Într-o analiză ce strânge mai multe opinii ale unor politicieni europeni, Financial Times arată că aliații SUA sperau că alegerea lui Joe Biden va consolida relevanța NATO, după “mandatul acru” al lui Donald Trump. Retragerea dezordonată din Afganistan determină o regândire a Alianței, numeroși oficiali din domeniul apărării din UE criticând decizia SUA, despre care spun că a diminuat prestigiul NATO și a ridicat semne de întrebare cu privire la dependența Europei de securitatea furnizată de Washington.

“Acest tip de retragere a trupelor a provocat haos. Haosul provoacă suferință suplimentară”, a declarat Artis Pabriks, ministrul leton al Apărării, adăugând că astfel de misiuni de lungă durată sunt improbabile în viitor: “Această eră s-a încheiat. Din păcate, Vestul și Europa par acum mai slabi la nivel global”.

Ben Wallace, secretarul Apărării din Marea Britanie, declara luni cu  lacrimi în ochi că “unii nu se vor mai putea întoarce din Afganistan. Este trist. Douăzeci de ani de sacrificiu!”, a spus el.

Armin Laschet, candidatul conservator pentru funcția de cancelar al Germaniei a numit retragerea trupelor “cel mai mare dezastru pe care l-a suferit NATO de la înființare”.

“Se pare că NATO a fost complet depășită de deciziile unilaterale americane”, a spus Lordul Peter Ricketts, fostul consilier de securitate național al Regatului Unit. “Vorbim în primul rând de decizia lui Trump de a începe să negocieze cu talibanii despre retragere și apoi decizia Biden de a stabili un calendar clar al acesteia. Modul în care s-a făcut retragerea a fost umilitor și dăunător pentru NATO”.

Intervenția NATO în Afganistan, determinată de atacurile al-Qaida din 11 septembrie 2001 asupra SUA, a fost prima și singura dată când alianța a invocat principiul de apărare colectivă prevăzut la Articolul 5, conform căruia un atac asupra unui singur aliat este considerat un atac asupra tuturor .

Lordul George Robertson, fost secretar general al NATO la momentul atacului din 11 septembrie 2001 și care a activat Articolul 5, a declarat pentru Financial Times că “lipsa de unitate slăbește NATO, principiul intrăm împreună, plecăm împreună pare să fi fost abandonat atât de Donald Trump, cât și de Joe Biden”.

Odată ce decizia a fost formalizată, Marea Britanie, Turcia și Italia au încercat să găsească o modalitate de a menține forțe în Afganistan, dar acest lucru a fost considerat imposibil fără infrastructura militară a SUA. “Trebuie să realizăm că atunci când vine vorba de misiunea NATO în Afganistan, nu a fost posibil să avem un rol independent pentru Germania sau pentru forțele europene. Am spus întotdeauna că suntem practic dependenți de deciziile guvernului SUA”, a spus Angela Merkel luni. Întrebată dacă NATO ar trebui să se îndepărteze de obiectivul de a construi națiuni, Merkel a fost de acord: “Obiectivele unor astfel de desfășurări de forțe ar trebui să fie mult mai restrânse”. Totuși, Joe Biden a spus că misiunea din Afganistan nu a avut drept scop construirea unei națiuni sau a unei democrații.

În strategia sa pentru 2030, NATO s-a angajat să realizeze o coordonare politică mai profundă, dar criza din Afganistan a scos în evidență lipsa unui interes strategic. Lordul George Robertson consideră că retragerea din Afganistan ar putea acționa și ca un avertisment pentru membrii alianței care nu se gândesc că garanțiile de securitate ale SUA pot fi limitate în timp: “Acesta poate fi și un apel de trezire pentru europeni, că în viitor vor trebui să se apere singuri mult mai mult decât înainte, deoarece polițistul global american nu va fi neapărat prezent tot timpul.”

Analiza integrală pe Financial Times

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday