrie 11, 2014 la ora 14:43

    Voi sunteti precum vulpea cu strugurii… sunteti precum cei de la Dinamo care injura pe Steaua ca ajung in liga campionilor (atunci cand ajung). Stati fratilor sa vedeti daca e chiar asa cum spuneti ca de fapt nu e, cel putin nu acum. ar trebui sa vorbiti cand se intampla fraude si nu invers. Ar trebui sa va tineti gura ca ati laudat pe precedentii si uite cate furturi au fost. Istoria ar trebui sa va invete sa vorbiti doar dupa ce faptele respective s-au comis si nu sa aruncati inainte. Imi e sila ca traiesc intr-o tara cu voi de genul asta si imi este si mai sila ca muncesc, platesc impozite si taxe ca asta de la TVR sa-si ia leafa vorbind numai prostii.

    Răspunde
     
  • Valentin
    Septembrie 11, 2014 la ora 12:35

    Referitor la P.S., de fapt dvs. va faceti iluzii ca n-or sa fure. Mecanismele antifrauda de care vorbiti sunt foarte eficiente, intr-adevar, numai ca „baietii destepti” nu sunt numiti asa chiar degeaba. Multe proiecte se fraudeaza dar nu se fraudeaza. De cele mai multe ori se ajunge la corectii financiare ca urmare a constatarii unor nereguli in obtinerea si utilizarea fondurilor UE, iar aceste corectii le va suporta statul roman, adica tot noi.

    Răspunde
     
 
 
Adaugă comentariul
 
 

Emailul nu va fi făcut public. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.

Nume: *
Adresa de email: *
Pagină web
Comentariul*
 caractere rămase