Analiză. Modelul de succes al Germaniei în lupta cu coronavirusul este o lecție de comunicare științifică. Implicarea Angelei Merkel în relația cu publicul, dar și educația solidă la nivel de mase, au jucat un rol central în controlul epidemiei.

CNBC prezintă o largă analiză a pașilor pe care Germania i-a parcurs în lupta cu epidemia, reușind să combată teoriile conspirației și să își convingă populația să țină cont mai mult de ce spun medicii și oamenii de știință, decât să plece urechea la zvonuri și dezinformări.

Deși nu toți germanii sunt fanii Angelei Merkel, ca politician, majoritatea îi apreciază stilul obiectiv de a fi. Încă din aprilie, aceasta și-a folosit formarea științifică (are un titlu de doctor în fizică) pentru a explica direct populației prin intervenții video și televizate termenii utilizați de medici și epidemiologi, pentru a înțelege mai bine noua realitate pandemică.

Dar sistemul educațional german a jucat un rol esențial, mai ales că emisiuni tv de popularizare a științei printre copii au preluat imediat sarcina de explica modul în care funcționează coronavirusul și cum poate fi combătută răspândirea acestuia. Nici în Germania nu au lipsit vocile care s-au opus carantinei, pretinzând că epidemia este o farsă. “Avem un sistem educațional grozav și toată lumea are acces la el. Oamenii au ascultat toate opiniile și este clar că o parte a sunat mai rezonabil decât alta”, a comentat Dennis Traub, un cercetător din Hamburg.

Vocea științei din Germania este Christian Drosten, directorul Institutului de Virusologie și autorul unor podcasturi ascultate de milioane de oameni. Încă din februarie, acesta și-a luat rolul în serios, explicând pe înțelesul tuturor ceea ce se întâmplă și reușind astfel să spargă bariera dintre lumea științifică și publicul larg.

Dar au mai fost și măsurile administrative care au contat foarte mult, în condițiile în care formula federală a statului german lasă mult loc de decizie autorităților locale și ar fi putut îngreuna implementarea unitară a măsurilor. Și aici însă, modelul deschis de comunicare cu publicul a jucat un rol esențial:

• Un sistem de centralizare a locurilor de la ATI și din spitale, pus pe hartă și updatat în timp real, astfel încât publicul să vadă permanent care este situația. Achiziționarea și pregătirea în avans a unor spații ATI suplimentare, pentru a avea permanent o rezervă.  Spre deosebire de alte state din Europa de vest, sistemul medical german nu a fost suprasolicitat.
• O campanie prin care populația a fost încurajată să se plimbe prin parcuri și să facă sport, în perioada de carantină, păstrând în același timp distanțarea fizică. Menită să mențină starea de spirit și sănătatea psihică, campania a fost dublată de lecții de folosire a platformelor Skype și Zoom, pentru ca oamenii să rămână în contact cu cei apropiați. A avut un rol esențial în păstrarea distanțării și după carantină.
• Implicarea medicilor de familie în sfătuirea și direcționarea oamenilor, indiferent că aveau simptome de coronavirus sau de alte boli. Deși sistemul medical a eliberat de asemenea locuri în spitale suport pentru COVID, populația nu a avut sentimentul că alte boli nu mai sunt tratate.
• Creșterea permanentă a numărului de teste, nu numai pentru contacții celor deja depistați. Deși Germania a avut astfel un număr foarte mare de persoane depistate pozitiv (peste 200 de mii până acum) numărul deceselor (peste 9000) este foarte scăzut, datorită posibilității de a trata devreme cazurile cu comorbidități și potențial de agravare. 
• O aplicație de mobil pentru urmărirea contactelor. Peste 15 milioane de germani (20% din populație) și-au instalat-o, iar mai mult de 500 de persoane testate pozitiv au folosit aplicația pentru a-i avertiza și pe ceilalți că ar fi putut fi infectați.
• Sistemul de reducere a orelor de lucru, în locul concedierii, în baza unei subvenții guvernamentale (Kurzabeit), implementat încă de la recesiunea din 2008, a jucat un rol esențial în calmarea populației și reducerea stresului privind pierderea locului de muncă. 10 milioane de germani au beneficiat de acest program, de la începutul pandemiei.
• Mobilizarea comunităților pentru a depși criza de măști și echipamente de protecție. La începutul epidemiei medicii s-au confruntat cu aceeași criză a acestora ca peste tot în lume, câțiva dintre ei filmându-se și distribuind pe rețele mesaje în acest sens. A existat chiar o campanie cu medici care s-au pozat nud, pentru a atrage atenția asupra situației. Răspunsul a fost o mobilizare a populației și a comunităților, care au făcut măști artizanale pentru medici. Ulterior producția locală de măști le-a făcut accesibile la un preț redus. Germania nu a impus purtarea obligatorie a măștilor în supermarketuri, dar comunitatea științifică insistă asupra acestei măsuri. Ea ar putea fi adoptată în curând.
• Efectul Merkel. Indiferent că au votat-o sau nu, majoritatea germanilor sunt de acord că ea este liderul potrivit pentru a conduce națiunea într-o stare de criză, așa cum este pandemia.

Analiza integrală CNBC