Ministrul Sănătății, după ce România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer: Contractul pentru cele 29 de milioane de doze a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii. Cifrele erau supraevaluate. Renegocierea nu era avantajoasă.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a susținut o conferință de presă după decizia tribunalului belgian în procesul dintre România și compania Pfizer. Ministrul a prezentat o cronologie în privința semnării contractului în cauză și a gestionării unei părți din dozele primite. El a subliniat că dozele nu erau necesare din punct de vedere al sănătății publice, nu aveau legătură cu realitatea, iar numărul lor nu se baza pe nicio estimare medicală sau o corelare cu rata de vaccinare.

Rogobete a declarat că este treaba DNA să identifice cine a greșit și a spus că, în opinia sa, campania de vaccinare derulată la acel moment a fost un eșec, pentru că politicienii au făcut campanie de promovare, iar nu specialiștii din domeniul medical.

La final, a spus că joi va avea o discuție cu ministrul Finanțelor pentru a identifica surse de finanțare pentru plata celor 600 de milioane de euro. Decizia, după cum a spus anterior și ministrul Justiției, este executorie, chiar dacă România poate face apel. 

Principalele declarații ale ministrului Rogobete: 

• În mai 2021, s-a semnat al treilea contract pentru 29 de milioane de doze, deși din primele două contracte rămăseseră trei milioane de doze care urmau să fie distruse. Din prima comandă, au fost vândute și donate peste două milioane de doze 
• La contractul numărul trei, în anul 2022 s-au reușit două amendamente: cinci milioane de doze au fost redirecționate către Germania, iar alte 1,5 milioane au fost redirecționate către Ungaria, fiind scăzute din cele 39 de milioane. 3,6 milioane de doze au fost livrate și o parte din ele au fost utilizate pentru care s-a plătit 352 de milioane. Obiectul procesului îl face acest rest de 29 de milioane de doze pentru care România are de achitat trei miliarde de lei fără penalități. E un fapt pe care am responsabilitatea să-l prezint, vorbim practic de al patrulea spital regional din România
• Prezența acestor milioane de doze nu mai era necesară din punct de vedere al sănătății publice. Ce e greșit este acea cantitate uriașă, care nu avea nicio legătură cu realitatea, nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare.
• Decizia de a nu mai comanda și de a face unele amendamente cu privire la cele 6,5 milioane de doze a fost decizia ministrului Sănătății de la acel moment și a premierului de la acel moment.
• Această cantitate mare de doze nu au fost comandate, au fost contractate. Este important să facem diferența între contractare și comandă fermă. Conform contractului, exista obligația de a fi plătite chiar dacă nu erau comandate. Dacă nu erau contractate, acum nu mai aveam de plată aceste miliarde de lei. 
• Aceste doze de vaccin au fost contractate suplimentar față de celelalte doze, 30 de milioane, tot de la Pfizer, dar noi atunci aveam contracte și cu alți furnizori. Practic, s-a dublat cantitatea de vaccin într-un mod care nu ținea cont de demografie sau de rata de vaccinare. 
• Nu a existat neapărat un refuz de renegociere. Renegocierea era că le luam la un preț mai redus. Am fi achiziționat, le-am fi depozitat și am fi plătit și costul distrugerii. Nu era neapărat un avantaj fiscal această renegociere.
• Așteptăm ca DNA să ne dea răspunsul cu privire la cine este de vină, cine a greșit, de ce s-a semnat al treilea contract. Ce vă pot spune, ca ministru și ca medic, contractul numărul trei a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii, iar cifrele au fost supraevaluate.
• Campania de vaccinare a fost un eșec, vă spun cu certitudine. Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul experților din sănătate. Este părerea mea, asta vă pot spune. Dacă vedeam în spaţiul public sau la televizor profesionişti în sănătate, medici, doctori, oameni care aveau argumente medicale şi încrederea necesară pentru a promova vaccinarea, probabil că România era altundeva. La vremea respectivă, existau politicieni care publicau clipuri scurte. În imediata perioadă a apărut efectul care era din punct de vedere politic evident şi anume opoziţia a speculat mesajele politicienilor din momentul acela şi aşa s-a născut curentul de antivaccinare în România, care a atins cote alarmante.
• Este o măsură executorie, indiferent dacă se face sau nu apel. Dacă se câștigă în apel, banii vor fi întorși la România. Mâine vom avea o întâlnire cu ministrul Finanțelor, vom încerca să găsim o soluție ca efectele să fie minimizate.
• Dacă nu erau contractate în mai 2021, România nu ar fi avut această sumă de 3 miliarde de lei de plătit. 29 de milioane de doze au fost contractate suplimentar și alte 30 de milioane care erau deja comandate, doar de la Pfizer. 

În dosarul la care face referire Rogobete doi foști miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și fostul prim-ministru Florin Cîțu au fost puși sub urmărire penală. Fostul premier este cercetat pentru că nu a activat clauza de opt-out din mecanismul Uniunii Europene.

Când a fost pus sub urmărire penală, Voiculescu declara că nu a semnat niciun contract de achiziții. A spus, în schimb, că deciziile erau luate de Florin Cîțu împreună cu președintele de la acea vreme, Klaus Iohannis, iar vaccinurile erau contractate de Comitetul Național de Vaccinare (CNCAV).

În această seară, Voiculescu a declarat că în 2023 România s-a aliniat cu Ungaria și cu Polonia și a refuzat renegocierea oferită de Pfizer și Comisia Europeană.