Analiză FT. Victoriile Rusiei în război zdruncină încrederea liderilor occidentali, care se tem că balanța înclină în favoarea Moscovei. Este momentul ca “solidaritatea declarată” să fie transpusă în acțiuni.

Delegațiile prezente la Conferința de Securitate de la Munchen, din 2023, erau optimiști cu privire la perspectivele Ucrainei, iar țările occidentale promiteau să susțină Kievul “atâta timp cât este nevoie”. La ediția din acest an, optimismul s-a transformat în tristețe. Concluzia celor trei zile de discuții a fost că Ucraina are nevoie urgentă de arme și muniții și că solidaritatea exprimată de țările occidentale trebuie și transpusă în acțiuni, nu doar declarată, scrie Financial Times într-o analiză.

Prim-ministrul Danemarcei a declarat că nu mai este loc de cuvinte, într-un moment în care este nevoie de decizii, apoi a anunțat că țara sa va transfera toate obuzele de artilerie pe care le are în stoc. Ministrul ucrainean de Externe a afirmat că vede voința politică, dar că ea trebuie transpusă în acțiuni. 

În prima zi a conferinței, vineri, participanții au fost șocați de vestea decesului lui Aleksei Navalnîi, cea mai importantă figură a opoziției din Rusia, într-o închisoare din zona arctică a Rusiei. În context, premierul Belgiei a spus că, dacă toată lumea prezentă poate înțelege ce s-a întâmplat cu Navalnîi, atunci poate să își dea seama că “Rusia se află în fața noastră”.

A doua zi a venit cu altă veste, retragerea ucrainenilor din Avdiivka, un oraș la nord de Donețk. A fost prima schimbare majoră pe linia frontului din ultimele nouă luni, mai exact de la ocuparea Bakhmut. Însă perspectivele Ucrainei s-au deteriorat dinaintea Conferinței, în condițiile în care mult-așteptatul pachet de ajutor militar, de 60 de miliarde de euro, este blocat de republicani în Camera Reprezentanților. Această situație accentuează o lipsă deja acută de muniție, care îngreunează capacitatea Ucrainei de a continua să lupte. 

Jens Stoltenberg a apreciat eforturile țărilor europene de a umple golul lăsat de SUA, însă a atras atenția că nu au capacitățile să facă acest lucru. Cu doar o săptămână înainte de deschiderea Conferinței, Donald Trump a făcut o serie de critici la adresa funcționării NATO și a spus chiar că ar lăsa Rusia “să facă ce dracu vrea cu o țară NATO care nu-și plătește facturile”. 

Perspectivele se întunecă și pe fondul reconstrucției Armatei Ruse și trecerea la o economie de război. Amiralul Rob Bauer, șeful Comitetului Militar al NATO, a recunoscut că Occidentul a fost “prea optimist în anul 2023, crezând că, dacă le dăm ucrainenilor muniția și antrenamentul de care au nevoie, vor câștiga. Acum, trebuie să fim atenți să nu fim prea pesimiști în 2024. Simplul fapt că Ucraina este încă un stat suveran și că ucrainenii au luat înapoi jumătate din ceea ce au cucerit rușii, în 2022, este remarcabil”. 

Prim-ministrul Cehiei a indicat că “Rusia a învățat o mulțime de lecții și produce, de asemenea, mult mai multă muniție și echipamente decât o putem face noi, în mod colectiv. Trebuie să fim la fel de inovatori și de flexibili ca ucrainenii de pe front, să începem să căutăm echipamente peste tot”. Cancelarul Germaniei, ministrul britanic al Apărării și prim-ministrul Danemarcei au lăsat să se înțeleagă că nu toate țările din Europa se mobilizează, la fel de intens, să ajute Ucraina. 

Germania este al doilea furnizor de asistență pentru Ucraina, după SUA. Însă și Berlinul s-a confruntat cu critici, pentru că nu a livrat Kievului rachete de croazieră Taurus, un sistem despre care unii spun că ar putea schimba cursul conflictului.

Analiza integrală pe Financial Times