Alegeri în Germania. Friedrich Merz, liderul CDU, confirmă că a început negocierile cu partidul lui Olaf Scholz pentru formarea unei coaliții de guvernare.

UPDATE, ora 16:30. Friedrich Merz, liderul CDU și viitorul cancelar, le-a mulțumit alegătorilor pentru “rezultatul electoral extraordinar de bun”, afirmând că va încerca să creeze o coaliție cu social-democrații lui Olaf Scholz, pentru asigurarea unui guvern majoritar. Merz a declarat că cele două partide au purtat deja discuții preliminare în acest sens.

Merz a mai informat că principalele subiecte de discuție care vor fi abordate în timpul negocierilor pentru formarea coaliției de guvernare vor fi migrația ilegală și economia. De asemenea, a identificat trei priorități pentru viitorul guvern: consolidarea apărării europene, abordarea provocărilor legate de imigrație și securizarea bazei industriale a Germaniei.

Comentând rezultatul înregistrat de AfD, Merz a afirmat că “dublarea locurilor în parlament” este un semnal alarmant pentru viitorul guvern german.

UPDATE, ora 10:45. Christian Lindner, liderul Partidului Democrat Liber (FDP) a anunțat pe platforma X că se va retrage din viața politică, după anunțarea rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare, care arată că partidul acestuia nu a atins pragul electoral necesar. “Am un singur sentiment: recunoștință pentru cei 25 de ani intenși, plini de provocări, de muncă productivă și de dezbateri”, a declarat Lindner, citat de AFP/Barron’s.

Liderul liberalilor a preluat conducerea partidului FDP în 2014, tot într-un moment în care formațiunea nu a avut suficiente voturi pentru a intra în parlament. La alegerile din 2017, partidul a obținut de două ori mai multe voturi și a câștigat mandate parlamentare. În 2021, Lindner a fost numit ministru de Finanțe, însă a fost destituit în noiembrie anul trecut de cancelarul Scholz, după o dispută privind cheltuielile guvernamentale.

UPDATE, luni, ora 6.00. Rezultatele preliminare și redistribuirea voturilor primite de partidele care nu au trecut pragul electoral de 5% arată că partidele pro-europene au obținut 75% din locurile din parlamentul german. Chiar dacă AfD, partidul neonazist susținut de administrația lui Donald Trump, va avea 151 de locuri din cele 630 din Bundestag, iar Stânga (fostul partid comunist din RDG, de extremă stângă) va ocupa 64 de locuri, partidele democratice păstrează 414 locuri, din care CDU va avea jumătate.

O coaliție de două partide este mai ușor de gestionat, dar CDU are mai multe afinități cu Verzii decât cu SPD, inclusiv în privința ajutorului pentru Ucraina. Este deci probabil că partidul Annalenei Baerbock, actual ministru de Externe în Cabinetul Scholz, să nu rămână în afara guvernării.

Totuși, intrarea la guvernare a celor trei partide pro-europene, chiar dacă ar aduce o majoritate confortabilă de 75% din parlament, ar lăsa în opoziție doar cele două partide extremiste, de stânga și de dreapta. Rezultatele preliminare arată că AfD și Stânga au luat aproape jumătate din voturile tinerilor, ceea ce crează o perspectivă problematică pentru alegerile de peste patru ani, dacă opoziția va fi asigurată doar de extremiști.

UPDATE, ora 19. Partidele pro-europene par a reuși să facă majoritatea pentru un nou guvern, pe fondul unei participări foarte mari la vot. Exit-pollul indică victoria CDU (centru-dreapta – 29%). Partidul extremist AfD s-a clasat pe locul al doilea, cu 19,5%, în timp ce partidul lui Olaf Scholz, actualul cancelar, s-a situat pe locul al treilea, cu 16%.

Secțiile de vot din Germania s-au închis, iar primul exit-poll a fost publicat. Conform acestuia, CDU a obținut 29% dintre voturi. Pe locul al doilea se clasează partidul extremist AfD, cu 19,5%, care aproape și-a dublat procentul față de alegerile din 2021.

SPD, partidul actualului cancelar Olaf Scholz, a obținut doar 16% dintre voturi, în timp ce Partidul Verzilor este cotat cu 13,5%. Va mai intra în parlament și partidul de extremă stânga.

Friedrich Merz (CDU) este probabil să devină următorul cancelar, însă într-o coaliție. Liderul CDU a declarat, în campania electorală, că e deschis să formeze o coaliție cu SPD, partidul lui Olaf Scholz, și cu Verzii. A exclus o alianță cu extrema dreaptă.

