Este de așteptat ca sute de mii de protestatari să mărșăluiască prin orașele din Franța, iar angajații din sectorul public să intre în grevă, într-o nouă provocare pentru președintele Emmanuel Macron, după săptămâni de tulburări care au zguduit guvernul său și au ocupat agenda politică cu cinci luni înaintea alegerilor prezidențiale. Inițial, forțele de securitate au fost luate pe nepregătite de revolte și jafuri, care au lăsat în urmă magazine și clădiri publice avariate în toată țara.
Mobilizarea, convocată de sindicate, printre care și Confederația Generală a Muncii, de stânga, și susținută de grupuri studențești, vine după ce demonstrațiile privind costul vieții, serviciile publice și învățământul au declanșat cele mai grave tulburări civile pe care Franța le-a înregistrat de ani de zile.
Ministerul Educației a declarat că se așteaptă ca 17,5% dintre profesorii din școlile primare să intre în grevă, în timp ce sindicatele au avertizat asupra unor posibile perturbări ale serviciilor feroviare și de transport public.
Între timp, guvernul încearcă să adopte un buget de austeritate într-un parlament divizat, în timp ce datoria publică se apropie de 120% din PIB. Înaintea grevei anunțate pentru joi, cele patru principale sindicate feroviare din Franța au declarat că reducerile bugetare propuse de guvern ar “agrava sărăcia, ar reduce drastic securitatea socială, ar îngheța salariile angajaților din sectorul public și ar epuiza investițiile necesare pentru măsurile de mediu”.
Potrivit presei franceze, autoritățile vor mobiliza aproximativ 70 de mii de polițiști la nivel național. Serviciul de informații interne estimează că între 500 de mii și 700 de mii de persoane vor participa la demonstrațiile din afara Parisului. În acest context, Ministerul de Externe din România avertizează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Franța. Conform MAE, sunt posibile perturbări și în circulația rutieră.
Macron a convocat miercuri o ședință privind apărarea și securitatea, înaintea protestelor, subliniind modul în care o mișcare care a început din nemulțumirea studenților față de deteriorarea condițiilor școlare și îngrijorările legate de oportunitățile tinerilor s-a transformat într-o provocare mai amplă pentru guvernul său. “Obiectivul pentru săptămânile următoare este să readucem râul care a ieșit din matcă în albia sa și să demarăm alegerile prezidențiale în condiții cât mai calme”, a declarat un oficial apropiat lui Macron, subliniind numărul mai mic de licee blocate în această săptămână, comparativ cu începutul crizei.
Protestele naționale de sâmbăta trecută au fost, în general, pașnice, cu doar câteva ciocniri între protestatari și forțele de ordine. Chiar și așa, atmosfera politică rămâne tensionată, candidații la alegerile prezidențiale și partidele de opoziție încercând să profite de frustrarea publică legată de nivelul de trai și de politica guvernului. De exemplu, candidata de extremă dreapta și anti-imigrație, Marine Le Pen, are parte de un sprijin ridicat în sondaje pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în primăvara anului viitor și vor decide succesorul lui Emmanuel Macron.
Surse: Reuters, The Guardian
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.