FMI: Lumea se confruntă cu o “potențială confluență de calamități”, din cauza războiului din Ucraina, a pandemiei, a creșterii volatilității pe piețele financiare și a schimbărilor climatice.

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat, în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos, că economia globală se află acum în cel mai tensionat moment de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu războiul din Ucraina agravând efectele economice negative provocate de pandemia de Covid din ultimii ani. 

Georgieva a mai precizat, de asemenea, că evenimentele din ultima perioadă au dus la creșterea prețurilor la alimente și energie, într-un moment în care băncile centrale înăspresc politica monetară pentru a controla inflația. 

“Cu toate acestea, capacitatea noastră de a răspunde la această criză este îngreunată de o altă consecință a războiului – un nivel de creștere exponențială a riscului de fragmentare geoeconomică. Tensiunile legate de comerț, de standardele tehnologice și de securitate au crescut în ultimii ani, subminând astfel dezvoltarea economică și încrederea în sistemul economic global actual”, a declarat directorul general al FMI. 

Aceasta a mai adăugat că doar incertitudinea legată de politicile comerciale a redus economia globală cu aproape 1% în 2019 (an prepandemic), iar monitorizările FMI au arătat că aproximativ 30 de țări au restricționat comerțul cu alimente, energie și alte mărfuri cheie. Georgieva a mai atras atenția și asupra fragmentării tehnologice, care ar putea duce la pierderi de până la 5% din PIB pentru multe state. 

Adresându-se guvernelor statelor din întreaga lume, directorul general al FMI a cerut reducerea barierelor comerciale pentru a putea atenua penuria și pentru a reduce prețurile la alimente și alte mărfuri fundamentale, diversificând în același timp exporturile pentru a îmbunătăți rezistența economică. 

Totodată, Fondul Monetar Internațional propune eforturi comune pentru a face față datoriilor. Georgieva a precizat că aproximativ 60% din țările slab dezvoltate au în prezent vulnerabilități semnificative în sistemul de datorii externe, iar o restructurare a acestor sisteme va fi necesară. Instituția a mai cerut și o modernizare a sistemelor de plăți dintre țări. 

În final, FMI a făcut apel pentru o restricționare urgentă a “decalajului dintre ambiție și politică” în ceea ce privește schimbările climatice. Cere astfel o abordare cuprinzătoare a tranziției ecologice care combină prețurile carbonului și investițiile în energia regenerabilă cu compensarea celor afectați negativ de schimbările climatice. 

Surse: FMI, CNBC

Sura Foto: Andrii Yalanskyi / Dreamstime