Ministerul Public, condus de Augustin Lazăr, își prezintă astăzi bilanțul acitvităților desfășurate în anul precedent. Preşedintele Klaus Iohannis participă la eveniment. De la ședință lipsește ministrul Justiției, Tudorel Toader, pentru al doilea an consecutiv.

Principalele declarații ale Procurorului general:

A fost anul în care au continuat în avalanșă demersurile de modificare și remodificare a Justiției, a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală, cu impact asupra sistemului judiciar. Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a așezat într-o nouă paradigmă relația procurorilor cu ministrul Jusitiție, stabilind o procedură revocare a procurorilor de rang înalt și făcând din propunerea de revocare un act administrativ, imperativ pentru președintele României. Ministerul Public și-a exprimat preocuparea față de unele modificări ori inițiative legislative, față de modalitatea de promovare a acestora, în sensul evidențierii lipsei de transparență.

Prin ignorarea propunerilor și observațiilor venite din partea reprezentanților Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante, vizând cariera procurorilor, care au necesitat eforturi suplimentare. Procurorului general al PÎCCJ i s-au limitat atribuțiile, competențele în materia resurselor umane și a fost anulată calitatea de titular al acțiunii disciplinare, în raport cu abaterile discplinare emise de procuror.

Justețea luărilor de poziție ale Ministerului Public a fost confirmată de organismele europene chemate să evalueze reformele. Comisia de la Veneția a subliniat că modificările subminează încrederea procurorilor și încrederea în Justiție

De asemenea, în opinia nr. 930 cu privire la Codurile Penale, adoptată în octombrie 2018, Comisia de la Veneția a arătat că luate separat amendamentele vor afecta în mod serios eficacitatea sistemului judiciar, de a lupta cu formele de (corupție) gravă.

Semnalele ÎCCJ și ale procurorilor șefi privind efectele negative au fost ignorate, în contextul în care dialogul era imperios necesar. În același sens, în raportul elaborat de experții GRECO, se relevă nevoia întăririi rolului CSM în procedura numirii procurorilor șefi.

Importanța și obiectivitatea acestor constatări a fost reținută în ultimul raport al Comisiei Europene, regresele înregistrate au generat îngrijorări fără precedent ale partenerilor europeni și au pus în discuție în mod serios caracterul ireversibil ale progreselor.

Recomandările din anul 2017 nu mai sunt suficiente, fiind elaborate ale recomandări. Între acestea se regăsesc respectarea avizelor negative ale CSM, redeschiderea proceselor de revizuire ale Codurilor Penale, în acord cu recomandările și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Ministerul Public a urmărit să coopereze loial și legal. Deși comunicarea cu ministrul Justiției a avut de suferit, relația a continuat să funcționeze. Parchetul și-a exprimat de fiecare dată disponibilitatea la dialog, în vederea găsirii acelor soluții legislative care să corespundă standardelor europene.

În tot acest climat, procurorii au contnuat să își îndeplinească atribuțiile prevăzute de lege, nu se putea altfel. Coordonatele de bază ale activității au fost și în anul 2018 volumul mare al cauzelor de soluționat, numărul mare al persoanelor implicate, abordarea multidisciplinară. În anul trecut, procurorii au avut de soluționat 1.753.000 de dosare.

Se constată creșteri ale numărului de inculpați trimiși în judecată la infracțiunile de dare de mită. Procurorii au manifestat eficiență și fermitate. Au crescut infracțiunile pentru inculpații trimiși în judecată cu 43%.

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday