Putin s-a grăbit să anexeze cele patru regiuni ucrainene (Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson) și să revendice o victorie pe care încă nu a câștigat-o, indiferent de ceremonia fastuoasă organizată la Moscova.

El a cerut Ucrainei să “înceteze focul imediat” și “să se așeze la masa negocierilor”, dar a adăugat: “Nu vom negocia alegerea poporului. S-a făcut deja. Rusia nu o va trăda”. Potrivit CNN, Putin face tot posibilul să ascundă realitatea: că pierde războiul din Ucraina.

Andrei Kortunov, care conduce Consiliul pentru Afaceri Internaționale al Rusiei, susținut de Kremlin, pare conștient de acest lucru și a declarat pentru CNN că “Președintele Putin vrea să pună capăt cât mai repede posibil [războiului]”.

Recenta încercare a lui Putin de a recruta 300 de mii de soldați nu va schimba situația de pe câmpul de luptă, iar în interiorul Rusiei nu face decât să îl pună într-o situație politică periculoasă.

Potrivit datelor oficiale ale UE, Georgiei și Kazahstanului, aproximativ 220 de mii de ruși au fugit din țară de când a fost anunțată “mobilizarea parțială”, iar numărul celor care trec granița a crescut cu peste 30% față de săptămâna precedentă.

Presa rusă independentă relatează că mai mulți bărbați de vârstă militară au fugit din țară de la recrutare, adică 261 de mii, decât au luptat până acum în război, între 160 și 190 de mii.

Aceste date nu au putut fi verificate din surse independente, dar cei 40 de kilometri din spatele traficului de la granița cu Georgia și cozile lungi de la punctele de trecere a frontierelor în Kazahstan și Finlanda sugerează că reacția societății la războiul lui Putin nu este așa de pozitivă cum lasă Kremlinul de înțeles.

Kortunov spune că nu știe ce se întâmplă la Kremlin, dar că înțelege starea de spirit a publicului față de costurile uriașe și pierderile de vieți omenești în război. “Mulți oameni încep să pună întrebări de genul de ce am intrat în această mizerie sau de ce am pierdut atât de mulți oameni”.

Opțiunea logică a lui Putin, spune Kortunov, este să declare victoria. Dar pentru aceasta are nevoie de o realizare semnificativă pe teren. “Rusia nu poate ajunge pur și simplu acolo unde a fost, pe 24 februarie, să spună că totul e bine și că misiunea este îndeplinită, așa că mergem acasă. Ar trebui să existe ceva care poate fi prezentat publicului ca o victorie”.

Iar aceasta este logica pe care Putin pare să o urmeze, prin organizarea referendumurilor false din cele patru regiuni ucrainene și prin integrarea lor la Rusia. El a folosit același scenariu pentru a anexa Crimeea de la Ucraina în 2014 și acum, ca și atunci, amenință cu potențiale lovituri nucleare dacă Ucraina, susținută de aliații săi occidentali, ar încerca să recupereze teritoriile anexate.

Duminica trecută, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat pentru NBC că Washingtonul va răspunde decisiv dacă Rusia va desfășura arme nucleare împotriva Ucrainei. Liderii occidentali au promis, de asemenea, că nu vor recunoaște regiunile ca parte a teritoriului rus.

Președintele american Joe Biden a declarat că acțiunile Moscovei “nu au nicio legitimitate”, adăugând că Washingtonul va continua “să onoreze întotdeauna granițele recunoscute internațional ale Ucrainei”. La rândul ei, UE a transmis că nu va recunoaște niciodată anexarea ilegală”.

Experții consideră că mișcările lui Putin sunt din ce în ce mai previzibile și mai ușor de analizat. Kurt Volker, care a fost ambasador al SUA la NATO și reprezentant special al SUA în Ucraina sub fostul președinte Donald Trump, crede că Putin se pregătește pentru pace. “Cred că va face tot felul de amenințări, inclusiv nucleare, la adresa Europei și apoi va spune: bine, deci să negociem un acord. Și lasă-mă să păstrez ceea ce am luat deja”.

Fiona Hill, care a sfătuit trei președinți americani cu privire la securitatea națională în legătură cu Rusia, crede, de asemenea, că Putin ar putea încerca un joc final. “Are un sentiment de urgență acută că își pierde avântul și acum încearcă să iasă din război în același mod în care a intrat în el. Cu el fiind responsabilul și el stabilind toți termenii oricărui tip de negociere”.

