În lumea științifică i se spune Varianta G a SARS-CoV-2. Spre deosebire de Varianta D, pornită de la Wuhan, ea are o mutație a proteinei prin care virusul intră în celule, care îi permite să se răspândească mai repede. Dar acest lucru a fost demonstrat deocamdată doar în testele de laborator și, deși varianta G a coronavirusului a fost identificată preponderent în orașe mari din SUA și Europa, nu este sigur că viteza de infectare mai mare a Mutației G ar fi fost cauza exploziei epidemice din aprilie și mai.
Mutația nu este nouă și nici neobișnuită. Ea a fost revelată la niveluri scăzute în eșantioanele prelevate de la pacienții cu COVID-19 încă din februarie. Pe măsură ce un virus infectează mai multe persoane, șansele unei mutații cresc, din punct de vedere statistic, iar o cercetare publicată pe 2 iulie în revista Cell, arată că Variația „G” a noului coronavirus devine în mod natural preponderentă. Totuși, există teoria că aceasta “a avut mai mult noroc”, fiind cea care a aterizat în Europa și în SUA, iar răspândirea sa a fost avantajată de mediul social interconectat al metropolelor aglomerate din lumea vestică.
Vestea bună este că până acum nu există dovezi că varianta G provoacă o formă mai severă a bolii decât alte versiuni ale coronavirusului, iar nici mutația nu pare să afecteze procesul de dezvoltare a unui vaccin. Dar oamenii de știință țin o evidență cât mai strictă a mutațiilor virusului, tocmai pentru că o schimbare a acestuia ar putea face inutil un vaccin care ar apărea pentru o mutație deja depășită.