Președintele Klaus Iohannis a transmis parlamentului “o dare de seamă” privind acțiunile din timpul Stării de urgență: Pandemia a pus în evidență o serie de vulnerabilități sistemice. Reformarea marilor sisteme publice nu mai poate fi amânată. Fac apel la o colaborare loială între instituțiile fundamentale! Parlamentul să adopte urgent cadrul legislativ necesar pentru protejarea oamenilor. Virusul nu are culoare politică.

Potrivit președintelui, documentul prezintă sintetic și transparent acțiunile avute în starea de urgență pentru a atinge obiectivele prioritare urmărite – protejarea sănătății cetățenilor, limitarea efectelor, relansarea economiei. Amintim că astăzi s-au înregistrat 614 cazuri noi de coronavirus, un record absolut.

Principalele declarații:

• Documentul propune și măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de răspuns. Pandemia a generat o criză la nivel mondial care a reclamat acțiuni rapide. 
• Ne aflăm azi la aproape jumătate de an de la 30 ianuarie când OMS recunoștea riscurile majore reprezentate de epidemie. Noul coronavirus a schimbat radical viețile tuturor, a pus la încercare sistemele de sănătate, protecție socială și cele economice. 
• Realitatea ne arată că pericolul unei răspândiri masive a virusului a putut fi evitat doar prin măsuri ferme. România a acționat la timp, eficient! Pe 16 martie am semnat decretul privind instituirea stării de urgență. 
• Unica rațiune a acestor măsuri restrictive a fost evitarea unui scenariu negru, cu victime și îmbolnăviri, inevitabil mai ales că România nu avea stocuri medicale pentru situații de urgență. Toate statele erau în cursa contracronometru!
• În evaluarea situației am luat în considerare și una din caracteristicile esențiale și anume existența celei mai numeroase Diaspore din Europa. Revenirea pe teritoriul național a unui număr important de persoane a fost una dintre cele mai mari provocări și un argument pentru starea de urgență.
• Într-un context dominat de evoluții nefavorabile a fost nevoie de o intervenție rapidă, coordonată și eficientă și un comportament responsabil și solidar din partea cetățenilor. 
• Evoluția la nivel național a evidențiat carențe majore în cele mai importante sisteme, în special cel medical, cu lipsă de materiale. Pandemia a scos la iveală și fragilități sistemice, o economie dezechilbrată, productivitate scăzută, capacitate administrativă redusă.
• Criza COVID a pus o presiune uriașă pe marile sisteme publice subfinanțate și uneori gestionate fără simț de răspundere. Lipsa de responsabilitate a guvernărilor anterioare au avut un impact negativ! 
• Din cauza vulnerabilităților sistemice efortul autorităților a fost cu atât mai anevoios! În pofida acestor condiții deosebite instituțiile implicate direct au reușit prin măsuri dure, excepționale să diminueze efectele negative acționând rapid, proporțional și eficient.
• Asta ar fi fost imposibil fără profesionalismul și dedicarea personalului medical! Datorită modului în care cei din prima linie și-au făcut datoria s-a evitat o criză sanitară de proporții. Răspunsul cetățenilor a fost unui covârșitor pozitiv. 
• Modul responsabil și rațional prin care s-au raportat a dovedit că românii au înțeles gravitatea situației. Deși restricțiile au fost fără precedent, justețea și proporționalitatea acestora au fost întărite și de comportamentul majorității cetățenilor. 
• Sectorul neguvernamental și economic s-au alăturat demersurilor statului, contribuția lor fiind semnificativă. Pe durata stării de urgență am participat constant la videoconferințe cu cei implicați.
• Toate aceste evenimente au fost anunțate transparent iar rezultatul dialogului a fost de fiecare dată comunicat public. Prin promptitudinea reacțiilor, cadrul excepțional creat, măsurile luate România s-a dovedit a fi una din țările cu capacitatea de a gestiona adecvat riscurile și de a acționa rapid, oportun și corect. 
• Astfel, datele statistice relevă faptul că deși nu dispune nici pe departe de resursele financiare ale altor state și nici de un sistem sanitar performant, România a gestionat eficient criza în timpul stării de urgență.
• Totuși, am avut în față tabloul a 30 de ani de eșecuri. Sunt carențe majore, imposibil de suplinit! Efortul de construcție va fi de durată. Pașii mari făcuți acum în direcția unei ample digitalizări trebuie continuați accelerat. Tot ce s-a dovedit că nu funcționează trebuie așezat pe baze corecte. 
• Am trimis un set de măsuri pentru ca în viitoare situații de criză, cu lecțiile acestei experiențe, statul să aibă o capacitate crescută de răspuns!
• Țin să menționez una din marile probleme cu care ne-am confruntat, lipsa unei legislații coerente și bine gândite! Am fost nevoiți să gestionăm pandemia cu legi slabe, sumar croite, a trebuit să ajustăm din mers legislația.
• În viața unui stat există situații excepționale, în care chiar paradigma acțiunii statale se schimbă. Regimul stării de urgență a fost gândit ca să asigure un răspuns prompt. Întregul cadru normativ trebuie regândit, trebuie să cuprindă instrumente suficiente pentru o acțiune eficientă.
• Prin  Constituție în situații de criză sanitară statul e obligat să ia măsuri. Soluțiile legislative trebuie să asigure un just echilibru între drepturi și libertăți dar și depășirea crizei. De aceea, în spiritul Constituției fac un apel la colaborare loială între instituțiile fundamentale!
• Nu e momentul disputelor politice! Interesul comun trebuie să fie mai presus de orice, salvarea vieții românilor, protejarea cetățenilor. În astfel momente de cumpănă politicienii din toate partidele trebuie să fie la înălțimea funcțiilor!
• Vedem tot felul de contre și dispute. România și românii au nevoie de argumente raționale, solide, de disponibilitate de a asculta experții din domeniu, de a găsi soluțiile bune.
• Este nevoie ca împreună, uniți, autorități, politicieni, jurnaliști, societate civilă, să transmitem un mesaj unitar. Virusul e real, nu poate fi interzis prin lege și nu dispare de la sine prin negarea existenței lui.
• Fac un apel ca Parlamentul să adopte urgent cadrul de care este nevoie!
• Dragi români, am intrat de aproape jumătate de an de o perioadă cu incertitudini. E absolut normal să ne dorim ca totul să fie cum a fost. Și eu îmi doresc, dar deocamdată nu e posibil! Avem soluții pentru a ne relua viețile aproape de normalitate, dar ține de responsabilitatea fiecăruia ca să reușim. Oricâte eforturi face statul, sănătatea noastră ține și de conștiința fiecăruia.
• Măsurile de prevenție nu ne fac viața mai grea, ci ne protejează! Să nu pierdem ce am câștigat deja! Suntem o națiune puternică și putem să trecem cu bine împreună peste această perioadă!

Astăzi Camera Deputaților dezbate proiectul privind carantinarea și izolarea persoanelor în contextul pandemiei. Ministrul Sănătății declara că în urma deciziei CCR au plecat 30.000 de persoane din izolare (suspecte, nu neapărat infectate cu coronavirus – n.r.), 1.200 din carantină și 624 de pacienți s-au externat din spital. Autoritățile au suspendat carantina și izolarea pe 3 iulie.