Judecătorii Curții Constituționale au dezbătut astăzi sesizarea Guvernului privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul constituirii completurilor de judecată. Pe data de 2 octombrie Guvernul a sesizat la CCR formarea completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte. Decizia a venit după ce Dragnea a reclamat nelegalitatea completului care îi judecă apelul în dosarul angajărilor fictive.

În sesizarea depusă, Viorica Dăncilă scria că ,,Înalta Curte de Casație și Justiție a săvârșit și săvârșește acte și acțiuni concrete prin care își arogă competențe ce nu-i aparțin, încălcând competența constituțională a altei autorități, și anume a Parlamentului”.

După deliberări, judecătorii CCR au ajuns la concluzia că există un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte, în legătura cu formarea completurilor de cinci judecători. Conform deciziei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

Unul dintre posibilii beneficiari ai deciziei CCR este Liviu Dragnea, al cărui apel în dosarul angajărilor fictive din Teleorman este judecat de un complet de cinci judecători de la ÎCCJ.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:

1. A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.

2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, prim-ministrului, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și se publică în Monitorul Oficial al României”.

Punctul de vedere al Guvernului a fost susținut de fostul judecător CCR Toni Greblă, actualul secretar general al Guvernului, în timp ce Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți, a susținut punctul de vedere al ÎCCJ.

Toni Greblă a susținut că desemnarea membrilor completurilor a fost făcută în afara legiiEl a spus că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi ÎCCJ, deoarece aceasta din urmă, refuzând să aplice legea în ceea ce priveşte compunerea completurilor de judecată din cinci judecători prin tragere la sorţi, a înfrânt astfel voinţa Parlamentului, care este unica instituție legiuitoare a ţării, conform G4media.

La rândul său, Cristina Tarcea, a precizat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află într-o “situaţie inedită”, şi anume de a explica de ce a aplicat legea “în litera şi spiritul ei”.

„Trebuie să mărturisesc faptul că Înalta Curte se află într-o situaţie inedită – şi anume de a explica de ce a aplicat în litera şi spiritul ei legea. Pentru că litera şi spiritul legii înseamnă (…) şi respectarea termenelor pe care legea le impune aceluia care are o anumită obligaţie. Desigur, întotdeauna când vorbim de conflict juridic de natură constituţională, în mod implicit vorbim şi de cooperare loială între autorităţi, dar cooperarea loială între autorităţi presupune nu numai diligenţe în evitarea blocajelor instituţionale, dar şi corectitudine în citarea şi citirea textelor de lege. Mă refer la citarea şi citirea integrală a textelor de lege şi mă refer la prezentarea coroborată a situaţiilor care pot rezulta din diferite texte de lege, uneori contradictorii”, a spus Cristina Tarcea, citată de Digi24.

Ca reacție la sesizarea depusă de Guvern, Forumul Judecătorilor transmitea că ,,nu există un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte și că o decizie în alt sens a CCR ar anula competența instanțelor judecătorești”. Forumul a transmis către Curtea Constituțională o analiză completă pe acest subiect.

De asemenea, Liviu Dragnea a dat în judecată Curtea Supremă și colegiul ei de conducere în cazul constituirii completului de 5 judecători și spune că dorește schimbarea completului care judecă apelul.