DNA a transmis Financial Times un drept la replică față de scrisoarea ministrului Justiției, referitoare la Kovesi: Datele prezentate (3400 de dosare împotriva unor magistrați) NU sunt reale. Este vorba de sesizări, din care mai puțin de 10% au devenit dosare penale.

Reprezentanții DNA anunță că au transmis publicației Financial Times o adresă prin care rectifică unele informații nereale transmise de ministrul Justiției, Tudorel Toader, într-o scrisoare adresată aceleiași publicații, potrivit unui comunicat al instituției. 

„Pentru a susține că DNA ar fi exercitat o formă de presiune asupra magistraților care judecau în cauze penale, domnul ministru menționează faptul că nou formata secție pentru magistrați – Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție – a preluat 1422 de dosare de la DNA, iar aproape 70% au fost constituite din oficiu, nu ca rezultat al vreunei plângeri sau denunț. 

În realitate, la momentul începerii activității, Secția respectivă a preluat de la DNA un număr de 275 de dosare aflate în lucru, dintre care 34 sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă un procentaj de 12%.”, arată DNA. 

Este menționat faptul că cifra (275 de dosare) este menționată în Raportul de activitate al DNA pe anul 2018, care i-a fost transmis pe cale oficială domnului ministru încă din februarie 2019, și a fost dată publicității cu ocazia prezentării publice a acestui raport, fiind conținută și în comunicatul de presă din data de 22 februarie 2019.

„Un alt exemplu se referă la afirmația ministrului Justiției că, pe perioada mandatului doamnei Laura Kovesi, DNA a deschis investigații față de 3420 de judecători și procurori, mai mult de jumătate din numărul total de magistrați din România.

În realitate, numărul total de investigații privind magistrații înregistrate la DNA în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 (4 ani și 7 luni) a fost de 2.396, dintre care, în aceeași perioadă 1.922 au fost dosare clasate pentru ca s-a constatat că sesizările erau nefondate.”, adaugă reprezentanții DNA. 

Potrivit DNA, doar 10,4 % au fost sesizări din oficiu, astfel încât majoritatea dosarelor au fost deschise ca urmare a unor sesizări formulate de persoane fizice sau juridice. În 521 de sesizări nu apare numele magistratului sau instituția din care face parte. 

„Potrivit legislației din România, există obligația ca orice sesizare (plângere, denunț) primită de parchete, care îndeplinește condițiile de formă, să fie înregistrată ca dosar penal.”, concluzionează Biroul de Informare și Relații Publice al Direcției Naționale Anticorupție.