CCR a decis că moțiunea depusă de USR PLUS și AUR împotriva Guvernului Cîțu a întrunit numărul de semnături necesare, iar Parlamentul trebuie să dezbată moțiunea de cenzură și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia. A constatat că Parlamentul nu a respectat obligația de a comunica Guvernului depunerea moțiunii.

În urma sesizării premierului Florin Cîțu, CCR a admis marți sesizarea Executivului și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament pe tema moțiunii de cenzură, pe motiv că Legislativul nu a respectat obligația de a comunica Guvernului depunerea moțiunii. Curtea a mai decis că ”parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale”.

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

”1. A admis cererea formulată de prim-ministrul Guvernului şi a constatat că există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de conduita Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021 – „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”.

2. Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și aplicarea principiului loialității constituționale.

Curtea a constatat că moțiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a încălcat art.1 alin.(5) din Constituție coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum și art.113 alin.(2) din Constituție. Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce art.113 din Constituție. În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și alin.(4) privind echilibrul puterilor în stat”.

Tot astăzi, PSD a anunțat că depune propria moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu. Marcel Ciolacu spunea că Guvernul Cîțu trebuie să plece cât mai repede și că social democrații vor propune un calendar strâns, astfel încât votul asupra moțiunii să aibă loc lunea viitoare.

Scandalul în cadrul coaliției de guvernare formată la acea vreme de PNL, USR PLUS și UDMR a început pe 1 septembrie, când premierul Cîţu a încercat să introducă pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de guvern programul Anghel Saligny, în valoare de 10 miliarde de euro, dedicat primăriilor. USR PLUS s-a opus, iar ședinţa a fost suspendată. În aceeași zi, premierul Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, care nu avizase proiectul de ordonanță privind programul Anghel Saligny.  Pe 2 septembrie USR PLUS a cerut demisia prim-ministrului și a amenințat cu depunerea unei moțiuni de cenzură, pe care a și depus-o la parlament pe 3 septembrie, cu voturi de la parlamentarii AUR.

Executivul a depus o sesizare la Curtea Constituțională a fost depusă pe 8 septembrie. Judecătorii CCR au decis atunci că sesizarea premierului va fi dezbătută după Congresul PNL, care a avut loc sâmbătă și în urma căruia Florin Cîțu a fost ales noul președinte al partidului. Premierul Cîțu a declarat atunci că va cere demisia președinților Camerei Deputaților și a Senatului dacă decizia Curții va fi favorabilă. Ulterior, în urma Congresului de sâmbătă, Ludovic Orban a anunțat că demisionează din funcția de președinte al Camerei Deputaților.

Președintele Senatului, Anca Dragu, a declarat la o săptămână de la sesizarea premierului către CCR că “este vorba despre un conflict politic mai degrabă, care, la nivelul Guvernului, se dorește a se transforma într-un conflict juridic de natură constituțională”. Anca Dragu spunea atunci că a depus la Curtea Constituțională un al doilea document, o cerere de soluționare, în care cere instanței să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională. 

Ludovic Orban a declarat că “dacă o moțiune de cenzură, care e singurul instrument la îndemâna parlamentului, este blocată prin șmecherii, prin boicotarea cvorumului sau prin absența de la ședințele parlamentului (prezența parlamentarilor la activitatea parlamentului este obligatorie), se face un atentat la democrație și la principiul statului de drept”.