Klaus Iohannis propune tuturor partidelor semnarea unui acord național pentru anularea modificărilor făcute de PSD, ALDE și UDMR la legislația din Justiție.

Președintele Klaus Iohanns a susținut o conferință de presă, în urma consultărilor cu partidele politice pe tema referendumului pentru Justiție și a modificării Constituției. Președintele a propus tuturor partidelor semnarea unui acord național pentru anularea modificărilor făcute de PSD, ALDE și UDMR la legislația din Justiție. Întregul text al acordului poate fi citit AICI.

În acord se precizează, între altele, următoarele:

,,Vom urmări realizarea cu celeritate a următoarelor obiective:

• Transpunerea în legislație a interdicției privind amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție.
• Transpunerea în legislație a interdicției adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.
• Transpunerea în legislație a măsurilor necesare asigurării integrității în funcțiile publice.
• Revizuirea legilor justiției, inclusiv a ordonanțelor de urgență prin care au fost modificate, în deplin și strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția, a Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și a rapoartelor Comisiei Europene și GRECO.
• Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene”.

Reamintim că președintele Iohannis a convocat partidele politice la consultări pe 4 și 5 iunie, după ce referendumul a fost validat „cu o largă majoritate”.

Principalele declarații ale președintelui:

„S-au încheiat consultările cu partidele poltice parlamentare. Rezultatul numărării voturilor arată că la acest referendum s-au prezentat aproape opt milioane de români, dintre care aproximativ șase milioane și jumătate de voturi au fost clar „DA” la ambele întrebări. Un rezultat foarte, foarte bun, mult peste așteptări. Această prezență masivă la referendum arată că românii nu au votat strict numai pentru aceste întrebări. Sigur, aceste răspunsuri ferme trebuie transformate în legislație.

Românii au votat, politicienii acum trebuie să implemneteze rezultatul votului. Trebuie creată legislație care interzice amnistia și grațierea pentru corupți, cum trebuie creată legislație pentru interzicerea OUG în domeniile penale. Asta pare că este rezutatul referendumului. În realitate, acesta este rezultatul de bază, însă trebuie să mergem mai departe și să înțelgem bine importanța politică a acestui vot foarte clar din partea românilor. Românii au votat clar și ferm împotriva abordării anti-europene promovată în campanie de PSD și ALDE, două partide sancționate drastic de electorat. Românii au arătat clar: România este o țară pro-europeană, românii sunt o națiune pro-europeană.

Noi nu am ajuns întâmplător sau din greșeală în UE, noi românii am dorit să fim în UE. Asta nu reduce cu nimic suveranitatea noastră. Dar și această decizie este una suverană, noi vrem să facem parte din acest spațiu european, care se bazează pe principii și valori. Le-am acceptat, vrem să fim aici, să avem un stat de drept, o justiție independentă. Vrem să avem legi bune în domeniul Justiției, nu degeaba referendumul s-a numit „referendum pentru Justiție”. Trebuie să înțelegem foarte clar că votul este un drept consacrat în Constituție, așadar politicienii sunt obligați să creeze condițiile pentru toți românii, ca să voteze. Trebuie să creeze efectiv, nu doar teoretic, posibilitatea unui vot, ori ceea ce s-a întâmplat în străinătate este îngrădirea dreptului la vot și este inacceptabil așa ceva.

Toate aceste chestiuni au fost discutate în cadrul consultărilor. I-am rugat pe toți să își exprime punctul de vedere în legătură cu aceste lucruri. Marea majoritate a partidelor sunt de acord că rezultatele referendumului trebuie implementate așa cum a votat poporul, sunt de acord că trebuie consolidat parcursul european al României. Pentru a valorifica cum se cuvine acest vot și consultările, am decis să invit partidele politice să semnăm un acord național pentru consolidarea parcursului României. Sau, dacă vreți altfel, un pact politic pentru România europeană.

Așadar, acest acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României, conține, în esență, următoarele chestiuni: transpunerea în legislație a interdicției amnistiei și grațierii, a interzicerii OUG, dar și transpunerea în legislație a măsurilor necesare – revizuirea legilor justiției, inclusiv a OUG prin care au fost modificate pe deplin și în strict acord cu avizele Comisiei de la Veneția.”

Președintele a anunțat încă din luna martie că dorește să organizeze un referendum pe tema justiției. La finalul lunii aprilie au fost anunțat cele două întrebări pentru buletinele de vot:

1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării juridice și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională.

Referendumul, desfășurat pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare, a fost validat. Peste șase milioane de cetățeni au răspuns cu ”DA” la ambele întrebări. În urma validării referendumului, președintele Iohannis a convocat partidele politice la consultări, în sensul modificării Constituției.

