„Promovarea demnității vieții umane, de la concepție până la moartea naturală, este una dintre prioritățile principale ale Administrației președintelui Trump”, se arăta în comunicatul Departamentului de Sănătate de la acea vreme, prin care acesta justifica tăierea finanțării guvernamentale.
Însă tratamentul primit de președinte, un cocktail de anticorpi monoclonali, a fost obținut tocmai în urma unor astfel de cercetări, pornite în anii ’70 și ’80 prin recoltarea de astfel de țesuturi și replicate apoi în laborator. Remdesivirul, un antiviral, este de asemenea obținut din aceleași linii celulare. Vaccinurile dezvoltate de Moderna și AstraZeneca se bazează pe aceleași cercetări, iar Johnson&Johnson lucrează la vaccinul său tot integrând linii celulare obținute din țesutul fetal. Toate cele trei seruri în dezvoltare au obținut finanțare guvernamentală după declanșarea pandemiei.
Totuși, un oficial din cadrul Administrației Prezidențiale argumentează, în anonimat, că nu există nicio urmă de contradicție între politica abandonată în 2019 și acțiunile lui Trump din prezent, deoarece „exclude țesuturile obținute înainte de iunie 2019”.
Comunitatea științifică îl acuză însă pe președintele american de ipocrizie, de vreme ce niciunul dintre medicamentele cu care Donald Trump a fost tratat după infectarea cu coronavirus, iar acum le promovează, nu ar fi putut fi dezvoltat fără practicile pe care administrația sa le-a condamnat din rațiuni religioase.
Tratamentul primit de Trump a fost dezvoltat de Regeneron pe baza unor anticorpi derivați din celule 293T. O purtătoare de cuvânt a companiei a specificat că „celule 293T au fost folosite în testarea abilității anticorpilor de a neutraliza virusuri, dar țesutul fetal nu a fost folosit în aceste cercetări”.
New York Times comentează că susținerea lui Trump pentru tratamentul Regeneron i-ar putea submina susținerea pe care o are din partea cercurilor ultra-religioase și a liderilor conservatori, care pun sub semnul întrebării utilizarea celulelor în găsirea unui leac pentru coronavirus. „Potențiala utilizare a celulelor derivate din avorturi ridică o preocupare de ordin etic”, spunea David Prentice, vicepreședinte al Institutului Charlotte Lozier, în septembrie. Acesta a identificat 13 vaccinuri candidate anti-COVID care se bazau pe aceste celule.
Sursă alternativă: NY Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.