CCR a declarat neconstituționale modificările aduse Legii DNA, prin care se dezincrimina obținerea de foloase necuvenite pentru terți: Actul de corupție trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională modificarea adusă legii 78/2000 privind sancționarea faptelor de corupție, potrivit căreia a fost dezincriminată obținerea de foloase din operațiuni comerciale incompatibile cu funcția, dacă beneficiarul este o terță persoană.

Potrivit unui comunicat al CCR, motivul principal al respingerii este că „actul de corupție trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit”.

„Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic pct.1 din Legea pentru modificarea și completarea art.12 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și a legii în ansamblul său, obiecție formulată Președintele României.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile articolului unic pct.1 din Legea pentru modificarea și completarea art.12 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și legea în ansamblul său, sunt neconstituționale.

În argumentarea soluţiei adoptate, Curtea a reţinut că o exigenţă a statului de drept o reprezintă combaterea fenomenului corupţiei. De aceea, actul de corupție trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit, astfel încât legiuitorul nu poate condiţiona reţinerea acestuia de obţinerea folosului numai pentru sine. Totodată, legiuitorul nu are competenţa de a limita sfera de cuprindere a infracţiunii analizate în funcţie doar de natură materială a folosului obţinut. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat, modificând conţinutul normativ al unei infracţiuni asimilate celor de corupţie, reglementate la art.12 din Legea nr.78/2000, în sensul condiţionării săvârşirii acesteia de obţinerea numai pentru sine și numai de foloase materiale necuvenite, încalcă art.1 alin.(3) din Constituţie privind statul de drept.

De asemenea, având în vedere obligaţiile internaţionale asumate de România, prin ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi a Convenţiei penale cu privire la corupţie, Curtea a reţinut că modalitatea de incriminare a infracţiunilor de corupţie trebuie să respecte cerinţele expres stabilite prin aceste acte internaţionale. Curtea a constatat că textul criticat nu respectă aceste standarde, încălcând, astfel, şi art.11 alin.(1) din Constituţie, raportat la art.15 lit.b) din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi art.3 din Convenţia penală cu privire la corupţie.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.”