Într-un interviu pentru un post de radio german, Friedrich Merz, liderul CDU, a declarat că “este esențial ca europenii să depună cele mai mari eforturi posibile pentru a se asigura că suntem capabili să ne apărăm singuri. Trebuie să ne pregătim pentru posibilitatea ca Donald Trump să nu mai susțină necondiționat angajamentul de apărare reciprocă al NATO”. Întrebat dacă consideră că Trump va respecta clauza NATO, Merz a răspuns: “Nu aș paria”.
De asemenea, Merz a declarat că este necesar să se discute despre posibilitatea ca Germania să intre sub protecție nucleară britanică și franceză. Potrivit liderului CDU, președintele francez, Emmanuel Macron, a extins în mod repetat o astfel de ofertă Berlinului, însă nu s-a luat o decizie în acest sens încă. Totuși, doctrina NATO subliniază că “beneficiile, responsabilitățile și riscurile descurajării nucleare sunt partajate în întreaga Alianță. Capacitățile nucleare sunt furnizate de un număr de țări NATO pentru apărarea colectivă a tuturor”.
În ultimele zile, președintele american a părut să se plieze tot mai mult după ideile președintelui rus Vladimir Putin, învinuind Ucraina – nu Rusia – pentru declanșarea războiului în 2022. De asemenea, Donald Trump a lansat atacuri publice la adresa lui Volodimir Zelenski, pe care l-a numit “un comediant modest” și “un dictator”. Aceste evenimente au determinat liderii europeni să se îngrijoreze de faptul că nu se mai pot baza pe ajutorul și protecția SUA, garantate prin NATO.
Conform unui studiu citat de Reuters, dacă SUA și-ar opri ajutorul, Europa ar trebui să cheltuiască anual aproximativ 250 de miliarde de euro pentru apărare. Aceste cheltuieli sunt echivalente cu 1,5% din PIB-ul UE și ar permite Europei să mobilizeze aproximativ 300.000 de soldați, pentru a se apăra împotriva Rusiei, dacă va fi cazul. În prezent, cheltuielile pentru apărare la nivelul statelor UE ajung la 2% din PIB, anual, însă acestea ar trebui mărite până la 4%. Jumătate din această sumă ar putea fi finanțată prin datoria europeană comună și utilizată pentru achiziții comune, în timp ce restul ar putea fi acoperit la nivel național.
Moscova și-a sporit semnificativ capacitățile militare și și-a mărit producția de armament. Europa ar avea nevoie de 1.400 de noi tancuri de luptă mari și de 2.000 de vehicule de luptă pentru infanterie, un număr care ar depăși stocurile actuale ale tuturor forțelor terestre germane, franceze, italiene și britanice la un loc.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.