Președintele provinciei Nagorno-Karabah a semnat un decret care presupune dizolvarea tuturor instituțiilor regiunii separatiste, începând cu 1 ianuarie 2024, ca urmare a conflictelor armate din regiune. Astfel, autoritățile azere s-au angajat să respecte drepturile etnicilor armeni din regiune și să restabilească aprovizionarea după o blocadă de 10 luni. Cu toate acestea, mulți armeni se tem de represalii și au decis să plece în Armenia.
Măsura vine după ce Azerbaidjanul a desfășurat o ofensivă pentru a recăpăta controlul deplin asupra regiunii eparatiste și a cerut ca trupele armene din Nagorno-Karabah să depună armele, iar guvernul separatist să se dizolve.
Documentul semnat de președintele Samvel Shahramanyan citează un acord încheiat săptămâna trecută pentru a pune capăt luptelor, conform căruia Azerbaidjanul va permite “circulația liberă, voluntară și fără obstacole a locuitorilor din Nagorno-Karabah și va dezarma, în schimb, trupele armene din regiune”.
Nagorno-Karabah este o regiune din Azerbaidjan care a ajuns sub controlul forțelor etnice armene în luptele separatiste încheiate în 1994. În timpul unui război de șase săptămâni care a avut loc în 2020, Azerbaidjanul a recuperat părți din Nagorno-Karabah, împreună cu teritoriul înconjurător, revendicat anterior de forțele armene. În regiune se mai află inclusiv “trupe rusești de menținere a păcii”, iar de-a lungul timpului, Rusia a încercat să joace rolul de mediator, deși a furnizat armament și echipamente militare armenilor din Nagorno-Karabah. În ultimii 30 de ani, Rusia și-a manifestat interesul în menținerea influenței în această regiune, însă unii analiști consideră că acest lucru nu a mai fost o prioritate, și nici posibil, odată cu începerea războiului din Ucraina.
Surse alternative: Reuters, AP News
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.