Președintele Iohannis: Cifrele sunt îngrijorătoare. Restricțiile sunt inevitabile în acest moment. Avem încredere în medicii noștri! Lunile care vor urma nu vor fi deloc ușoare, dar sunt convins că, în ciuda pericolului suplimentar, vor acționa cu același devotament.

Președintele Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă în care a precizat că măsurile de restricție sunt inevitabile în acest moment, ținând cont că astăzi au fost depășite recordurile de cazuri noi, decese și pacienți internați la terapie intensivă.

„Situația epidemiologică nu ne permite întoarcerea la normalitatea de dinainte de pandemie. Ne îndepărtăm de acel moment, prin creșterea numărului de bolnavi și de decese” a transmis șeful statului

Președintele le-a mulțumit medicilor pentru eforturile depuse în cele șapte luni de la declararea pandemiei și a îndemnat populația să respecte măsurile de siguranță adoptate de autorități.

Amintim că astăzi s-au înregistrat aproape trei mii de cazuri – 2.958 de persoane confirmate pozitiv, în ultimele 24 de ore. A fost marcat și un record de decese (82), dar și de persoane internate la terapie intensivă (612).

De asemenea, Iohannis a vorbit și despre organizarea alegerilor parlamentare, despre care spune, citând Constituția, că trebuie organizate la cel mult trei luni după expirarea mandatelor parlamentarilor: „Alegerile vor fi pe 6 decembrie. Sunt proclamate, pregătite, s-au depus candidaturi. Mandatul nu se poate prelungi prin lege, ci prin Constituție. Data alegerilor trebuie să fie stabilită ca un mandat să se termine și să înceapă în timp util unul nou. Se poate amâna în situații speciale. Dar oricâte proiecte ar depune parlamentarii care nu se mai satur, nu sunt posibile”.

Principalele declarații:

• Cea mai mare creștere de la debutul pandemiei. Cifrele sunt extrem de îngrijorătoare. Trei indicatori, corelați trag un puternic semnal de alarmă. Avem cu toții responsabilitatea să ținem cont de ei. 
• Tendința actuală e de creștere accentuată a ratei infectărilor, duce la aglomerarea spitalelor, la un număr tot mai mare al deceselor. Măsurile de restricție sunt inevitabile, cu cât mai repede sunt introduse și respectate cu atât mai rapid își vor produce efectele.
• Situația e complicată și în restul statelor europene. Sistemele de sănătate au fost supuse unei mari presiuni. Medicii au făcut eforturi uriașe. Transmit un mesaj de recunoștință și mulțumire tuturor medicilor și personalului medical pentru profesionalismul și dedicarea dovedite. Acești oameni extraordinari merită respectul nostru și admirația noastră. Sunt permanent în prima linie!
• Avem încredere în medicii noștri! Lunile care vor urma nu vor fi deloc ușoare, dar sunt convins că în ciuda pericolului suplimentar vor acționa cu același devotament. Vreau să-i asigur că sunt alături de ei, de medici, că vom face față acestei crize! E o luptă în care avem cu toții o mare responsabilitate. 
• Am spus-o și o să o repet. Oricât ne-am dori, situația epidemiologică nu ne permite întoarcerea la normalitate, cu cât crește numărul de bolnavi și decese, cu atât de îndepărtăm și mai mult de acest moment. Ne aflăm din nou într-un punct critic și avem fiecare de făcut o alegere fundamentală pentru viitorul nostru, sănătatea noastră și a celor dragi. Vrem să mergem pe un drum care duce la o explozie de cazuri?
• E un drum la capătul căruia ne așteaptă multă suferință! Sau alegem să avem locuri de muncă, viață socială, economie funcțională? Le putem avea cu responsabilitate și cu respectarea regulilor.
• Purtatul măștii, distanța, igiena, evitarea aglomerațiilor, munca la domiciliu sunt lucruri care stau în puterea noastră. Oricâte restricții am impune, ele își pierd din eficiență dacă semenii refuză să participe la acest efort colectiv. Depinde de fiecare din noi dacă vom câștiga această bătălie fără precedent. 
• Virusul ia vieți! Toți cei răpuși au lăsat un gol imens în inimile celor dragi. Un comportament rațional și micile sacrificii pot salva viața semenilor noștri. Să dăm dovadă de solidaritate ca să depășim cu bine momentele dificile!

Sesiunea de întrebări și răspunsuri, cu jurnaliștii:

Rep.: De ce de aproape trei luni numărul de teste a aproape constant și nu crește?