Dacă aceste analize sunt corecte, ele vor explica în mare măsură misterul a ceea ce s-a întâmplat luni sub Marea Baltică. Atât seismologii danezi, cât și cei suedezi au înregistrat unde de șoc explozive aproape de fundul mării: primul, în jurul orei 2:00 dimineața, ora locală, apoi din nou, în jurul orei 19:00. Scurgerile au fost depistate și după ce apa a devenit învolburată la suprafață (cea mai mare scurgere observată la suprafața apei a avut un diametru de peste un kilometru), iar danezii și germanii au trimis nave de război pentru a securiza zona, în timp ce Norvegia a sporit securitatea în jurul instalațiilor sale de petrol și gaze. Până acum, au fost descoperite cel puțin patru scurgeri în conductele Nord Stream 1 și 2, care au aruncat împreună cantități record de gaze toxice cu efect de seră în atmosferă.

Navele rusești au fost observate de oficialii europeni de securitate în zonă în zilele precedente, potrivit surselor de informații occidentale. Consiliul Atlanticului de Nord al NATO a descris pagubele drept “un act de sabotaj deliberat, imprudent și iresponsabil”.

Rusia neagă responsabilitatea și spune că și-a deschis propria anchetă. Dar fostul șef al CIA, John Brennan, a spus că Rusia are capacitatea necesară pentru a provoca acest tip de daune și că “toate semnele indică un tip de sabotaj. Aceste conducte se află doar la aproximativ 200 de metri sub apă și Rusia are capacitatea de a pune cu ușurință dispozitive explozive lângă acele conducte”.

Teoria lui Brennan este că Rusia este cel mai probabil vinovat pentru sabotaj și că Putin încearcă probabil să trimită un mesaj: “Este un semnal către Europa că Rusia poate ajunge dincolo de granițele Ucrainei. Deci cine știe ce ar putea plănui în continuare”.

Sabotajul conductelor Nord Stream ar putea fi, potrivit lui Hill, o ultimă aruncare a zarurilor lui Putin, astfel încât “ să nu existe niciun fel de întoarcere la problemele legate de gaze. Și nu va fi posibil ca Europa să continue să-și dezvolte rezervele de gaze pentru iarnă. Deci ceea ce face Putin este să mizeze absolut totul pe asta chiar acum”.

Un alt factor care accelerează planurile lui Putin ar putea fi apropierea iernii. Napoleon și Hitler nu au reușit să cucerească Moscova, deoarece liniile de aprovizionare care traversau Ucraina erau prea lungi și prea grele iarna. Volker spune că ceea ce a salvat din punct de vedere istoric Rusia îl apasă acum pe Putin: “De data aceasta, Rusia este cea care trebuie să furnizeze linii, încercând să-și susțină forțele în Ucraina. Va fi foarte greu iarna asta. Deci dintr-o dată, pentru toți acești factori, cronologia lui Putin s-a accelerat”.

Concluzia, a spus Hill, este că “acesta este rezultatul faptului că Ucraina a câștigat avânt pe teren pe câmpul de luptă și că Putin însuși l-a pierdut, așa că încearcă să se adapteze circumstanțelor și, practic, să preia conducerea și să obțină toate avantajele”.

Nimeni nu știe ce se întâmplă cu adevărat în mintea lui Putin. Kortunov se îndoiește că va fi dispus să facă compromisuri dincolo de propriile condiții pentru pace, “nu în condițiile oferite de președintele Zelenski, nu în condițiile oferite de Occident… [deși] ar trebui să fie gata să exercite puțină flexibilitate. Dar nu știm cât de dispus este să facă acest lucru”.

Potrivit lui Hill, Putin vrea ca negocierile sale să fie cu Biden și aliații, nu cu Ucraina: “Practic spune că acum va trebui să negociezi cu mine pentru pace. Și asta înseamnă să recunoaștem ceea ce am făcut pe teren în Ucraina”.

Volker se așteaptă ca Putin să le prezinte întâi Franței și Germaniei condițiile de pace, “să spună, trebuie să punem capăt acestui război, ne vom proteja teritoriile cu orice preț, folosind orice mijloace necesare, iar tu trebuie să faci presiune asupra ucrainenilor să accepte”.

Dacă acesta este planul lui Putin, s-ar putea transforma în cea mai mare greșeală strategică de până acum. Există puțină poftă occidentală de a-l vedea rămânând la putere, după cum a spus secretarul american al Apărării Lloyd Austin în vară, și cu atât mai puțin de a dezamăgi Ucraina după toată suferința ei.

Putin știe că se află într-un colț, dar nu pare să-și dea seama cât de mic este spațiul pe care îl are. Există, desigur, și amenințările sale nucleare, despre care nimeni nu știe dacă le va duce sau nu la capăt. Războiul din Ucraina poate să fi intrat într-o nouă fază, Putin poate să stea cu spatele la zid, iar încheierea conflictului ar putea fi încă foarte departe, concluzionează CNN.

Analiza integrală la CNN

Foto: Vasilis Ververidis | Dreamstime.com

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday