Summitul de la Varșovia. Președintele Iohannis, despre riscul ca Rusia să captureze aeroportul din Chișinău: Nu avem informații că acțiuni practice ar fi iminente, dar nu subestimăm importanța atacurilor informaționale.

Klaus Iohannis a susținut o conferință de presă la finalul summitului B9 de la Varșovia, la care a participat și președintele american Joe Biden. Principalele declarații ale președintelui Iohannis:

• Un prim punct esențial pe care l-am subliniat astăzi este necesitatea continuării sprijinului robust al NATO pentru Ucraina. Sprijinul pentru Ucraina înseamnă sprijin pentru securitatea României, a cetățenilor români.
• Ucraina va deveni stat membru NATO atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite. Sper ca summitul de la Vilnius din acest an să marcheze o etapă importantă a acestui proces. Am pledat puternic pentru intensificarea efortului de întărire a posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, în baza deciziilor luate anul trecut, la Madrid. 
• Am subliniat necesitatea de a susține ordinea internațională bazată pe reguli, în ciuda eforturilor Moscovei de a distruge acest pilon. România este implicată activ în eforturile de tragere la răspundere a Rusiei pentru crimele odioase comise în Ucraina.
• Alt punct discutat a fost necesitatea de a ne spori angajamentul față de partenerii cei mai vulnerabili în faţa agresiunii ruse. Creșterea rezilienței Republicii Moldova e esențială, mai ales în urma încercărilor de destabilizare pe care le-am condamnat cu tărie. România va contribui cu toată forţa sa la întărirea NATO. Cel mai important, românii au cele mai solide garanții de securitate din istoria noastră.
• Rusia a purtat permanent un aşa-numit război hibrid – şi forţă militară, şi dezinformare. A existat tot timpul o presiune asupra Moldovei pentru a induce nesiguranţă, şi posibil şi instabilitate în politica moldoveană. Despre capturarea aeroportului, nu avem informații că acțiuni practice ar fi iminente, dar nu trebuie să subestimăm importanța acestor atacuri informaționale. Oamenii din Moldova se simt ameninţaţi, în nesiguranţă dacă află despre aceste intenţii. Trebuie să le oferim asigurări cetățenilor din Moldova, să înțeleagă că suntem alături de ei, nu numai cu vorba, ci şi cu fapta.
• Decretul anulat ieri de Putin nu s-a referit doar la Moldova şi Chişinău, ci este unul mai amplu cu referire la politica externă  rusă. Urmează, probabil în următoarele zile, să apară un nou decret care descrie politica externă în acest domeniu. Vom vedea ce va cuprinde. Este important și pentru noi și pentru Moldova cum se va poziționa Rusia. Oricum va fi, subliniez că noi suntem alături de Moldova.
• Pe canalul Bâstroe se draghează de ani de zile, pentru că ucrainenii îl folosesc. Sunt înţelegeri internaţionale care trebuie respectate de toate părțile. Pentru a înţelege ce se întâmplă acolo, trebuie să vorbim cu ucrainenii, ceea ce nu s-a întâmplat. Unii politicieni de-ai noştri s-au inflamat. Ucrainenii au solicitat să existe discuţii la nivel de experți. Aceste discuţii nu au avut loc. Ucrainenii afirmă că draghează pentru întreţinere, nu altceva. Dacă este aşa sau nu, trebuie să se verifice, împreună cu ei. Să se discute în bilateral şi cu Comisia Europeană pentru a se lua măsurile care se impun. Nu cred ca  în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii. Afirmaţiile care s-au făcut sunt şi neproductive, şi nepotrivite. Ucrainenii vor să aibă cale de acces unde sa iasă cu marfa, deoarece li s-a tăiat accesul la porturi, dar şi noi avem pretenţii ca Delta Dunării să fie protejată.

Grupul B9 este alcătuit din țările de pe flancul de est al NATO, adică Polonia, România, Slovacia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania și Letonia. Formatul a fost creat în 2014. BBC scrie că cele nouă state membre se numără printre cei mai devotați susținători ai Ucrainei în războiul cu Rusia.