Potrivit informațiilor CNN, Pentagonul a emis o notificare cunoscută sub numele “ordin de avertizare” către comandanții de operațiuni ca ei să planifice reducerea numărului soldați la 2.500, atât în Afganistan cât și în Irak. În prezent, în Afganistan sunt aproximativ 4.500, în timp ce în Irak sunt 3.000. Pentagonul și Casa Albă nu au oferit un punct de vedere.
Potrivit New York Times, joia trecută, președintele SUA a întrebat dacă are opțiunea de a ataca siturile nucleare iraniene, în cadrul unei întâlniri din Biroul Oval cu principalii săi consilieri de securitate. La întâlnire au mai participat vicepreședintele Mike Pence, secretarul de stat Mike Pompeo, noul șef (interimar) al Pentagonului, precum și generalul Mark Milley, șeful Marelui Stat Major. După ce Pompeo și generalul Milley i-au explicat potențialele riscuri militare și politice ședința s-a încheiat cu excluderea varaintei unui atac cu rachete asupra Iranului, spun cei care au participat la întâlnire.
Pe 9 octombrie Donald Trump anunța că l-a demis pe secretarul Apărării, Mark Esper, iar CNN notează că Esper era unul dintre cei care s-au împotrivit ideii retragerii trupelor “fără analiza și îndeplinirea unor condiții la fața locului”, mai ales că aceste mișcări trebuie coordonate cu aliații care participă alături de americani în teatrele de operațiuni. România are în acest moment 2.100 de militari și civili în Irak și Afganistan, potrivit planului aprobat de CSAT pentru anul 2020.
Secretarul interimar al Apărării, Christopher Miller, a trimis vineri un mesaj aparent contradictoriu, spunând că SUA trebuie să-și continue lupta împotriva Al Qaeda și a forțelor teroriste, dar că că este timpul ca trupele să revină acasă: „Toate războaiele trebuie să se încheie. Încetarea războaielor necesită compromis și parteneriat. Ne-am confruntat cu provocarea, am dat totul. Acum, este timpul să venim acasă”.
Într-o analiză pentru Business Insider, profesorul Robert Dietz, fost șef al Ageniei Naționale de Securitate (NSA) spune că Donald Trump a intrat „pe modul răzbunare”, iar alte concedieri în structurile de securitate ale SUA vor urma în zilele următoare: „Cu un om ca el, supărat pe lume și plângându-și de milă, te poți trezi că scrie pe Twitter la ora 3 dimineața ceva care poate destabiliza lumea. Există, de asemenea, îngrijorarea că ar putea să declasifice informații despre Rusia (a mai încercat asta) pentru a se răzbuna pe ancheta Mueller”.
Acesta a mai arătat că Donald Trump este furios pe directorul FBI, Christopher Wray și pe procurorul general William Barr pentru refuzul lor de a deschide anchete împotriva familiei Biden, care l-ar fi ajutat în alegeri, așa cum s-a întâmplat în 2016, când FBI a anunțat cu puțin înainte de alegeri deschiderea unei anchete împotriva lui Hillary Clinton. Președintele este de asemenea nemulțumit de Gina Haspel, directorul CIA, care s-a opus declasificării unor informații secrete legate de Rusia. Probabil cel mai expus este Chris Krebs, șeful Centrului de securitate cibernetică (CISA), care a jucat un rol important în contracararea răspândirii pe internet a teoriilor conspiraționiste despre fraudarea alegerilor. Acesta și-a informat deja apropiații că se așteaptă să fie concediat de Casa Albă.
Surse alternative: CNN, NY Times, Business Insider
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.