Friedrich Merz s-a născut în Brilon, în Germania de Vest, în 1955. După o scurtă perioadă de serviciu militar, a primit o bursă și a studiat Dreptul. A profesat ca avocat până la intrarea sa în politică, iar în 1989 a fost ales europarlamentar. Patru ani mai târziu a fost ales parlamentar în Germania. A avut o ascensiune rapidă în CDU, iar în 2000 a fost ales liderul grupului parlamentar CDU. Însă, ascensiunea i-a fost blocată de Angela Merkel, care era șefa partidului, iar în 2002, după CDU a pierdut alegerile, a fost înlocuit din funcție. Rivalitatea dintre cei doi a crescut și mai mult după ce CDU a revenit la putere, în 2005, și Merkel a devenit cancelar. Patru ani mai târziu, Merz a demisionat din funcția de parlamentar și a părăsit politica pentru a lucra în mediul privat. Și-a anunțat reintrarea în politică în 2018, după ce Angela Merkel s-a retras, iar în 2022 a fost ales lider al CDU, după alte două încercări eșuate.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, Friedrich Merz este un susținător al Kievului și vrea să crească ajutoarele militare. Liderul CDU vrea, de asemenea, ca UE și Germania să aibă o mai mare influență la nivel global și crede că Europa trebuie să se pregătească pentru posibilitatea ca Donald Trump să nu respecte angajamentul de apărare reciprocă al NATO.

Noul cancelar și guvernul său se vor confrunta cu o serie de probleme legate de economie, migrația ilegală și criza climatică, și vor trebui să adopte mai multe reforme.

De remarcat, prezența la vot a fost una peste așteptări. Până la ora 14 votaseră 52% dintre germanii cu drept de vot, Comparativ, în 2021, până la aceeași oră votaseră 36,5%, iar în 2017, 41%.

Știrea inițală:

Relansarea celei mai mari economii a Uniunii Europene, precum și imigrația și securitatea sunt principalele teme ale acestor alegeri anticipate, declanșate de prăbușirea coaliției de centru-stânga a cancelarului Olaf Scholz la sfârșitul anului trecut. Pe plan intern, explică analiștii, economia încetinită a Germaniei necesită o revizuire după doi ani de recesiune – afectată de prețurile ridicate ale energiei, provocate de războiul Rusiei în Ucraina și de concurența acerbă din partea Chinei.

Partidele conservatoare CDU și CSU, sub conducerea lui Friedrich Merz, sunt favorite, cu aproximativ 30% în sondaje. Totuși, temerile legate de securitate și nemulțumirea în creștere constantă față de politicieni au propulsat partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pe al doilea loc în sondaje, cu 20% înaintea scrutinului, în timp socialiștii lui Scholz (SPD) au 16%, iar Verzii 13%. FDP, considerat un posibil partener de coaliție pentru CDU, se află însă sub pragul electoral de 5%, ceea ce ar putea împiedica intrarea sa în Bundestag.

O serie de atacuri mortale a intensificat presiunile pentru reformarea normelor privind imigrația și azilul. Imigranții au fost acuzați de comiterea a trei atacuri mortale în timpul campaniei electorale – în Magdeburg, Aschaffenburg și München. CDU a adoptat o politică mult mai agresivă față de imigrație decât atunci când în era Merkel, când forma o coaliție cu SPD și a funcționat politica granițelor deschise. Merz a promis controale permanente la frontiere și reguli mai rapide în materie de azil pentru a limita imigrația, reducerea impozitelor și scăderea cu 50 de miliarde de euro a cheltuielilor sociale, în încercarea de a relansa economia șubredă a Germaniei. El a promis, de asemenea, sporirea sprijinului pentru Ucraina, refuzând să excludă o viitoare aderare a acesteia la NATO.

Totuși, această poziție a lui Friedrich Merz despre migrație l-a determinat ca, în ianuarie, să încerce să treacă prin parlament o legislație ce impunea controale mai stricte asupra imigrației, dar cu sprijinul extremiștilor de la AfD, stârnind numeroase critici pe plan intern, dar și extern. În final, proiectul nu a trecut, iar Merz a fost nevoit să declare că exclude o coaliție cu extremiștii, poziționându-se deschis să formeze o coaliție cu SPD, partidul lui Olaf Scholz, și cu Verzii. 

Cu toate acestea, opțiunea CDU-SPD este considerată nepopulară în acest moment – o astfel de coaliție a existat și în perioada Angelei Merkel, fiind criticată pentru lipsa de reforme. Un nou blocaj politic ar putea duce la o creștere și mai mare a extremei drepte, atrag atenția analiștii.

De partea cealaltă, și Alice Weidel (foto mai sus) candidează pentru funcția de cancelar, pentru prima dată de la crearea AfD, în 2013. Ea s-a bucurat de sprijinul miliardarului Elon Musk și a fost “recompensată” cu o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance în timpul vizitei acestuia la München. Weidel are puține șanse de a câștiga puterea, dar se bucură de o popularitate ridicată în rândul tinerilor alegători pe TikTok, acumulând aproape un milion de urmăritori, ajutată și de aparițiile repetate în emisiunile televizate.

Olaf Scholz a fost deja cancelar mai mult de trei ani, în fruntea unei coaliții nepopulare care s-a destrămat în urma unei dispute privind relaxarea normelor stricte ale Germaniei în materie de datorii. Guvernul său s-a confruntat cu dificultăți încă de la început, în mare parte din cauza efectului războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Germania a devenit cel mai mare furnizor de ajutor al Ucrainei în Europa.

Peste 59 de milioane de germani cu vârsta de peste 18 ani sunt eligibili pentru a vota. Votul se va încheia duminică la ora 19 (ora României).

Componența Bundestag înaintea alegerilor:

Surse: BBC, Euronews, CNN