Guvernul pune în dezbatere publică Planul Național de Redresare și Reziliență. Premierul Cîțu: Alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră și feroviară, pentru rețeaua de gaze și construcția de spitale noi.

Guvernul a dezbătut astăzi în primă lectură Planul Național de Redresare și Reziliență, care a fost pus în dezbatere publică. Acesta are la bază șase componente principale: transformare digitală, competitivitate, coeziune socială, sănătate, tranziția verde, politici pentru generațiile viitoare. 

Banii vor fi alocați după cum urmează: Educație – 4,4 miliarde de euro, Sănătate – 3,4 miliarde de euro (infrastructură, spitale noi și dezvoltarea accesului la servicii), Transport – 9,5 miliarde de euro (4,5 miliarde pentru infrastructură rutieră și restul pentru infrastructură feroviară), Mediu – 6,8 miliarde de euro. Autoritățile locale – 4 miliarde de euro (pentru nevoile specifice ale localităților).

”Acordăm o importanță priorităților, o reformă de care aveam nevoie, o șansă pe care nu o putem rata. Azi intrăm în dezbatere publică, iar săptămâna viitoare adoptăm memorandumul prin care va fi adoptat programul. PNRR trebuie implementat până în 2026 ”, a adăugat premierul Florin Cîțu la finalul ședinței de Guvern.

Principalele declarații despre PNRR:

Dan Barna, vicepremier:

• Sunt șase axe principale pentru care sunt alocați banii: transformare digitală, competitivitate, coeziune socială, sănătate, tranziția verde, politici pentru generațiile viitoare
• E descompus în 30 de componente, iar alocările sunt: educație – 4,4 miliarde de euro, sănătate – 3,4 miliarde de euro (+infrastructură, spitale noi și dezvoltarea accesului la servicii), transport – propunere de 9,5 miliarde de euro (4,5 miliarde pentru infrastructură rutieră și restul pentru infrastructură feroviară), mediu – 6,8 miliarde de euro. Alocare foarte importantă pentru autoritățile locale – 4 miliarde de euro, pentru nevoile specifice ale localităților, pentru proiecte particulare importante pentru oamenii de acolo.

Cristian Ghinea, ministrul pentru Proiecte Europene:

• Vorbim de o reformă a sistemului de pensii, care prin nouă legislație, trebuie să pună baze echitabile, să rezolve pensia pensiilor speciale. 
• Reforme fiscale: conectarea caselor electronice de marcat, ca să creștem veniturile la buget, fără majorarea impozitelor.
• Educație: reforma guvernanței școlilor, de atribuții mutate către ele, pentru inițiativă locală.
• Reforma Casei Naționale de Asigurări.
• Formalizarea muncii: încă suntem țara UE cu cel mai mare grad de muncă în zona ilegală –  trebuie să îi stimulăm să muncească legal. Vom legifera tichetele de muncă, pentru zilieri.
• Implementăm legea venitului minim de incluziune, stimulent pentru oamenii aflați la baza de jos a veniturilor să intre în câmpul muncii. E o lege din 2016 care nu a fost implementată. 
• Păduri: suntem sub media UE de împădurire. Vom angaja mijloace digitale de urmărire a camioanelor care transportă lemnul. Vom reorganiza sistemul, ca să nu mai intre companiile în pădure să taie lemn. Vom organiza depozite și bursa lemnului. Vom reforma Romsilva.
• Administrație, justiție și dialog social: salarizarea unitară – vom lucra la o lege care să îndrepte nedreptățile. Desființarea SIIJ, reforma Inspecției Judiciare, sistemul de digitalizare a sistemului.
• Vom introduce în regim pilot sistemul național de examen pentru funcționarii publici (sistem EPSO) – se intră pe baza meritocratice în sistem, poți să mergi către ministere dacă se trec anumite examene.
• Ne-am concentrat mult pe conținut, nu pe ambalaj. Poate reușim să îi dăm un titlu care să spună ceva pentru români. Alte guverne au dat mesaje către populația lor, prin numele planurilor lor.