Duminică, alegătorii germani se vor prezenta la urne pentru a decide componența noului parlament și implicit cine va fi următorul lider al guvernului. Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, Creștin-Democrații de centru-dreapta (partid cunoscut ca CDU/CSU) rămân în frunte, cu 29%, urmați de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cu 21%. Mai jos, se află Partidul Social Democrat (SPD) al lui Olaf Scholz, cu 16%, și Verzii, care au 13%.
În cazul în care sondajul este corect, un rezultat potențial ar putea fi o coaliție a CDU cu SPD sau Verzii, deoarece niciunul dintre partide nu va obține suficiente voturi pentru a forma singur un guvern. De altfel, Friedrich Merz, liderul CDU și favorit să preia postul de cancelar, s-a declarat deja deschis să formeze o coaliție cu SPD, partidul lui Olaf Scholz, și cu Verzii și a exclus o alianță cu extrema dreaptă.
Noua coaliție se va confrunta, însă, cu trei probleme importante: limitarea datoriei publice a Germaniei, imigrația și schimbările climatice. Germania vine după o perioadă dificilă în care creșterea prețurilor la energie a afectat activitățile de producție, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022. Creșterea costului de trai, migrația și reglementările privind energia regenerabilă au provocat nemulțumirea publicului și a mediului de afaceri, iar noul guvern va trebui să adopte o serie de reforme la nivelul politicilor-cheie.
În 2024, economia Germaniei s-a contractat pentru al doilea an consecutiv din cauza unor probleme economice structurale. În aceste condiții, Euronews scrie că prima problemă pe care noul guvern o va aborda este legată de datoria publică. Germania funcționează în acest domeniu după o lege adoptată în 2009, care limitează împrumuturile guvernamentale la 0,35% din PIB. Olaf Scholz și Verzii au solicitat creșterea nivelului datoriei, deoarece există un deficit de 25 de miliarde de euro în bugetul pentru 2025. Cu toate acestea, partenerul lor de coaliție, FDP, a respins propunerea, ceea ce a și dus la prăbușirea guvernului.
Pe de altă parte, liderul CDU, Friedrich Merz, preferă atât să mențină reducerea datoriei cât și să fie introdusă reducerea numărului de angajați ai guvernului, mai scrie Euronews. El susține reducerile fiscale, care ar genera, de asemenea, veniturile guvernamentale. Merz și-a exprimat dorința de a negocia condițiile pentru reducerea subvențiilor guvernamentale. Un rezultat potențial ar putea fi o creștere a datoriei publice, concomitent cu reducerea impozitelor și a cheltuielilor sociale.
Germania se confruntă și cu presiuni din partea NATO și a președintelui american Donald Trump pentru a-și crește cheltuielile de apărare. Bundestagul a aprobat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare, însă bugetul actual al guvernului va trebui să crească la 3,6% din PIB pentru a îndeplini obiectivul NATO.
În ceea ce privește migrația ilegală, în campania sa, Merz a făcut apel la norme mai stricte în acest sens. Scholz și Partidul Verzilor au militat, de asemenea, pentru deportarea imigranților ilegali.
Cât despre criza climatică, se mai arată în analiză, noua coaliție a partidului de guvernământ ar putea contesta impactul economic pe care îl au costurile ridicate ale energiei ecologice asupra Germaniei. Industria auto a țării s-a confruntat cu multiple blocaje, inclusiv inflația ridicată, dar și cu costurile pe care obiectivele tranziției ecologice și intensificarea concurenței cu producătorii externi le-au adus. Merz a criticat politicile climatice ale Germaniei, numind turbinele eoliene “urâte” și semnalând o posibilă schimbare a reglementărilor privind energia verde.
Este probabil ca piețele de acțiuni din Germania să fie în tendință de creștere, deoarece o coaliție condusă de CDU ar putea stimula sentimentul pieței pe termen scurt. În primul rând, rezultatul alegerilor va oferi siguranță, iar în al doilea rând, schimbările de politică propuse sunt favorabile creșterii economice, alimentând optimismul cu privire la perspectivele economice ale țării.
Analiștii prevăd și o întărire a monedei Euro, deoarece o economie stabilă ar putea atrage investitorii către obligațiunile guvernamentale germane, ceea ce ar duce la creșterea randamentelor. Cu toate acestea, negocierile post-electorale prelungite ar putea diminua optimismul investițional și ar putea pune presiune pe piețele bursiere și pe euro. Euronews încheie prin a atrage atenția asupra faptului că mișcările piețelor bursiere europene și ale euro sunt determinate în principal de factori externi, în special de evoluțiile din SUA. Prin urmare, orice reacție a pieței este probabil să fie de scurtă durată.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.