K.I.: Planul e de a crește numărul. Numărul crește de la o săptămâna la alta. Este însă o dublă problemă. Nu doar aparatele cu care se testează sunt poate încă insuficiente, se rezolvă simplu, personalul calificat nu poate fi însă achiziționat. Pregătirea durează ani și ani. Avem persoane interesate, avem laboratoare, dar nu trebuie să ne așteptăm la minuni. Lucrurile merg tot mai bine, dar dacă nu avem grijă boala va fi mai rapidă ca noi. Aveți grijă de voi și de cei dragi!

Rep.: Au fost deja luate primele măsuri restrictive. Vin la pachet cu probleme economice, șomajul e în creștere. Ce se va întâmpla dacă în 2 săptămâni nu apar rezultatele așteptate?

K.I.: Strategia e destul de clară, am prezentat-o în repetate rânduri. Vom reacționa local și regional. Nu e nevoie să închidem toată țara dacă avem focare doar în anumite județe. De aceea s-a introdus acea scală dacă ne spune dacă e cazul să se ia măsuri sau nu. Ați văzut în București, Cluj. Restricțiile se bazează pe o evaluare a specialiștilor, ținând cont de gradul de infectare. Avem situații foarte diferite în localități, sunt orașe, comune, unde numărul de bolnavi e mare. Dar sunt și orașe și comune unde nu există. E foarte bine să se acționeze local, țintit. 

Rep.: Săptămâna trecută aveam 2000 de cazuri, era evidentă creșterea. Ați vorbit atunci mai mult despre teme electorale, critice la adresa PSD. De 17 ori ați spus PSD, pesediști. Despre COVID ați vorbit de 8 ori. Acum avem 3000 și v-ați concentrat pe asta. Considerați că ați făcut suficient, dvs și Guvernul față de atenția acordată temelor electorale? E vreo lecție de învățat?

K.I.: Cu siguranță avem situații diferite, sănătatea publică e amenințată de covid-19, politica de PSD. Sunt două pericole, trebuie să ne adresăm și într-o parte, și în alta. Creșterea infectărilor ne îngrijorează mai mult decât alegerile. Lucrurile probabil se vor complica după vremea rece. Să nu face o confuzie între abordarea politică, necesară, pentru că mergem mai departe, dar este clar că abordarea politică e una, cea publică e una aplicată pe măsurile propuse de experți. Autoritățile au acționat corect. Nu se poate aștepta nimeni ca guvernul să stăpânească epidemia. E o răspundere partajată. Cetățeanul are răspunderea mai mare, boala se răspândește de la om la om. Răspunderea noastră e foarte mare. Nu e bine să amestecăm.

Rep.: În contextul în care avem aproape 3000 de cazuri și vedem că în mai multe zone s-a decis închiderea școlilor, considerați oportună organizarea alegerilor? Mă refer și la campanie.

K.I.: O democrație nu funcționează fără alegeri. Am spus asta și la locale. A funcționat rezonabil de bine, nu au fost incidente epidemiologice. E clar că dacă numărul de cazuri crește, campania va fi în condiții mai speciale decât la locale. Alegerile trebuie însă să aibă loc. Acest parlament expiră pe 20 decembrie, după care chiar dacă ar rămâne nu mai are puteri depline. Cu cât am putea amâna. Maxim 3 luni. Ajungem la sfârșitul iernii, nu cred că cineva își imaginează că situația peste trei luni va fi net mai bună în iarnă spre primăvară față de 6 decembrie. Chiar dacă admitem situația specială, trebuie să găsim o formă de campanie online, pe tv, radio și să mergem la vot. Actul de votare în sine nu e mai periculos decât mersul după pâine. 

Rep.: Tocmai ați vorbit de campanie la radio și tv. În ultimul raport vizând statul de drept se vorbește despre importanța independenței media și preocupări cu privire la eficiența CNA-ului. Campania pentru locale a fost catalogată drept una dintre cele mai murdare. Cum apreciați prestația CNA-ului?

K.I.: În CNA sunt unele persoane foarte calificate, independente care își fac treaba. CNA e constituit pe vot politic, deci într-un fel reflectă majoritățile din Parlament, adică mai mulți pesediști decât altceva. Pentru CNA trebuie găsită altă formulă, lege de funcționare, pentru a avea persoane independente care să ia măsuri așa cum se cuvine. CNA-ul în ansamblu putea să facă o treabă mai bună!

Rep.: Pe 15 mai România a ieșit din starea de urgență. Se poate vorbi despre stare de urgență având în vedere cifrele? Regretați vreo decizie?

