Premierul Florin Cîţu a susținut o conferință de presă la Palatul Victoria, după o vizită la Bruxelles în care s-a întâlnit cu mai mulți lideri europeni. Șeful Executivului a detaliat discuțiile pe care le-a avut cu instituțiile europene referitoare la Programul Național de Redresare și Reziliență și proiectul de buget.
”Toți miniștrii au vrut mai mulți bani, față de anii precedenți, doar câteva excepții, la Finanțe și Secretariatul General al Guvernului. În mare parte, am răspuns solicitărilor. Așteptările mele pentru membri cabinetului: performanță și eficiență. Îi anunț că la jumătatea anului vom face o evaluare. Vom folosi indicatori intermediari, pentru execuția bugetară de la jumătatea anului. (…) Îmi asum un cost politic pentru a face România mai bună, oricare ar fi acela”, a precizat premierul.
Totodată, Cîțu a anunțat că în luna martie în România vor ajunge 2,4 milioane de doze de vaccin.
Principalele declarații:
- Bugetul a fost a treia temă discutată ( la Bruxelles). Trebuie să arătăm investitorilor că suntem un guvern responsabil. Am prezentat cifrele economice, care sunt mai bune decât a estimat oricine la începutul anului. De aici pornim cu cifrele pentru anul viitor. Avem sprijin pentru acest buget, pentru reformele incluse și pentru estimările estimate pentru deficit, în următorii patru ani.
- Am mai discutat despre reforma justiție. Este important să îndeplinim recomandările MCV. Am adus în discuție aderarea la Zona Schengen. Cred că România își îndeplinește toate criteriile pentru a fi membră.
- Suntem pe locul trei la nivelul UE în privința campaniei de vaccinare
Trecem la discuția despre buget:
- Ne bazăm pe o realitate dură: venim după trei ani de guvernare PSD și un an de pandemie. Cheltuielile au crescut fără susținerea economică. Să fie clar pentru toată lumea ce face un buget: alocă resursele disponibile prin taxe către sectoarele din economie. Am spus că nu sunt de acord să susțin nenorocirile adoptate de PSD între 2017 și 2019.
- Toți miniștrii au vrut mai mulți bani, față de anii precedenți, doar câteva excepții, la Finanțe și Secretariatul General al Guvernului. În mare parte, am răspuns solicitărilor. Așteptările mele pentru membri cabinetului: performanță și eficiență. Îi anunț că la jumătatea anului vom face o evaluare. Vom folosi indicatori intermediari, pentru execuția bugetară de la jumătatea anului.
- Am plafonat cheltuielile salariale pentru toți operatorii economici, la nivelul lui 2020. Nu voi aștepta până la jumătatea anului pentru cei care nu au făcut reforme. Au timp jumătate de an, pentru a avea bugetele suplimentate.
- În învățământul universitar și în educație au fost creșteri salariale: era nevoie, în contextul pandemiei.
- 16,13 miliarde de lei cheltuiți în 2020, pentru combaterea efectelor pandemiei. O parte din măsuri vor fi incluse și în acest an. Din start bugetul a fost suplimentat cu sumele necesare pentru plata pensiilor și alocații. Se adaugă cheltuieli privind dobânzi și cheltuielile la UE.
- Anul acesta, la Ministerul Sănătății sunt cu 2,2 miliarde de lei mai mult. Sectorul învățământ, la fel, are mai mulți bani. Despre salariile în sectorul bugetar: anvelopa salarială a fost de 109,5 miliarde de lei anul trecut, iar sporurile au însemnat 9,8%. Partea variabilă a fost de 27,7 miliarde de lei, aproape un sfert din anvelopa salarială. Noi nu susținem acest aspect.
Referitor la discuțiile de la Bruxelles, referitoare la PNRR:
- Al doilea subiect important: PNRR. Am prezentat stagiul în care ne aflăm – lucrăm la a doua versiune. Este nevoie să treacă legislația prin parlament, pentru resurse proprii. Până când nu este aprobată de toate statele membre, Comisia nu poate emite obligațiuni și să atragă banii. Fac apel la președinții camerelor să urgenteze aceste proceduri.
- Am prezentat prioritățile noastre legate de reforme: a pensiilor, cea a salarizării, educație și administrație fiscală, incluse în PNRR și care au legătură și cu bugetul.
- Am clarificat opinia liderilor UE în legătură cu proiectele de infrastructură mare: se califică proiectele dacă se înscriu într-o perioadă de tranziție la o economie verde. Am vorbit și de tranziție pentru gaze. România trebuie să fie analizată luând în calcul contextul actual: pornim de la un punct diferit față de alte state și avem nevoie de o perioadă de tranziție. Putem introduce în PNRR distribuția de gaz pentru gospodării, atât timp cât reprezintă o tranziție către o încălzire verde în viitor.
- Despre întâlnirea cu doamna Vălean: doamna a creat un grup de lucru care să colaboreze cu ministerul nostru de Transporturi. Ne vor ajuta să ne asigurăm că proiectele noastre întâlnesc criteriile.