Președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis convocarea unui referendum pe Justiție în data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.
„Este cert, voi convoca referendum pe data de 26 mai. PSD a depășit orice limită. Nu servește echilibrului democratic ca Guvernul să apeleze atât de des la OUG. Și-au pierdut menirea, au devenit un instrument abuziv, eludând orice control de constituționalitate a ordonanței”, a declarat șeful statului.
Principalele declarații:
„Este cert, voi convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă așa nu se mai poate! PSD continuă asaltul la adresa justiției, declanșat încă de când a preluat guvernarea. De această dată, pesediștii vor să dea Ordonanțe de Urgență prin care să modifice Codurile penale. Golăneala Guvernului PSD de astăzi a depășit orice limită. Nu trec nici măcar trei zile fără să dea o Ordonanță într-un domeniu sau altul.
Nu este nici în spiritul Constituției, nu servește nici echilibrului democratic al puterilor în stat ca Guvernul să apeleze atât de des la ordonanțe de urgență. Ordonanțele de urgență, practic, și-au pierdut menirea esențială și au devenit, în timpul acestui accident regretabil al democrației, care este guvernarea PSD, un instrument folosit abuziv, în exces, eludând astfel orice control de constituționalitate înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței. Trebuie să punem punct acestei practici și trebuie să o facem acum.
Diletantismul și incompetența caracterizează modul în care guvernează PSD. Când aceste trăsături se împletesc cu intenția de a legifera în interesul infractorilor, fie ei și lideri de partid, atunci avem premisele unui dezastru pentru România.
Este complet nejustificată urgența pe care Guvernul o dă acestor Ordonanțe. Adoptarea unor astfel de Ordonanțe ar intra în conflict cu prerogativa constituțională a Parlamentului de a legifera, câtă vreme Codul Penal încă se discută în Parlament.
Pesediștii trebuie să înceteze aceste atacuri permanente la adresa Justiției. Pesediștii trebuie să înțeleagă că Justiția nu este la bunul lor plac. Sunt niște principii extrem de simple în orice stat de drept și în orice democrație, sunt valori pentru care oamenii au ieșit în stradă, și în decembrie ‘89, și în ultimii doi ani. Este evident că PSD încearcă să ignore aceste adevăruri. Dar le dau o veste: nu o mai pot face! Justiția este o temă de interes național, iar cetățenii au dreptul suveran de a decide dacă vor sau nu să lase corupția să devină politică de stat.
Este atributul meu, ca Președinte, să cer poporului să-și exprime, prin referendum, pe 26 mai, voința cu privire la probleme de interes național. Trebuie să lăsăm cetățenii să decidă, pentru că acești pesediști diletanți au pervertit semnificația votului pe care l-au primit și încearcă să deturneze statul român făcând legi în propriul lor interes.
În aceste condiții, atrag atenția că este ilegitimă emiterea unei ordonanțe de urgență în această materie înainte ca voința cetățenilor să fie exprimată la referendum.
Votul este fundamentul democrației și sursa legitimității acțiunilor oricărui om politic. De ce vă este frică de referendum, domnilor pesediști? De ce, în loc să încurajați oamenii să meargă la vot, amenințați că faceți secții separate de vot pentru europarlamentare și pentru referendum? Încetați să guvernați doar în propriul vostru interes și întoarceți-vă către români!”.
În ultimele două zile Iohannis a avut întâlniri cu reprezentanții societății civile și magistraților referitoare la organizarea unui referendum pe Justiție.
De asemenea, tot în ultimele zile au apărut informații conform cărora Guvernul Dăncilă va adopta, în ședința de vineri, ordonanțe de urgență privind modificarea pentru modificarea legislației penale. DNA a avertizat că adoptarea ultimelor propuneri de modificare a legislației penale va afecta capacitatea statului de a-i trage la răspundere pe cei care au săvârşit fapte penale și că va duce la rejudecarea unui număr de 42 cauze, cu 335 inculpați.
De asemenea, asociațiile de magistrați au criticat proiectele de ordonanțe pe Justiție. Acestea au atras atenția că modificările vizează o schimbare fundamentală a politicii penale a statului și că o astfel de schimbare majoră nu poate fi adoptată în procedură de urgență. Timmermans și Dăncilă s-au întâlnit de mai multe ori în ultimele săptămâni, pentru a discuta despre intenția guvernului.