În prima zi a întâlnirilor (4 iunie), Iohannis s-a consultat cu delegațiile PNL, USR și UDMR.

După consultări, liderul PNL Ludovic Orban a declarat: ”PNL va susține toate inițiativele de revizuire a Constituției și orice alte inițiative care sunt necesare pentru a transpune în fapt voința exprimată de cetățeni  Am mai abordat și subiectul legislației în domeniul Justiției: susținem clar ideea de refacere a dezbaterilor publice pentru a genera o legislație europeană în domeniul Justiției, care să fie conformă cu recomandările din mecanismul de cooperare și verificare, care să țină cont de recomandările formulate de Comisia de la Veneția”, arată G4Media.

Dan Barna, președintele USR, afirma, potrivit G4Media, că reforma constituțională ar trebui să fie mai largă. Barna a adăugat: ”Am precizat foarte clar – şi preşedintele a fost de acord – că iniţiativa ‘Fără penali în funcţii publice’ va trebui să facă parte din această revizuire a Constituţiei, pentru că are în spate un milion de semnături şi a trecut de Curtea Constituţională, deci este o iniţiativă legitimă şi legală, şi morală, evident”.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a afirmat: ”Am avut o solicitare simplă și logică: Noi considerăm că se poate face un pas mai hotărât și să eliminăn din Constituție instituția ordonanței de urgență. OUG să rămână doar pentru cazuri de urgență. Trebuie să redăm funcția de legiferare Parlamentului. Acest pas curajos trebuie făcut dacă revizuim Constituția în acest an. Noi am vrea o nouă Constituție, dar nu cred că se poate acum.”, arată G4Media.

În a doua rundă de consultări, Iohannis a discutat cu PMP, ALDE, Pro România, reprezentanții minorităților și PSD.

Reprezentantul PMP, Eugen Tomac, a declarat, potrivit G4Media: ”PMP cere ca rezultatul referendumului să fie transpus cât mai rapid în lege şi vom susţine acest demers în Parlament. Considerăm că, atunci când se vor produce modificările Constituţiei, să se ţină cont şi de referendumul din 2009. Avem nevoie de un Parlament de 300 de membri. L-am informat pe președinte că PMP cere vot în două zile pentru diaspora. Am și depus un proiect de lege în acest sens.”

Călin Popescu Tăriceanu, președintele ALDE a declarat, după consultări: ”I-am spus președintelui că avem rezerve serioase cu extinderea posibilității de a ataca la CCR ordonanțelor de urgență. Ar rezulta un guvern foarte slăbit care nu ar mai putea exercita funcția de legislator delegat și ar trensforma și mai mult CCR într-un arbitru politic. I-am spus președintelui că noi nu ne-am opus referendumului, ci suprapunerii lui cu alegerile europarlamentare.”, arată G4Media.

Daniel Constantin, reprezentant Pro România: ”Ne-am dori să cuprindem și alte aspecte neclare în procesul de modificare a Constituției. Am înțeles necesitatea exprimată de președinte. Dacă va exista o majoritate largă în Parlament, o să prezentăm mai multe puncte, să vedem dacă întrunim o majoritate. În Constituție nu e prezentat nicăieri că suntem stat membru UE și NATO. După dezbaterea de la europarlamentare, avem siguranța că trebuie pusă în Constituție această prevedere.”

Varujan Pambuccian, reprezentant al Minorităților Parlamentare: ”Suntem de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență. Să fie menținute doar în caz de calamitate sau război. Am mai spus: e nevoie de moțiune de cenzură constructivă – să conțină și numele prim-ministrului, ca în Germania.”

Viorica Dăncilă, la finalul consultărilor: ”Am reiterat poziția PSD, rezultatul votului este foarte important, dincolo de declarații este important să dăm dovadă de acțiune, pentru a pune în practică cât mai repede rezultatele acestui referendum consultativ. Trebuie să trecem la lucruri complete, am propus formarea unui grup la nivelul Parlamentului, condus de Marcel Ciolacu, care să discute cu toate partidele politice. Cred că pentru a fi o revizuire extinsă, trebuie acest consens: dacă nu avem două treimi, nu putem vorbi de așa ceva. Cred că alături de cele două opțiuni exprimate la referendum, trebuie să mai avem ceva în vedere. Este nevoie de discuții pentru așa ceva.

Am văzut în spațiul public acest aspect. Am zis în prima zi de mandat: nu vin cu to do list de la Bruxelles, discuțiile le port cu respect și egalitate. Am reiterat faptul că nu vrem să dăm ordonanțe pe justiție, că pentru noi justiția trece în plan secund.”