UPDATE, ora 15.00. Ursula von der Leyen a obținut 401 voturi pentru, cu 41 mai multe decât avea nevoie pentru învestire, și 284 de voturi împotrivă, dintr-un total de 707 voturi exprimate. Acest lucru sugerează că propunerile viitoarei comisii nu vor avea un succes garantat în Parlamentul European și că negocierile pentru eventualele modificări legislative vor fi destul de dure.
UPDATE, ora 14.00. Stânga europeană a încercat o amânare a votului pentru învestirea președintelui Comisiei Europene până în luna septembrie, “pentru a da posibilitatea prezentării transparente a problemei contractelor încheiate pentru achiziția de vaccinuri, în timpul pandemiei”. Cererea a fost respinsă prin vot.
Știrea în forma inițială:
Plenul Parlamentului European votează propunerea de realegere sau nu a Ursulei von der Leyen pentru funcția de șefă a Comisiei Europene. Pentru a obține un nou mandat de cinci ani, ea are nevoie de 361 de voturi “pentru” din totalul celor 720.
În cazul în care nu va primi primi votul de încredere, scrie Politico, blocul comunitar ar intra într-o criză politică fără precedent, într-un moment deja tensionat pentru Europa. Susținătorii doamnei von der Leyen spun că ea oferă siguranță și stabilitate, de care UE are nevoie, în condițiile în care la granița sa se desfășoară războiul dintre Rusia și Ucraina, dar și cu Ungaria în fruntea Consiliului UE și cu o potențială revenire a lui Donald Trump la Casa Albă.
Înaintea votului, foarte mulți oficiali europeni păreau încrezători că von der Leyen va obține majoritatea necesară, subliniind în același timp că “orice se poate întâmpla în cadrul unui vot secret”. Totuși, miercuri, tribunalul UE a constatat că executivul european nu a dat dovadă de suficientă transparență în privința contractelor privind achiziția de vaccinuri anti-Covid, încheiate în 2021, lucru ce ar putea afecta negativ șansele lui von der Leyen de a fi realeasă.
Înainte de vot, șefa executivului UE s-a adresat noului Parlament, prezentându-și prioritățile. Ea a promis, printre altele, o uniune a economiilor și investițiilor, o reformare a angajamentelor anterioare de susținere a piețelor de capital din UE și reforme ale politicii în domeniul concurenței. Șefa executivului a declarat că intenționează să creeze “o adevărată Uniune Europeană a Apărării” în următorii cinci ani, în special în ceea ce privește apărarea aeriană (“un scut aerian european”) și cibernetică.
“Statele membre își vor păstra întotdeauna responsabilitatea pentru propriile trupe, de la doctrină la desfășurare […] Europa poate face multe pentru a sprijini și coordona eforturile de consolidare a bazei industriale de apărare, a inovării și a pieței unice”, a transmis ea. Totodată, a adăugat că intenționează să numească un comisar european pentru apărare și a declarat că executivul european va prezenta o “Carte albă privind viitorul apărării europene”, în primele o sută de zile ale viitorului său mandat.
Referitor la avertismentul SUA, care au transmis că Beijing ar putea invada Taiwanul până în 2027, șefa executivului a declarat că va încerca să ducă o campanie de “descurajare a Chinei” și va colabora, în acest sens, cu Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă și Australia.
În timp ce Ursula von der Leyen se așteaptă ca cele trei grupuri centriste care au susținut-o în 2019 să o voteze din nou, unii membri ai actualei sale coaliții au anunțat că nu vor vota pentru ea, chiar dacă votul este secret.
În vârstă de 65 de ani, Ursula von der Leyen conduce Comisia Europeană din 2019. În timpul primului său mandat, s-a confruntat cu diverse probleme, cum ar fi pandemia Covid, invadarea Ucrainei și criza energetică care a urmat, evenimente ce au făcut-o cunoscută drept un lider care știe să se descurce în situații criză.
Surse alternative: Politico, Reuters
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.