La rândui, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la intenția Guvernul de a adopta noi ordonanțe de urgență pe Justiție. Prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, a declarat că instituția va folosi toate instrumentele pentru a asigura de respectarea valorilor europene.
Referendumul pe Justiție a fost adus în discuție prima oară de președintele Iohannis în ianuarie 2017, înainte ca Guvernul Grindeanu să adopte celebra Ordonanță 13, care a scos sute de mii de oameni în stradă și care într-un final a fost abrogată de fostul premier Sorin Grindeanu. În cele din urmă, Iohannis nu a mai convocat referendumul, deși a trimis Parlamentului o notificare privind consultarea în privința declanșării unui referendum pe tema amnistiei și grațierii unor fapte penale.
Video conferința de presă în care ministrul Justiției de atunci, Florin Iordache, a anunțat adoptarea ordonanței de urgență privind amnistia și grațierea.
Ulterior, guvernarea PSD-ALDE a trecut la modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), așa numitul pachet al Legilor Justiției.
Una dintre cele mai importante prevederi adoptate a fost înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
O altă modificare importantă privește numirea procurorilor de rang înalt. Președintele Iohannis mai poate refuza doar o singură dată numirea procurorilor de rang înalt.
Comisia Europeană a criticat dur modificările legislative din România. În raportul MCV publicat în noiembrie 2018, Comisia a cerut suspendarea procedurilor vizând numirea şi revocarea procurorilor de rang înalt și renunțarea la noile Legi ale Justiției și la modificarea Codurilor Penale.
Amintim că, proiectul de modificare a Codului Penal a fost adoptat în ciuda protestelor magistraților în sesiunea extraordinară a Parlamentului din 4 iulie, de către plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi „pentru”, 97 de voturi „împotrivă” şi 19 abţineri. Erau necesare 165 de voturi favorabile.
Printre cele mai controversate modificări aduse se numără redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu, posibilitatea eliberării condiţionate dacă s-a executat o jumătate din pedeapsă, în loc de două treimi, în cazul în care pedeapsa cu închisoarea este mai mică de zece ani, abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu, reducerea pedepselor la jumătate, dacă se achită prejudiciul și altele.
După votul din Parlament, New York Times a scris că modificările au fost aduse ,,neobișnuit de rapid în România, cu implicații în cazul lui Liviu Dragnea, condamnat pentru abuz în serviciu”.
Ulterior a urmat modificarea Codului de Procedură Penală. Parlamentul l-a votat într-o ședință prelungită după ora 22. Comisia Iordache a dat atunci raportul final într-o întrunire care a început la ora 12:00, iar în plenul Camerei Deputaților amendamentele au început să fie dezbătute și votate înainte de ora 19:00.
Între cele mai importante modificări aduse se numără faptul că hotărârile definitive pot fi revizuite, iar Parchetul nu mai poate face apel împotriva sentinței de fond decât dacă aduce probe noi. Opoziția a acuzat că Liviu Dragnea va beneficia de articolul privind revizuirea hotărârilor definitive, care se va aplica dacă decizia nu a fost semnată de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei.
Și Comisia de la Veneția a criticat modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală: „Slăbesc funcționarea eficientă a sistemului judiciar. Recomandă autorităților române să repună toate amendamentele într-o dezbatere reală.”, se arăta într-un comunicat de presă remis în luna octombrie a anului precedent.
În octombrie 2018, Secţia de anchetare a infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului General a devenit operaţională, la conducerea ei fiind propusă Adina Florea, la acea vreme și propunerea ministrului Justiției pentru conducerea DNA, în locul Laurei Codruța Kovesi. Înființarea secției a fost amplu criticată, atât în țară, cât și pe plan internațional.
Reamintim că fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, candidat pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, a fost citată de două ori de către Secția pentru investigarea magistraților, ultima dată pe 7 martie, în dosarul deschis în urma denunțului lui Sebastian Ghiță. În aceeași zi, Parlamentul European urma să decidă pașii care vor urma în procesul numirii Procurorului-șef European.
Pe data de 17 ianuarie președintele a atacat la Curtea Constituțională legea adoptată la finalul anului 2018 care interzicea organizarea oricărui tip de referendum în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. G4Media.ro nota atunci că majoritatea PSD, ALDE, UDMR a modificat la finalul lui 2018 legea alegerilor europarlamentare, introducând o prevedere care interzice organizarea unui referendum la nivel național sau local în ziua scrutinului pentru Parlamentul European.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.