Potrivit datelor Băncii Mondiale, din cei 1,6 miliarde de elevi care au întrerupt școala la nivel mondial, în primul val al pandemiei (primăvara 2020), aproape jumătate (700 de milioane de copii) nu se mai întorseseră la școală până la finalul anului. În aceste condiții, Banca Mondială a avertizat luna trecută că pandemia riscă să împingă alte zeci de milioane de copii din întreaga lume în analfabetism funcțional (“learning poverty”), copii care sunt incapabili să citească și să înțeleagă un text simplu până la vârsta de 10 ani, iar acest lucru va avea efecte pe tot parcursul vieții asupra veniturilor și nivelului lor de trai.
Deși spune că nu există un model istoric pentru a putea face comparații directe cu efectele pandemiei de coronavirus, Alberto Posso, profesor de economie la Universitatea RMIT din Melbourne, a analizat efectele asupra educației, în alte cazuri de întrerupere a școlii, așa cum ar fi epidemia de Ebola din Africa de Vest, grevele profesorilor în Argentina în anii 1980 și Al Doilea Război Mondial.
Astfel, o lucrare din 2004 a studiat comparativ peste timp performanțele copiilor germani și austrieci, care aveau zece ani la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial și care au ratat cam 20% din cursuri, cu cele ale copiilor din Elveția și Suedia, țări neutre în război. “Câștigurile copiilor austrieci erau cu aproximativ 3% mai mici, iar cele ale copiilor germani cu 5% mai mici, la 40 de ani după război, atunci când aceștia ajunseseră la maturitatea profesională“, a comentat Posso pentru CNN. El este totuși de acord că impactul închiderii școlilor în actuala pandemie a fost redus acolo unde copiii au putut accesa lecțiile la distanță. “Dar chiar și în Marea Britanie vor exista anumite segmente ale societății în care mulți dintre copiii mai săraci ar putea să nu aibă acces la internet bun, la un computer sau la părinți educați care să poată ajuta la școlarizarea la domiciliu. Distincția nu va fi la fel de clară ca cea între copiii germani și cei elvețieni, dar în Marea Britanie cred că am putea vedea diferențe care ar putea evidenția structurile sociale existente care înrăutățesc inegalitatea în viitor“.
El a mai declarat că dacă părinții își pierd slujba din cauza pandemiei, copiii pot simți presiunea să-și caute de lucru și să abandoneze școala cu totul.
Istoria recentă sugerează că închiderea școlilor poate avea, de asemenea, un impact deosebit de negativ asupra fetelor, în special ale celor din familiile și comunitățile mai sărace în care drepturile fetelor la educație sunt mai puțin înrădăcinate. În timpul epidemiei de Ebola din 2014-2015 în Guineea, Liberia și Sierra Leone, Africa de Vest, școlile au fost închise și puțini copii au putut accesa învățarea la distanță. Un raport ulterior al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare despre epidemie a constatat că “decalajele de gen în educație s-au mărit odată cu închiderea școlilor și din cauza ratei crescute de abandon școlar a fetelor, din cauza sarcinilor la adolescente și a căsătoriilor timpurii“.
Confruntate cu această situație fără precedent, cadrele didactice și liderii din educație din întreaga lume ar trebui să ia măsuri acum pentru a încerca să ușureze întoarcerea copiilor în școli, a declarat Michelle Kaffenberger, cercetătoare în cadrul programului RISE de la Universitatea din Oxford. Simulările sale indică faptul că închiderea școlii pentru trei luni ar putea reduce învățarea pe termen lung cu echivalentul un an pierdut.
Analiza completă pe CNN.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.