Revista Nature a publicat un studiu făcut pe 234 de ghețari, cu date culese timp de 34 de ani, până în 2018. În esență, oamenii de știință au descoperit că ninsorile din timpul iernii nu mai sunt suficiente pentru a reînnoi topirea gheții din timpul verii.
Aceast fapt ar putea duce la creșterea nivelului oceanului planetar, în medie, cu aproximativ un milimetru pe an, iar dacă toată gheața Groenlandei s-ar topi, apa rezultată ar ridica nivelul Oceanului Planetar cu 6 metri, suficient pentru a inunda multe orașe de coastă din întreaga lume. Totuși, cercetătorii spun că acest proces ar dura decenii.
În zona arctică temperatura a crescut de două ori mai rapid decât în restul lumii, iar nivelul gheții a atins în iulie 2020 cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani.
În urma analizării imaginilor din satelit, cercetătorii au remarcat că după anul 2000 ghețarii aveau șanse mai mari de recupera volum de gheață, însă de atunci șansele de refacere au scăzut.
Oamenii de știință consideră că lumea ar trebui să reducă în continuare emisiile pentru încetinirea schimbărilor climatice, în încercarea de a încetini, cel puțin, topirea gheții și creșterea nivelului mărilor.
Dezghețul arctic a dus la deschiderea unor noi rute pentru traficul maritim, precum și un interes crescut pentru extragerea combustibililor fosili și a altor resurse naturale.
Groenlanda este importantă strategic pentru armata americană și pentru sistemul său de avertizare a rachetelor balistice, întrucât cea mai scurtă rută aeriană dinspre Europa și Rusia până în America de Nord trece pe deasupra insulei arctice. Anul trecut, președintele Donald Trump a vrut să cumpere Groenlanda, un teritoriu danez autonom, o ofertă considerată ofensatoare de către țara europeană.
Foto: William Bossen/Unsplash
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.