Analiză AFP. Austria provoacă îngrijorări, în plină criză europeană pe tema primirii migranţilor, cu privire la capacitatea sa de a conduce timp de şase luni o Europă “fisurată”.

Președinția austriacă a Uniunii Europene provoacă scepticism și îngrijorări, în plină criză europeană pe tema primirii migranților, în legătură cu capacitatea sa de a conduce timp de șase luni o Europă „fisurată”, conform unei analize AFP. 

Liderul conservator în vârstă de 31 de ani, aflat la putere de peste şase luni la Viena, beneficiază  de o susţinere importantă, și anume cea a PPE, partidul european de dreapta majoritar în Parlamentul European, din care face parte. Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene, nu l-a susținut, declarând că  „Noul Guvern austriac este clar proeuropean, iar din acest motiv nu există vreun motiv de îngrijorare”.

ALIAŢI AI EXTREMEI DREPTE

Sébastien Maillard, directorul Instititului Jacques Delors, subliniază riscurile pe care le prezintă preşedinţia austriacă a UE în următoarele şase luni.  „Aceasta nu este prima oară când un partid de extremă dreapta se asociază la putere într-o ţară UE, însă contextul politic este foarte diferit, pentru că, pentru prima oară, el are mai mulţi aliaţi în jurul mesei Consiliului  (cele 28 de state membre UE), în Italia, Bulgaria şi Finlanda. El poate, deci, să se sprijine pe multe relee”, a declarat Maillard. Acesta a adăugat că tema migranților va fi o una importantă pentru partidele de dreapta și de extremă dreptă în UE, odată cu apropierea alegerilor europene.

Un alt eurodeputat, liberalul Guy Verhofstadt, i-a transmis lui Kurz că funcția de președinte al Consiliului este diferită de cea de cancelar al Austriei. Trebuie să construiţi poduri, să faceţi compromisuri”.

Eurodeputatul liberal Guy Verhofstadt, un fost premier belgian, l-a avertizat marţi în PE pe Kurz că ”să fii preşedintele Consiliului este totuşi un pic diferit de a fi cancelarul Austriei. „Trebuie să construiţi poduri, să faceţi compromisuri”. Tot el a spus că numărul imigranților în UE a scăzut sensibil față de anul 2015. Astfel, eurodeputatul subliniază că nu există o criză a migrației, ci o „criză politică pe tema drepturilor migranţilor”.