Analiză CNN. Relațiile bilaterale cu China vor rămâne o mare provocare chiar și pentru noul președinte american. Analiștii geo-politici sunt încă nehotărâți dacă Biden va continua războiul comercial sau dacă va relansa relația cu regimul comunist.

China a fost printre primele țări cu regimuri autoritare care l-a felicitat pe Biden pentru victoria în alegeri. Victoria a fost comentată și în mass-media de stat, care a scris: „China nu ar trebui să creadă orbește că alegerea lui Biden va mai relaxa tensiunile sau va regândi relațiile dintre noi și SUA, dar nici să nu se mai gândească la îmbunătățirea relațiilor bilaterale”.

Echipa lui Biden nu a transmis niciun mesaj care are legătură cu țara asiatică de la anunțarea rezultatelor scrutinului și pare că se concentrează deocamdată pe procesul de preluare a administrației de la Donald Trump,.

Președintele ales nu este străin de ceea ce înseamnă China, în lunga sa carieră politică de peste 50 de ani. A fost un actor important al relațiilor bilaterale mai ales între 2009 și 2017, când era vicepreședinte sub administrația Barack Obama.

Obama a căutat întotdeauna să colaboreze cu China și nu să deschidă noi conflicte. Marile neînțelegeri au apărut, totuși, în domeniul securității, în condițiile în care asiaticii și-au intensificat activitatea în Marea Chinei de Sud sau în domeniul spionajului cibernetic.

Biden a făcut zeci de vizite la Beijing, în vremea în care era vicepreședinte, pentru a negocia proiecte internaționale importante ale lui Obama, între care și acordul în privința Coreei de Nord, pentru renunțarea la armamentul nuclear. Biden era numit în 2013 „vechiul nostru prieten” de către președintele chinez Xi Jinping. La rândul său, a descris relațiile bilaterale în termeni optimiști.

În campania electorală, rivalul republican l-a acuzat constant că este prea apropiat de regimul comunist, însă opiniile lui Biden s-au schimbat în ultima perioadă. Cu siguranță, subiectul China a devenit foarte important pentru Biden. Dacă programul electoral din 2016 cuprindea doar șapte referințe la Beijing, cel de anul acesta avea de trei ori mai multe.

COMERȚUL

În contextul în care economia chineză a luat avânt și a devenit a doua cea mai puternică din lume, administrația Trump a acuzat-o că încalcă legislația internațională. La jumătatea lui 2018 a impus tarife de sute de miliarde de dolari pe bunurile chineze de import, în încercarea de a reduce din deficitul comercial american în relația cu China. La începutul acestui an, un acord de „relaxare” a fost semnat de cele două părți, dar nu rezolvă puncte importante ale conflictului comercial.

În luna august Biden a criticat tarifele impuse de Trump: „Nu cred că aduc vreun beneficiu niciuneia dintre țări”. Analiștii consideră că acesta va încerca să realizeze o coaliție mondială care să forțeze Beijingul să-și deschidă și mai mult economia: „Vreau să acționeze și ei după legile internaționale, nu ca până acum. Avem nevoie de țările prietene ca să le spunem care sunt aceste reguli, iar dacă le încalcă, să plătească”, spunea democratul în octombrie.

Conflictul tehnologic pare că va fi continuat și sub noua președinție. În platforma electorală se arată că Biden va continua să-i determine pe aliații americani să nu mai folosească infrastructura 5G produsă de Huawei, iar liderul s-a arătat „îngrijorat că TikTok are acces la datele a peste 100 de milioane de americani”.

MAREA CHINEI DE SUD

Atât Obama, cât și Trump au încercat să stopeze „pretențiile nemeritate” ale Chinei în acest teritoriu marin. Chiar din timpul administrației Obama-Biden, chinezii au început să construiască baze militare în Marea Chinei de Sud. A fost momentul în care americanii au trimis nave de patrulă în zonă, pentru a demonstra că veghează la libertatea de navigare.

Trump a mers mai departe și a spus că „pretențiile lor acolo sunt ilegale”. Recent, Biden n-a făcut nicio referire la subiect, dar programul democraților din urmă cu patru ani prevedea „vegherea la libertatea de navigare în Marea Chinei de Sud”. În campanie, Biden povestea cum l-a informat în 2013 pe președintele chinez despre faptul că SUA nu recunosc perimetrul aerian de recunoaștere din zonă și că vor continua să exploateze acel spațiu aerian.

TAIWAN

Relațiile bilaterale SUA-Taiwan s-au întărit mai ales în ultimul an. Trump și-a dat chiar OK-ul pentru vânzări de arme de zeci de miliarde de dolari către asiatici. În 1979, Biden a semnat un document care recunoștea regimul de la Taipei. China nu recunoaște, însă, independența țării și urmărește s-o ia din nou sub stăpânire. Poziția lui Biden a rămas constantă, de-a lungul deceniilor.

XINJIANG

Departamentul de Stat american a condamnat violențele guvernului chinez asupra „a două milioane de membri ai comunităților minoritare, în special uiguri musulmani din Xinjiang. În ultimul an, Trump a lansat o serie de acțiuni de condamnare a politicilor chineze vizavi de comunitatea uigură, printre care sancțiuni asupra liderilor politici sau noi taxe pe bunuri.

Reprezentanți ai uigurilor declarau pentru CNN, înainte de alegerile din 3 noiembrie, că sunt îngrijorați de faptul că Biden „nu este suficient de dur pentru a continua această luptă cu Beijingul”. Însă declarațiile acestuia, dar și ale Partidului Democrat arată o toleranță zero față de persecutarea minorităților. În declarația din februarie, despre președintele Chinei Biden mai spunea „a dus milioane de uiguri în tabere de concentrare” și a descris politica chineză drept „un act de genocid”.

Sursa: CNN.