Declarațiile șefului statului au avut loc după o întrevedere cu premierul Ludovic Orban, la care au participat și mai mulți miniștri, pe tema fondurilor europene. Iohannis a vorbit despre beneficiile absorbției de fonduri de europene și a anunțat că într-un singur an rata de absorbţiei a crescut de la 32% la 46%.
„Astăzi am discutat despre modalitățile concrete prin care vom utiliza cât mai eficient aceste forme. Am stabilit 12 direcții prioritare: sănătate, educație, digitalizare, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare și inovare și creșterea capacității de reziliență în perioade de criză” a adăugat Iohannis.
Referitor la situația epidemiologică din țară, președintele a precizat că momentan nu iau în calcul introducerea unui carantine totale (lockdown). Reamintim că astăzi România a raportat cel mai negru bilanț de la debutul pandemiei, cu un nou record de cazuri zilnice și decese.
Principalele declarații:
Am avut o întâlnire pentru a analiza stadiul pregătirii Planului Național de Redresare și Reziliență. În urma unor negocieri foarte dificile am obținut în iulie circa 80 de miliarde de euro, fonduri destinate României, pentru următorii 9 ani. O parte importantă a fondurilor o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică, aproape 30 de miliarde de euro.
Acest plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel târziu până în luna aprilie. Vor exista și anumite condiționalități. E vorba în principal de asigurarea reformelor structurale, digitalizare, garantarea tranziției climatice. Toate sunt necesare pentru a permite economiilor să se dezvolte durabil, pe termen mediu și lung.
Fondurile acestea sunt o oportunitate istorică de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a implementa programe de digitalizare. Vor permite investiții majore în educație și sănătate. Toate proiectele vor avea consecințe benefice palpabile și vor contribui la creșterea calității vieții.
Astăzi am discutat despre modalitățile concrete prin care vom utiliza cât mai eficient aceste forme. Am stabilit 12 direcții prioritare: sănătate, educație, digitalizare, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, energie, eficiență energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri și antreprenoriat, cercetare și inovare și creșterea capacității de reziliență în perioade de criză.
Sunt trei piloni principali: tranziția verde și combaterea schimbărilor climatice, servicii publice și competitivitate economică și reziliență.
Când spun că am încredere că guvernul va reuși să obțină banii puși la dispoziție de UE mă bazez pe fapte nu opinii. Atragerea de fonduri europene e la un nivel mai bun decât în guvernările anterioare. Sumele atrase de România însumează 4,1 miliarde de euro, la care se adaugă și plățile directe în agricultură. Într-un singur an rata absorbției a crescut de 32% la 46%.
Proiecte realizate: linia de metrou Drumul Taberei-Eroilor și conexiunea feroviară Gara de Nord-Aeroportul Otopeni. Au fost deblocate proiecte majore de transport, autostrăzi, drumuri expres ori centura Bucureștiului.
O altă zonă extrem de importantă unde fondurile europene sunt vitale este sănătatea. S-au încheiat contractele pentru spitalele din Craiova, Iași și Cluj. Valoarea totală a acestor proiecte de 1.6 miliarde de euro, iar capacitatea de spitalizare totală e de peste 2.500 de paturi.
Un ultim exemplu, a avut loc deschiderea unui apel de proiecte pentru înființarea și extinderea rețelelor inteligente de distribuție gaz. Criza epidemiologică actuală ne-a arătat că UE trebuie să se adapteze cât mai bine la procesul de schimbare, pentru a deveni mai competitivi și eficienți. Resursele financiare trebuie utilizate inteligent. România tocmai asta își propune să facă.
Întrebări și răspunsuri:
Plecând de la ce se întâmplă în Vest. Cancelarul Merkel anunța o carantină pe 4 săptămâni, Franța la fel. Și în România crește numărul de cazuri. Cât mai așteptăm pentru noi restricții?
Aflăm de la buletinele de știri, de la dumneavoastră și alții că la noi pandemia e în extindere, dar în realitate lucrurile la noi au fost gestionate bine. Statele despre care vorbiți au un număr de cazuri mult mai mare ca noi, chiar raportat și la populație. Noi nu ne dorim măsuri drastice, de aceea spun și autorităților și românilor să combată eficient extinderea acestei epidemii. Mască, distanță, igienă, autoritățile cu măsuri, iar sistemul sanitar cu ce am discutat chiar ieri, cu extinderea capacităților la ATI, lucru care se realizează. Practic, numărul de locuri la ATI s-a dublat. Nu ne dorim un așa numit lockdown. Deocamdată, situația nu ne duce cu gândul la o carantină sau la un lockdown.
