Curtea Constituțională a admis sesizările președintelui Klaus Iohannis, ale PNL, USR și ale Înaltei Curți privind neconstituționalitatea legii care introduce o nouă cale de revizuire a sentințelor definitive, inițiată de Dragnea și Tăriceanu.
Comunicat CCR:
„Obiecțiile de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, obiecții formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secţii Unite, de un număr de 30 de senatori aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal și Uniunii Salvați România și de Președintele României
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecțiile de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind declasificarea unor documente, în ansamblul său, este neconstituțională.
Curtea a reținut că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispozițiilor art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competență a autorității executive, singura autoritate publică cu atribuții în organizarea executării legilor. În raport de această soluție, care vizează legea în ansamblul său, Curtea nu a mai analizat celelalte critici de neconstituționalitate formulate”.
Președintele Iohannis a atacat la CCR legea privind desecretizarea protocoalelor pe 7 decembrie a anului trecut. Și Înalta Curte a atacat la CCR legea privind desecretizarea protocoalelor pe data de 20 noiembrie 2018, iar o altă sesizare a fost depusă de senatori PNL şi USR. Amintim că, proiectul a fost inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
În cadrul sesizării, președintele a atras atenția asupra mai multor articole din lege, între care și articolul care prevede că persoanele care se consideră vătămate să poată cere instanțelor recuperarea prejudiciului în trei ani de la intrarea în vigoare a legii: ,,potrivit art. 4 din legea criticată: „persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanțelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.
Așadar, în acest caz vătămarea într-un drept ori într-un interes legitim este prezumată de leguitor ca provenind din efectele produse „de documentele prevăzute la art. 1”. Or, aceste documente nu pot avea altă natură juridică decât aceea a unor acte administrative”.
Actul normativ prevede că toate cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale, în perioada de existență a documentelor prevăzute la articolul 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Se vor desecretiza toate protocoalele și acordurile încheiate de SRI cu alte instituții, odată cu intrarea în vigoare a legii. În plus, lucrătorii din SRI sau din alte instituții care aduc la cunoștința comisiei pentru controlul SRI din Parlament documente având ca temei această hotărâre CSAT vor scăpa de orice fel de răspundere, conform Hotnews.ro. Proiectul a primit 174 voturi “pentru”, 92 “contra” și 4 abțineri.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.