Reuters: Irakul a cerut ajutorul Iranului pentru “controlarea” milițiilor care atacă bazele militare americane. Pentru a evita un răspuns dur din partea SUA, Teheranul le-a solicitat să suspende astfel de acțiuni.

Esmail Qaani, comandantul trupelor de elită iraniene (Quds), s-a întâlnit cu reprezentanții mai multor grupări armate pe aeroportul din Bagdad, pe 29 ianuarie, și le-a spus că vărsarea de sânge american riscă să atragă un răspuns puternic din partea SUA, au declarat zece surse irakiene și iraniene pentru agenția Reuters. Conform declarațiilor, el a spus că milițiile ar trebui “să stea deoparte, pentru a evita atacurile asupra comandanților de rang înalt, distrugerea infrastructurii-cheie sau chiar o acțiune directă îndreptată asupra Iranului”.

Întâlnirea a avut loc la mai puțin de 48 de ore după ce Washington a acuzat Kata’ib Hezbollah, care face parte din grupul-umbrelă Rezistența islamică din Irak, că au atacat o bază din Iordania și au ucis trei soldați americani. Călătoria a fost menționată, la momentul respectiv, în presa irakiană, însă fără detalii.

Deși, inițial, una din facțiuni nu a fost de acord cu cererea lui Qaani, majoritatea celorlalte au agreat. A doua zi, pe 30 ianuarie, Kata’ib Hezbollah a anunțat că suspendă atacurile. De altfel, de două săptămâni, de pe 4 februarie, nu au mai avut loc operațiuni împotriva bazelor americane din Irak și Siria. Spre comparație, în cea de-a doua jumătate a lunii ianuarie, acestea au fost vizate de 20 de ori. 

Un comandant de rang înalt al uneia din grupările militante aliniate Iranului a declarat că, fără intervenția lui Qaani, Kata’ib Hezbollah nu ar fi oprit atacurile. Qaani, Quds, Pentagonul sau Casa Albă nu au avut nicio reacție oficială, la solicitarea Reuters. Kata’ib Hezbollah nu a putut fi contactată. Pentru întocmirea materialului, agenția a discutat cu trei oficiali iranieni, un oficial irakian de rang înalt din domeniul securității, trei politicieni șiiți din Irak, patru diplomați și patru surse din grupările militante irakiene.

Succesul aparent al vizitei evidențiază influența Iranului asupra grupărilor din Irak, Teheranul alternând între creșterea presiunii și reducerea tensiunilor, în funcție de interesele sale. Guvernul de la Bagdad încearcă să împiedice transformarea țării, din nou, într-un câmp de luptă al puterilor străine. 

Potrivit a cinci din persoanele intervievate, guvernul a cerut Iranului ajutorul pentru “controlarea” milițiilor, după atacul asupra bazei militare din Iordania. Consilierul premierului irakian pentru afaceri externe a declarat că acesta a colaborat “cu toate partidele relevante, atât din interiorul țării cât și din afară, avertizându-le că escaladarea tensiunilor va destabiliza Irakul și regiunea”.

Pe 6 februarie, la două zile după ultimul atac, guvernul a reluat discuțiile cu reprezentanții SUA pe tema încetării prezenței trupelor americane în Irak. SUA nu au fost dispuse să negocieze o retragere, câtă vreme militarii săi erau “în bătaia puștii”, pentru a nu încuraja Iranul. Un oficial american a indicat că nu este clar pentru cât timp va rezista decizia de a nu mai lansa atacurile.

La vizita din 29 ianuarie, Esmail Qaani a ales să nu părăsească aeroportul “din motive de securitate și temându-se pentru siguranța lui”, potrivit unui reprezentant dintr-o structură de securitate iraniană. Qaani este succesorului Qasem Soleimani, asasinat de Statele Unite la începutul anului 2020, într-o operațiune cu dronă chiar în apropiere de aeroportul din Bagdad. Forța Quds este aripa de elită a Gărzilor Revoluționare din Iran și colaborează cu grupări armate din Liban și până-n Yemen. Asasinarea lui Soleimani a stârnit, la acea vreme, temeri că ar putea izbucni un război regional. De această dată, Iranul și Irakul au vrut să evite o escaladare similară, au spus nouă din sursele Reuters. 

Forțele americane care au invadat Irakul în 2003 l-au îndepărtat de la putere pe Saddma Hussein, după care s-au retras în 2011. În prezent, SUA au circa 2.500 de militari în Irak și 900 în Siria, în cadrul unor misiuni de consiliere și asistență a guvernelor celor două țări. Aceștia fac parte dintr-o coaliție internațională desfășurată în 2014, pentru anihilarea ISIS.

Sursă: Reuters