La începutul lunii august când aveam 1000 de cazuri arătați cu degetul către CCR, Avocatul Poporului, Parlament. Acum cu peste 5000 cine e responsabil? Are guvernul vreo responsabilitate? Dar despre echipamentele ținute în depozite?
Cu siguranță echipamentele vor fi puse la dispoziție. În ce privește numărul de bolnavi, suntem în pandemie. Ce s-a putut face s-a făcut. Nu trebuie să căutăm vinovați, ci soluții.
Aș vrea să vă aduc în atenție o diferență foarte mare la rata de infectare în municipiul București. Luni-3.51, a scăzut ieri la 3.18. Mai puțin cu 679 de cazuri, dar necomunicat oficial. Azi, rata a urcat la 3.81, un plus de 1834 de cazuri, dar au fost anunțate doar 744. Redacția noastră a încercat în mod repetat să obțină informații de la autorități. Am fost trimiși la DSP dar nu am obținut niciun răspuns. În acest caz se impune o mult mai mare transparență?
Cu siguranță e de dorit să avem aceleași date. Voi verifica de ce apar discrepanțele. Datele prezintă fluctuații mari de la o zi la alta. Pandemia nu se răspândește matematic. Ba mai mult, ba mai puțin. Sperăm că mai puțin dacă măsurile dau rezultate. Știm că numărul de testări e diferit de la zi la alta. În weekend e mai mic. Ce mă îngrijorează e numărul de internări, la ATI și numărul de decese. E clar că avem de-a face cu o provocare.
Președinta CE a solicitat azi țărilor membre UE măsuri îndrăznețe și o mai bună coordonare. Ce măsuri îndrăznețe ia România pentru salvarea de vieți?
Am constatat că ne îndeamnă să găsim măsuri îndrăznețe. Aceste măsuri îndrăznețe sunt cele pe care le ia fiecare stat membru. Niciunii nu așteptăm ceva de undeva, noi analizăm date și luăm măsuri propuse de experți. E adevărat că la nivel european căutăm să ne punem de acord cu aceste măsuri, în special cu închideri/deschideri de granițe. Între Consilii vom avea reuniuni informale. Una va avea loc chiar mâine seara. Înainte voi face o scurtă declarație ca să înțeleagă lumea. Încercăm să ne punem de acord în privința măsurilor.
Sâmbătă seara Realitatea Plus a difuzat imagini cu Marcel Ciolacu cu alții la o pensiune din Buzău. A anunțat că a greșit și că va plăti amenda. Acuză că Poliția a acționat cu dublă măsură și că Guvernul a folosit-o în scop politic. Un martor ocular declara că se discuta despre posibilitatea amânării alegerilor. Considerați că poliția a acționat în scop politic? Considerați că alegerile pot fi amânate?
Din fericire, acum în pandemie e PNL la guvernare și căutăm și găsim măsuri adecvate, proiecte, oportunități pentru a preveni răspândirea bolii. Cum ar fi fost cu o guvernare PSD dacă nici conducerea nu respectă normele elementare. Cât poate fi de greu pentru un pesedist să pună o mască? Nu-i prea interesează. Cu un guvern PSD ar fi fost foarte rău.
Probabil o persoană văzând ce fac pesediștii a sesizat poliția. I-a găsit încălcând flagrant toate normele la care ceilalți români se supun. PSD nu s-a reformat. Ne povestește lucruri frumoase, l-au trimis pe doctorul Rafila să prezinte un program de sănătate, dar pe ei nu-i interesează. Ii interesează de interesul lor al pesediștilor. Ce au discutat nu știu, alegerile au loc pe 6 decembrie.
Principalul criteriu după care se impun restricții local este rata de infectare. Colegii de la G4 au realizat o analiză pe baza datelor oficiale din care rezultă că județele care au depășit rata de 3 la mie prelucrează mii de teste, în timp ce cele cu zonă verde abia au câteva sute. Giurgiu prelucrează 80-100 de teste pe zi. Cât de relevant, de eficient este acest criteriu? Nu considerați că ar trebui schimbat? Unele județe descoperă rar cazuri, altele prelucrează multe teste și au o incidență foarte mare. Nu e cazul ca guvernul, fie e în campanie, n-ar trebui să ia totuși o decizie de închidere la nivel național?
Acest sistem pe care l-ați prezentat succint e elaborat de experți recunoscuți, se bazează pe criterii obiective. Ne putem întreba cât e de perfect. Cred că nu există niciunul perfect. Până acum se vede că aceste criterii au reflectat destul de acurat realitatea din teren. Am preluat întrebarea, o dau mai departe.