K.I.: Cred că s-au luat deciziile bune, dar o pandemie nu e o alegere politică, nu e un ghinion, e o catastrofă cu care trebuie să trăim până găsim soluțiile de tratament sau vaccin. Această pandemie nu a fost alegerea nimănui. Încet încet am învățat câte ceva. În consecință, putem să avem o viață cât de cât apropiată de normalitate, o economie cât de cât funcțională și din păcate avem și foarte multe persoane bolnave și foarte mulți care au murit. Autoritățile au partea lor de rezolvat, noi avem răspunderea noastră. Dacă le vom respecta, boala nu va dispărea dar se va răspândi mai încet. Până când vom găsi un vaccin, să dea Domnul cât mai curând, trebuie să respectăm regulile. Finalizarea pandemiei nu este iminentă. Fac apel la toți românii, împreună putem îngrădi.

Rep.: Sigur că subiectul numărul 1 e legat de situația sanitară. Dar colegii mei au epuizat subiectul. Există priorități strategice, referitor la modificarea legilor SRI. Acestea au pierdut din atribuții din cauza unor decizii ale CCR, din 2016, 2018, 2020, ele au pierdut atribuția ca informațiile culese să fie folosite drept probe în procesele penale. Avem o încetinire a investigațiilor, a anchetelor. Intenționați să găsiți soluții pentru a le da acest drept?

K.I.: Nu intenționez să am inițiativă și să redau serviciilor atribuții în cadrul urmăririlor penale. Urmărirea penală se face de procurori, judecarea de judecători. Serviciile secrete nu au ce căuta în acest domeniu. Ele se ocupă de problemele lor, iar dacă în cursul activităților sesizează fapte penale, vor sesiza parchetul competent fără să dea probe sau să participe la obținerea de probe. Nu intenționez să modific. 

Rep.: Vorbeați săptămâna trecută despre amânarea alegerilor. Între timp există un proiect în parlament, pentru amânare, PSD a anunțat că-l susține. Dacă legea ajunge la dumneavoastră o veți bloca?

K.I.: Alegerile vor fi pe 6 decembrie. Sunt proclamate, pregătite, s-au depus candidaturi. Mandatul nu se poate prelungi prin lege, ci prin Constituție. Data alegerilor trebuie să fie stabilită ca un mandat să se termine și să înceapă în timp util unul nou. Se poate amâna în situații speciale. Dar oricâte proiecte ar depune parlamentarii care nu se mai satur, nu sunt posibile.

Rep.: Considerați că nr. De cazuri din ultimele zile are vreo legătură cu alegerile?

K.I.: Nu cred, e posibil însă ca în unele localități să aibă legătură cu petrecerile după alegeri, ilegale. Din păcate au fost astfel de cazuri. Nu alegerile și procesul electoral a dus acolo.

Rep.: Cea mai recentă prognoză economică arată o contractare de 5,7% iar deficitul fiscal la 9,1% din PIB. Experții Băncii Mondiale spun că depinde de autorități revenirea la normal. Ce măsuri se impun?

K.I.: Foarte multe se impun, în parte au fost luate de guvern. Altele vor fi luate, și cu sprijinul fondurilor europene. Trebuie mai multe stimulente și programe de intervenție. Am discutat în multe rânduri și cu premierul, ministrul de Finanțe, aceste măsuri trebuie puse în practică, altele trebuie pregătite. 

Rep.: În comunicatul după CSAT se face referie la o serie de reforme pentru instituțiile legate de securitatea națională. Se va lucra și la funcționarea jandarmeriei, pentru a nu mai permite abuzuri ca la 10 august?

K.I.: Noi în CSAT am hotărât o nouă paradigmă, vechea prevedea un război, acum nu credem că în viitorul apropiat vom avea vreun război. Este clar că trebuie să ne adaptăm. Inamicul nu o să mai vină cu tancul, ci cu dezinformarea. Nu va veni cu arme de foc și cu atacuri de tip cyber. Toate trebuie prevenite, dar în același timp în cazul unui conflict forțele trebuie să fie pregătite să intervină. E clar că întreaga legislație trebuie modernizată. Asta nu este o noutate. E scris și în strategia națională din CSAT. Parlamentul a aprobat-o. Acu ne apropiem de o situație pe care o consider foarte bună. Aștept ca noul Parlament să se apuce urgent de aceste chestiuni care sunt necesare.

Rep.: Sunteți cel mai informat om din România. Care este populația Bucureștiului, deoarece autoritățile nu au ajuns la un acord?

K.I.: Voi afla și vă transmit prin biroul de presă.

Rep.: Pe lângă lipsa locurilor la ATI e și lipsa de personal. În condițiile în care lucrurile vor evolua negativ, are România suficienți medici de ATI? Cerem ajutor din alte state?

K.I.: În momentul de față situația nu e critică, dar e îngrijorătoare. În România sunt peste 1000 de locuri pentru pacienți COVID, 600 sunt ocupate. În spitale există și locuri pentru ATI altele decât pentru covid. În total, sunt cam 2300 de locuri. Locuri decamdată sunt.